BusinessMagazin

Tag: gunoaie

  • De ce a ajuns una dintre cele mai civilizate tari din lumea sa cumpere GUNOI

    Suedia este atât de avansată în ceea ce priveşte reciclarea încât, de câţiva ani, a importat gunoi din alte ţări pentru a-şi menţine fabricile de reciclare. Mai puţin de 1% din deşeurile menajere suedeze au fost trimise la depozitul de deşeuri anul trecut, la fel ca în fiecare an, începând cu 2011, conform publicaţiei The Independent. 

    De ce este Suedia atât de avansată în ceea ce ţine de reciclare? Pentru că politicile sale au fost fost dintotdeauna orientate spre grija pentru mediul înconjurător. Suedia a fost una dintre primele ţări care a implementat o taxă puternică pentru combustibilii fosili în 1991 şi acum aproape jumătate din energia electrică provine din surse regenerabile.

    De asemenea, suedezii sunt mari iubitori de natură şi sunt conştienţi de ce trebuie să facă pentru a face faţă problemelor de mediu. „Am lucrat mult timp să facem oamenii  conştienţi  de faptul că nu trebuie să nu arunce lucrurile, ci le pot recicla şi reutiliza”, spune Anna-Carin Gripwall, directorul de comunicare al Avfall Sverige, asociaţia suedeză pentru reciclarea gestionării deşeurilor.

    De-a lungul timpului, Suedia a implementat o politică naţională coerentă privind reciclarea, astfel încât, chiar dacă întreprinderile private efectuează cea mai mare parte a activităţii de import şi de ardere a deşeurilor, energia intră într-o reţea naţională de încălzire.  Gripwall descrie politica Suediei de a importa deşeuri din alte ţări ca o situaţie temporară. „Există o interdicţie privind depozitele de deşeuri în ţările UE. La un moment dat ţările de la care noi luăm acum deşeuri îşi vor construi prorpiile fabrici, pentru propriile deşeuri, aşa cum ne străduim să facem în Suedia”  spune Gripwall.

     

  • A strâns aproape 100.0000 de cutii de bere, iar colecţia sa l-a făcut milionar şi celebru pe 5 continente

  • Anchetă la o şcoală din Braşov, după ce o învăţătoare ar fi jignit copiii, numindu-i „gunoaie“

    Scandalul de la Şcoala Gimnazială nr. 4 din Braşov a pornit după ce o elevă a făcut o înregistrare cu telefonul mobil în timpul orelor, înregistrare în care spune că se aude vocea învăţătoarei care îi jigneşte în repetate rânduri pe elevii din clasa a II-a, iar mama copilei a dat înregistrarea presei, în acest caz fiind deschisă o anchetă la Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov.
     
    „Ia şi scrie, că te strâng de gât! Ia şi scrie, că te mănânc! Nu face aşa că te duc în grădina zoologică, acolo te duc! Ia şi scrie! Până nu scrii tot pe caiet, nu scrii nimic la tablă! Te mănânc! Te mănânc, nu alta. Ia şi scrie sim-plu! Nu ţi-e ruşine, tâmpitule ce eşti!” (…) Ia vino, mă, încoa’, la mine! Umflatule! Vezi că te-ai şi îngrăşat, tragi un fund după tine! (…)Uită-te, dracului, aici! Unde dracului te uiţi? (…) Taci, măi, din gură! Nu mai sări, măi, cu gura! Pe tine să nu te aud, măi, cum sari tu cu gura aia, măi nesimţitule! Pentru mine eşti gunoi în clasa asta! (…) De ce pleci, mă, la 11? Taci, măăă! Măăă! Băi, eşti numai cu glasul! Vezi că îţi trag una de nu te vezi!”, se aude în înregistrarea în care se prespupune că e vocea învăţătoarei.
     
    „Vezi că ai o problemă! O să devii un copil depresiv dacă eşti aşa, numai tu, numai tu, egoist!“ – sunt câteva dintre expresiile din înregistrarea realizată cu telefonul mobil de o elevă.
     

