BusinessMagazin

Tag: gunoaie

  • Colaje cu gunoaie: cum face artă din ceea ce mulţi dintre noi aruncă un artist din San Francisco

    Artistul, scrie San Francisco Chronicle, refuză să cumpere altceva decât clei sau cuttere, preferând să caute materialele pentru lucru prin gunoaiele oraşului. Ideea i-a venit atunci când, angajat de un restaurant dintr-un loc izolat să realizeze nişte lucrări, nu a putut ajunge la un magazin pentru cele necesare şi a fost nevoit să utilizeze ce găsea, cum ar fi hârtie şi carton rămase de la local. La San Francisco, Zombres colindă pe la anumite magazine de unde cere deşeuri, în special ambalaje cu anumite culori, din care realizează diverse tablouri. 

  • Vesela de unica folosinţă, folosită şi în Antichitate

    O demonstrează istoria, aşa cum este ea prezentată la un expoziţie de la British Museum, dedicată omului şi gunoaielor sale, unde, pe lângă produse moderne de unică folosinţă, se pot vedea şi unele care datează din Antichitate. Paharele antice de unică folosinţă au fost confecţionate în urmă cu 3.600 de ani de civilizaţia minoică, având rolul de a demonstra statutul social al utilizatorilor lor. Realizate din lut, material disponibil din abundenţă la vremea aceea, paharele se foloseau pentru băut vin la petreceri şi apoi se aruncau ca să nu-şi mai bată nimeni capul cu spălatul lor, iar o parte dintre ele au rezistat până azi, fiind descoperite de arheologi în Creta.

  • Curăţenie cu piraţi

    Printre acestea se numără Thrash Pirates, o organizaţie ai cărei fondatori au pornit la drum ca voluntari la curăţenie pentru a putea intra gratis la concerte, scrie New York Times. Membrii săi merg pe la diverse evenimente, asigurându-se că acestea au un impact cât mai mic asupra mediului din punctul de vedere al deşeurilor care rămân în urma lor, sortând gunoaiele care se pot recicla şi pe cele care se pot transforma în compost. Pentru a educa publicul să fie atent la ce lasă în urmă, o membră a Trash Pirates s-a plimbat la un festival recent îmbrăcată într-un tricou de care prinsese diverse gunoaie cum ar fi o aripioară de pui, o cutie de bere strivită şi o furculiţă de plastic. Cu ajutorul Trash Pirates sau al altor organizaţii de acest fel, organizatorii de festivaluri au ajuns să se laude cu procentul de deşeuri care nu mai ajung la groapa de gunoi, fiind reciclate; cu cât mai mare, cu atât mai bine. Rucsacuri şi corturi, jucărioare şi periuţe de dinţi, chiar şi mucuri de ţigară, toate ajung la companii specializate care le transformă în alte produse.

  • Moda din gunoaie

    Acesta, scrie CNN, preferă să creeze articole de îmbrăcăminte pe care să le poarte numai el, ca o formă de artă care-i permite să transmită mesaje prin care să atragă atenţia asupra unor probleme. Creaţiile lui Wan Yunfeng sunt realizate din tot felul de deşeuri ori vechituri de care face rost de la prieteni, din talciocuri sau pe care le găseşte aruncate. Odată confecţionate articolele sale vestimentare, artistul se pozează îmbrăcat cu ele în diverse locuri din lume. De exemplu, s-a fotografiat în faţa Luvrului îmbrăcat într-o rochie de bal confecţionată dintr-o faţă de pătură, în apropierea turnului Eiffel într-o ţinută din denim reciclat şi purtând pe cap o reproducere a turnului şi în Times Square, la New York, îmbrăcat într-o rochie din sacoşe albastre de la Ikea.

    Ultima sa serie de creaţii surprinsă în fotografii şi intitulată „Protection of the Ocean” doreşte să atragă atenţia asupra puterii distrugătoare a consumului uman. În aceste fotografii, artistul pare prins în plase de pescuit şi deşeuri de plastic, încercând să redea prin expresia feţei durerea animalelor din ocean care mor din cauza poluării.