  • Anchetă la o şcoală din Braşov, după ce o învăţătoare ar fi jignit copiii, numindu-i „gunoaie“

    Scandalul de la Şcoala Gimnazială nr. 4 din Braşov a pornit după ce o elevă a făcut o înregistrare cu telefonul mobil în timpul orelor, înregistrare în care spune că se aude vocea învăţătoarei care îi jigneşte în repetate rânduri pe elevii din clasa a II-a, iar mama copilei a dat înregistrarea presei, în acest caz fiind deschisă o anchetă la Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov.
     
    „Ia şi scrie, că te strâng de gât! Ia şi scrie, că te mănânc! Nu face aşa că te duc în grădina zoologică, acolo te duc! Ia şi scrie! Până nu scrii tot pe caiet, nu scrii nimic la tablă! Te mănânc! Te mănânc, nu alta. Ia şi scrie sim-plu! Nu ţi-e ruşine, tâmpitule ce eşti!” (…) Ia vino, mă, încoa’, la mine! Umflatule! Vezi că te-ai şi îngrăşat, tragi un fund după tine! (…)Uită-te, dracului, aici! Unde dracului te uiţi? (…) Taci, măi, din gură! Nu mai sări, măi, cu gura! Pe tine să nu te aud, măi, cum sari tu cu gura aia, măi nesimţitule! Pentru mine eşti gunoi în clasa asta! (…) De ce pleci, mă, la 11? Taci, măăă! Măăă! Băi, eşti numai cu glasul! Vezi că îţi trag una de nu te vezi!”, se aude în înregistrarea în care se prespupune că e vocea învăţătoarei.
     
    „Vezi că ai o problemă! O să devii un copil depresiv dacă eşti aşa, numai tu, numai tu, egoist!“ – sunt câteva dintre expresiile din înregistrarea realizată cu telefonul mobil de o elevă.
     

  • Povestea tânărului de 20 de ani care a găsit soluţia pentru curăţarea oceanului de gunoaie – VIDEO

    Lui Boyan Slat i-a venit  ideea în timp ce făcea scufundări în Grecia şi a văzut mai multe gunoaie decât peşti. A pornit, în cadrul şcolii la care învăţa un proiect prin care analiza mărimea şi numărul particulelor de plastic din oceane. Lucrarea sa a câştigat numeroase premii, inclusiv “Cel mai bun concept tehnic” la Delft University of Technology în 2012.

    Boyan şi-a numit conceptul “The Ocean Cleanup” şi l-a prezentat în cadrul TEDxDelft 2012. Ulterior, tânărul a fondat “The Ocean Cleanup foundation”, o organizaţie nonprofit responsabilă cu dezvoltarea tehnologiei. Ideile sale pot salva sute de mii de organisme subacvatice anual, dar şi milioane de dolari prin scăderea costurilor de curăţenie, reducerea la minim a daunelor produse unor nave sau a turiştilor care ar vizita anumite zone în număr mai mare.

     Metoda prin care ar vrea să facă asta este următoarea: instalarea unei reţele de ziduri plutitoare, astfel încât plasticul adus de curenţii oceanului să fie prins.

    Planul lui este pe cale de a deveni realitate.  Ideea lui ia adus un premiu Index, în valoare de 152.000 de dolari, premiu care este acrodat antreprenorilor care prezintă soluţii inteligente problemelor dificile cu care ne confruntăm. Pe lângă asta, tânărul a reuşit să strângă fonduri 2 milioane de dolari pentru a-şi realiza ideea.

    Slat plănuieşte să construiască un zid de 100 de kilometri în Oceanul Pacific, între Hawaii şi California. Conform Huffington Post, zidul va fi implementat în 2020. Gunoaiele şi materialele din plastic vor fi prinse în structura zidului, apoi vor fi colectate şi reciclate. Slat împreună cu echipa lui speră să implementeze o structură pilot de 1,6 kilometri în Japonia pentru a testa eficienţa acesteia.