  • Oraşul unde autorităţile pun oamenii fără adăpost şi cerşetoril la muncă. Programul a functionat asa bine că primarul a propus extinderea sa

    Autorităţile unui oraş din statul american Arkansas au decis să plătească cerşetori cu 9,25 dolari pe oră, adică 8,37 euro pentru a ridica gunoaiele de pe străzi.
     
    Încă din luna aprilie autorităţile din Little Rock, capitala statului Arkansas, au decis să le dea oamenilor fără adăpost şi cerşetorilor care vor să strângă gunoaiele aruncate pe străzi 9,25 dolari (în jur de 39 de lei) pe oră, peste salariul minim pe economie în SUA, relatează Daily Mail.

    În cele 5 luni, primăria a cheltuit 80.000 de dolari pentru acest program destinat cerşetorilor iar primarul a propus extinderea sa până în septembrie 2020.

    Până în prezent, cerşetorii au muncit 1832 de ore în acest program, strângând de pe străzi 2056 de saci de gunoi. În total 380 de oameni ai străzii au muncit în echipe de 8 pentru a curăţa străzile şi spaţiile verzi de deşeuri.

     

  • Primar din Gorj, mesaj jignitor pentru românii din diaspora: „Nişte gunoaie, spălători de bude în Occident“

    Edilul a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că există în Peştişani „un grup care lucrează puternic” împotriva lui şi contul de pe care s-a postat nu i-ar aparţine.
     
    Cosmin Pigui, primarul comunei Peştişani, din judeţul Gorj, a răspuns unui mesaj pe Facebook, spunând, miercuri, despre românii stabiliţi în străinătate că sunt „nişte gunoaie, slugi occidentale, paraziţi”.

    „Hai sictir, ălora care vă daţi cu părerea, dar nu trăiţi în România. Nişte gunoaie, slugi occidentale, paraziţi! Ruşine! Mă iau cu orice gunoi plecat din ţară de piept! Nu vă e ruşine? Aţi fost şcoliţi cu bani româneşti, nu plătiţi impozite în ţara asta, dar vă daţi cu părerea. V-aţi dat bacalaureatul? M-am săturat de bovinele care-şi dau cu părerea despre ţară şi locuiesc afară. Spălători de bude în occident. Nu mă umiliţi voi pe mine şi nici pe aleşii mei”, a scris Cosmin Pigui într-un mesaj pe Facebook.

    Mesajul transmis de Pigui la o postare a fost distribuit de reprezentanţi ai asociaţiilor din Diaspora, aceştia spunând că aşa se adresează primarul din Peştişani, judeţul Gorj, românilor plecaţi în afara ţării.

    Întrebat de corespondentul MEDIAFAX despre mesajele de pe Facebook, primarul Cosmin Pigui a răspuns că există, în Peştişani, un grup care „lucrează puternic” împotriva lui, iar contul de pe care s-a scris mesajul nu i-ar aparţine.

    „La Peştişani e creat un cerc foarte puternic, un grup care lucrează foarte puternic împotriva mea pe Facebook şi sunt creaţii. Eu sunt foarte puternic atacat, mi-au făcut conturi false, cel puţin cinci-şase conturi şi de un an mă toacă într-una. Îmi scot din context, fac tot felul de falsuri. Nu am scris eu aşa ceva. Nu este pe contul meu. Să dezmint ce nu am spus. Am început să adun din postările care sunt pe Facebook pentru a face plângere. Contul e cu numele meu”, a declarat primarul din Peştişani, pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au reuşit doi copii de 6 şi 9 ani să devină un exemplu. Aceştia au preferat să lase joaca şi să facă ce majoritatea adulţilor din ţara noastră nu fac

    Georgian şi Andrei Frăţiloiu, doi fraţi 6 şi respectiv 9 ani, din Vatra Dornei, au preferat să strângă gunoaiele de pe marginea drumului, în loc să meargă la joacă. 
     
    Sătui să vadă doar gunoaie în drumul lor spre şcoală, doi fraţi din Vatra Dornei au decis să facă curăţenie pe strada Todirenilor şi să dea o lecţie de bun simţ celor mari.
     
     
    Potrivit monitoruldedorna.ro, cei doi copii au mers la străbunicul lor şi l-au rugat să le dea câţiva saci.
     
    În câteva ore, Georgian şi Andrei au reuşit să strângă patru saci cu PET-uri şi hârtii.
     
    Acţiunea copiilor a stârnit un val de reacţii pozitive pe reţelele de socializare.
     
    Cei doi fraţi au fost felicitaţi pentru faptul că au dovadă de simţ civic. Iar unii au promis că le vor urma exemplul. 
     

  • Situaţie ŞOCANTĂ. Un judeţ din România înecat în propriile gunoaie declară STARE DE URGENŢĂ

    Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, convocat de prefectul Mirela Adomicăi, a adoptat, marţi după-amiază, o hotărâre privind “starea generatoare de situaţii de urgenţă”, cerând Consiliului Judeţean să dea în folosinţă, în regim de urgenţă, depozitul ecologic de deşeuri de la Moara.
     
    Suceava are două depozite ecologice finalizate, însă niciunul nu funcţionează, gunoaiele fiind depozitate în 5 gropi temporare, care sunt pline.
     
    Autorităţile avertizează că lipsa spaţiilor de depozitare a deşeurilor poate avea un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei şi poluării mediului înconjurător.
     
    „Am constatat starea generatoare de situaţii de urgenţă şi am stabilit că vom înainta către Consiliul Judeţean această hotărâre pentru a face demersurile necesare. Fiind constatată această stare generatoare de situaţii de urgenţă, prin hotărâre Consiliul Judeţean să oficializeze încredinţarea temporară către un operator până la finalizarea contestaţiilor în instanţă. Există pericol pentru sănătatea populaţiei dacă se perpetuează depozitarea pe cele cinci depozite neconforme pentru că deja s-a depăşit capacitatea autorizată pentru depozitarea deşeurilor. Aceste depozite temporare trebuie autorizate pentru o perioadă de maxim 12 luni, iar în judeţul Suceava ele funcţionează deja de şase ani şi aceasta este starea de generatoare de situaţii de urgenţă”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, prefectul judeţului Suceava, Mirela Adomnicăi.
     
    În judeţul Suceava au fost amenajate două depozite ecologice, unul la Moara, finalizat în urmă cu trei ani, dar care nu a putut fi dat în folosinţă deoarece nu a fost stabilită deocamdată firma care să se ocupe de activitatea depozitului, rezultatele licitaţiei fiind contestate şi la Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor şi în instanţă.
     

  • Cluj: Platforme subterane pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere

    City-managerul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Şurubaru, a declarat, miercuri, în şedinţa Consiliului Local, că se vor colecta selectiv deşeuri în amestec/ biodegradabile, hârtie/ carton, plastic/metal şi sticlă albă sau colorată.

    ”Primăria Cluj-Napoca va amplasa în acest an 200 de platforme subterane pentru colectarea deşeurilor menajere, care vor include 800 de containere cu o capacitate de peste 880.000 de litri, investiţia totală depăşind 10 milioane de lei. O astfel de platformă cuprinde o cuvă din beton armat şi o structură metalică prevăzută cu sistem hidraulic în care se amplasează câte patru containere pentru colectarea deşeurilor. Aceste platforme subterane sunt destinate colectării selective a deşeurilor menajere pentru deşeuri în amestec/ biodegradabile, hârtie/ carton, plastic/metal şi sticlă albă sau colorată. Adâncimea platformelor va fi de 2 metri”, a spus Şurubaru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revoluţia din industria ambalajelor

    “Eram în ultimele zile de festival, când majoritatea oamenilor deja plecaseră. În urma lor a rămas un munte de sticle, pahare şi paie din plastic. Ştiam că acel gunoi nu va fi reciclat şi că va polua mulţi ani după. Aşa am decis să fondăm Biodeck. Totodată, călătoriile noastre ne-au inspirat şi soluţia a venit”, descrie Tudor Georgescu modul în care a găsit inspiraţia proiectului Biodeck. Tudor Georgescu, împreună cu Maria Desmirean, Adrian Georgescu şi Laurenţiu Soare, a lansat în urmă cu un an afacerea care oferă în prezent o gamă largă de ambalaje de unică folosinţă 100% biodegradabile şi compostabile (reciclabile – n.red.), făcute din plante. Biodeck îşi propune să ofere astfel o soluţie sustenabilă pentru ambalajele din plastic de unică folosinţă, fiind primul brand românesc care oferă astfel de produse.

    Firma a fost înfiinţată în 2017, dar operaţiunile de vânzări au început susţinut în 2018. „Ne propunem să închidem anul 2019 la o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, cu o echipă de 12 persoane”, descrie Tudor Georgescu obiectivele pentru anul următor.

    Pentru dezvoltarea proiectului, au găsit finanţare prin intermediul producătorului de mase plastice Prodplast SA, o companie al cărei director executiv este Georgescu şi despre care el spune că „a înţeles impactul plasticului asupra mediului şi a decis să oprească producţia de plastic de unică folosinţă încă de acum 10 ani”. În prezent, aceasta produce doar plastic care are o întrebuinţare îndelungată, cum ar fi cel pentru cablurile electrice. „Şi care da, e bine să nu se biodegradeze”, subliniază el.

    Primul pas în direcţia lansării afacerii a fost să înţeleagă industria ambalajelor de unică folosinţă, dar şi motivele pentru care nu au avut loc inovaţii în acest domeniu. Au explorat apoi soluţiile tehnologice – iar căutările le-au fost răsplătite, devenind în scurt timp primii producători de saci şi pungi biodegradabile din România.

    „Trecem practic prin toate provocările prin care trece un start-up, nu credem că aici ne deosebim prin ceva anume faţă de celelalte companii aflate la început de drum. Poate un diferenţiator ar fi faptul că suntem deschizători de drumuri în această industrie, a ambalajelor sustenabile”, descrie Tudor Georgescu parcursul făcut în dezvoltarea Biodeck. 

    El detaliază caracteristicile produselor Biodeck, precum şi procesul reciclării acestora: ele au la bază plante, resurse rapid regenerabile, cum ar fi amidonul de porumb sau trestia de zahăr. În comparaţie cu produsele obişnuite din plastic, care au la bază petrolul, şi procesul de producţie este unul mult mai prietenos cu mediul. În funcţie de tipul de produs, emisiile de carbon scad cu 30-75%. După ce au fost folosite, produsele pot fi compostate, unele acasă, iar altele în centre de compostare industrială.

    Deoarece ele se încadrează în categoria resturilor organice, sunt singurele ambalaje care se pot composta împreună cu resturile alimentare. În urma procesului de compostare rezultă compostul, un îngrăşământ cu eliberare prelungită, ce poate fi folosit în agricultură. „Ne dorim să respectăm ciclul naturii şi de aceea pentru noi este important ca tot ce provine din natură să se întoarcă în natură, fără să aibă efecte dăunătoare asupra acesteia. Toate produsele noastre respectă reglementările UE cu privire la biodegradabilitate şi compostabilitate şi au certificările necesare care să le ateste calităţile”, spune Tudor Georgescu. 

    Potrivit informaţiilor furnizate de fondatorii Biodeck, ambalajele reprezintă 40% din consumul anual de plastic, iar România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la cantităţile pe care le reciclează, recuperând sub 10% din plasticul pe care îl foloseşte. Biodeck îşi propune să susţină economia circulară şi să schimbe radical industria de ambalaje din România, înlocuind plasticul de unică folosinţă cu alternative sustenabile.

    Soluţia pe care Biodeck o oferă răspunde astfel unor probleme presante cu care se confruntă România – în primul rând, poluarea cu plastic de unică folosinţă. Apoi, a doua problemă pe care o adresează prin afacerea lor este risipa alimentară şi cantităţile imense de mâncare care se aruncă la gunoi. Majoritatea ambalajelor nu pot fi reciclate din cauză că sunt „contaminate” cu mâncare, iar Biodeck oferă singurul tip de ambalaj care poate fi reciclat (compostat) împreună cu resturile alimentare. Acest lucru face practic posibilă reciclarea mâncării, în contextul în care românii aruncă în prezent o treime din ceea ce cumpără. „În mod evident aceste aspecte au un impact dramatic la nivel social, financiar şi de mediu”, subliniază Georgescu.

    Avantajele produselor lor par a fi înţelese de cei cărora li se adresează; Georgescu spune că după lansare au găsit multă susţinere din consumatorilor, oamenilor de afaceri şi chiar şi autorităţile, care au interzis anul acesta utilizarea pungilor din plastic subţire, şi-au manifestat interesul faţă de acest domeniu.

    „Publicul nostru este educat, tânăr şi dornic de o schimbare. Este atent la alegerile pe care le face, îşi conştientizează rolul pe care îl are în comunitate. Este un public cu care ne identificăm, deoarece şi noi ne dorim să lăsăm în urma noastră o lume mai bună decât cea pe care am găsit-o”, descrie reprezentantul Biodeck profilul clienţilor lor. 

    În viitor, îşi doresc mai multe campanii de educare despre sustenabilitate, responsabilitate şi reciclare. În plus, nu vor să se limiteze la piaţa locală, ci îşi doresc să se adreseze şi pieţelor din restul Europei.

    „Iniţiativele de acest gen sunt foarte populare în Europa datorită faptului că au la bază principiile economiei circulare şi datorită beneficiilor pe care le au produsele”, explică cofondatorul Biodeck motivele pentru care genul acesta de iniţiative sunt mai des întâlnite pe pieţele vestice. Este optimist însă şi în privinţa potenţialului pieţei locale: „Credem că şi România se va alinia la standardele UE şi am început prin legea care interzice ca pungile de transport de la casele de marcat să fie realizate din plastic. Credem că acest tip de măsuri sunt obligatorii, dar, desigur, trebuie să fie reglementat şi implementat un sistem de colectarea selectivă şi de reciclare”.

    Pe de altă parte, câteva dintre dificultăţile cu care se confruntă pe plan local sunt lipsa de educaţie cu privire la alternativele sustenabile şi, uneori, chiar lipsa de interes sau de asumare a responsabilităţii a fiecăruia  cu privire la protejarea mediului şi la reducerea avut asupra acestuia.

    „Noi credem că România ar putea avea rezultate extraordinare în ceea ce priveşte reciclarea şi compostarea dacă s-ar implementa un sistem integrat de colectare şi de management al deşeurilor şi de informare a cetăţeanului. Românii sunt receptivi, dar trebuie să oferim soluţii simple, la îndemână, care să le îmbunătăţească nivelul de trai, nu să le creeze şi mai mari bătăi de cap”, consideră reprezentantul Biodeck.  

    Planurile lor pe termen lung vizează extinderea internaţională; un prim pas în acest sens a fost distribuţia produselor pe Amazon UK – urmează apoi diversificarea canalelor de distribuţie pe pieţele străine. Totodată, şi-au propus să desfăşoare şi campanii de educaţie de mediu la nivelul regiunii Europei de Est, motiv pentru care au stabilit o serie de parteneriate în această direcţie.

    „Ne propunem ca Biodeck să devină un brand internaţional, cu distribuţie internaţională şi să fie un nume de referinţă în ceea ce priveşte sustenabilitatea.”