    Se estimează că prima fază a procesului ar dura în jur de cinci ani, dar în această perioadă awareness-ul oamenilor vis-a-vis de problemele ecologice ar creşte în mod semnificativ.

  • Simbolul unui mare oraş din România a ajuns UN FOCAR DE INFECŢIE. Altădată un loc select, zona este acum acoperită de gunoaie

    Înfiinţat la jumătatea secolului al XVI-lea, la răspântia a patru drumuri principale, simbolul oraşului aproape că a dispărut. Pe vremuri, negustorii îşi aduceau aici mărfuri de tot felul, iar locul emana viaţă. Clientela era rafinată, datorită clădirilor din jur, precum restaurante, sedii de societăţi comerciale şi bănci.

    Lucrurile s-au schimbat în urmă cu 10 ani, când terenul a fost retrocedat, iar construcţia, demolată. Multe dintre amenajări au rămas abandonate, într-o stare dezolantă, iar în zonă a rămas doar amintirea a ceea ce a fost.

    Mai sunt câteva magazine pe o străduţă, dar şi aici, spun localnicii, vânzătoarele stau mai mult afară la „o ţigară sau o poveste”.

    Află care este oraşul care şi-a lăsat simbolul să ajungă un focar de infecţie, plin de gunoaie

  • Cum vrea acest oraş să producă zero deşeuri. În momentul de faţă reciclează 80% din gunoaie

    La centrul de colectare a deşeurilor din Kamikatsu, Japonia sunt containere diferite pentru zeci de produse: ziare, reviste, cartoane, cutii din aluminiu, cutii din fier, plastic, capace de sticlă şi tot aşa. În total sunt 34 de categorii pentru sortarea gunoiului, care este reciclat în proporţie de 80%, potrivit Business Insider.

    Oraşul japonez cu o populaţie de 1700 şi-a stabilit o misiune, aceea de a deveni primul oraş din ţară care produce zero deşeuri până în anul 2020. În momentul de faţă, doar 20% din gunoiul produs ajunge la groapa de gunoi. Restul fiind reciclat la centrul de colectare a deşeurilor.

    Totuşi, în oraş, nu există gunoieri sau camioane de colectare, iar rezidenţii oraşului trebuie să ducă şi să-şi sorteze singuri gunoiul. Lucru care le-a luat ceva timp pentru a se obişnui, dar care se pare că a dat roade.

    Cu toate acestea, Kamikatsu, nu este singurul oraş care-şi reciclează gunoiul. “Berkley, California, care are o populaţie de câteva sute de mii de oameni, reciclează aproape 80% din deşeuri, San Francisco aproape 70%”, spune Neil Seldman, co-fondator şi preşedinte al Insitute for Local Self Reliance.

    Totuşi, la nivel naţional, în SUA se reciclează doar în proporţie de 34%, potrivit ultimelor estimări ale agenţiilor de protejare a mediului. În Washington acest procent ajunge la doar 16%, iar Seldman spune că de asta sunt de vină două companii care controlează această piaţă, care profită în urma gropilor de gunoi.

    Japonia a trecut la treabă, iar business-urile sunt obligate de lege să recicleze, iar în Yokohama, cu o populaţie de 3,7 milioane, fiecare cetăţean primeşte un manual de 27 de pagini în care le sunt explicate metodele de sortare pentru reciclare.


     

  • Cum vrea acest oraş să producă zero deşeuri. În momentul de faţă reciclează 80% din gunoaie

    La centrul de colectare a deşeurilor din Kamikatsu, Japonia sunt containere diferite pentru zeci de produse: ziare, reviste, cartoane, cutii din aluminiu, cutii din fier, plastic, capace de sticlă şi tot aşa. În total sunt 34 de categorii pentru sortarea gunoiului, care este reciclat în proporţie de 80%, potrivit Business Insider.

    Oraşul japonez cu o populaţie de 1700 şi-a stabilit o misiune, aceea de a deveni primul oraş din ţară care produce zero deşeuri până în anul 2020. În momentul de faţă, doar 20% din gunoiul produs ajunge la groapa de gunoi. Restul fiind reciclat la centrul de colectare a deşeurilor.

    Totuşi, în oraş, nu există gunoieri sau camioane de colectare, iar rezidenţii oraşului trebuie să ducă şi să-şi sorteze singuri gunoiul. Lucru care le-a luat ceva timp pentru a se obişnui, dar care se pare că a dat roade.

    Cu toate acestea, Kamikatsu, nu este singurul oraş care-şi reciclează gunoiul. “Berkley, California, care are o populaţie de câteva sute de mii de oameni, reciclează aproape 80% din deşeuri, San Francisco aproape 70%”, spune Neil Seldman, co-fondator şi preşedinte al Insitute for Local Self Reliance.

    Totuşi, la nivel naţional, în SUA se reciclează doar în proporţie de 34%, potrivit ultimelor estimări ale agenţiilor de protejare a mediului. În Washington acest procent ajunge la doar 16%, iar Seldman spune că de asta sunt de vină două companii care controlează această piaţă, care profită în urma gropilor de gunoi.

    Japonia a trecut la treabă, iar business-urile sunt obligate de lege să recicleze, iar în Yokohama, cu o populaţie de 3,7 milioane, fiecare cetăţean primeşte un manual de 27 de pagini în care le sunt explicate metodele de sortare pentru reciclare.


     

  • O comună din Cluj cere să fie instaurată starea de alertă. Vezi aici care este motivul

    Potrivit unui comunicat al Primăriei Floreşti transmis, luni, semnat de primarul Horea Şulea, operatorul de salubritate din comună a fost notificat de societatea care administrează rampa pe care se depozitau până acum deşeurile de suspendarea contractului, motivând că rampa s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi.

    “Am solicitat Prefecturii Cluj acordul pentru declararea stării de alertă pe raza omunei Floreşti, ca urmare a situaţiei serviciilor de salubritate, situaţie concretizată prin imposibilitatea depozitării deşeurilor menajere de la populaţie într-o rampă autorizată. Operatorul de salubritate din Floreşti, Quatro Eco Salub, a fost notificat de către SC Salprest Rampă de suspendarea contractului care permitea operatorului depozitarea deşeurilor în rampa acestei societăţi. Aceasta a motivat suspendarea contractului prin faptul că rampa pe care o operează s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi. Transportul deşeurilor menajere la rampe din alte judeţe cu autospecialele de colectare este imposibil având în vedere că aceste transporturi ar dura aproximativ 10 ore per autospecială”, se arată în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O comună din Cluj cere să fie instaurată starea de alertă. Vezi aici care este motivul

    Potrivit unui comunicat al Primăriei Floreşti transmis, luni, semnat de primarul Horea Şulea, operatorul de salubritate din comună a fost notificat de societatea care administrează rampa pe care se depozitau până acum deşeurile de suspendarea contractului, motivând că rampa s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi.

    “Am solicitat Prefecturii Cluj acordul pentru declararea stării de alertă pe raza omunei Floreşti, ca urmare a situaţiei serviciilor de salubritate, situaţie concretizată prin imposibilitatea depozitării deşeurilor menajere de la populaţie într-o rampă autorizată. Operatorul de salubritate din Floreşti, Quatro Eco Salub, a fost notificat de către SC Salprest Rampă de suspendarea contractului care permitea operatorului depozitarea deşeurilor în rampa acestei societăţi. Aceasta a motivat suspendarea contractului prin faptul că rampa pe care o operează s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi. Transportul deşeurilor menajere la rampe din alte judeţe cu autospecialele de colectare este imposibil având în vedere că aceste transporturi ar dura aproximativ 10 ore per autospecială”, se arată în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro