Tag: ghid

  • Fonduri nerambursabile, cu acoperire de 100% pentru investiţii de maxim 1,5 mil euro. Vezi aici pentru ce

    „Lansăm acum în consultare publică Ghidul solicitantului pentru investiţii în infrastructura de irigaţii din nevoia de a primi din partea beneficiarilor un feedback real în ceea ce priveşte modul de implementare a acestei submăsuri. Suntem conştienţi de rolul principal al Agenţiei, acela de a crea instrumente eficiente, din punct de vedere al celor care implementează proiectele de investiţii şi care să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor” a precizat Adrian – Ionuţ Chesnoiu, directorul general al AFIR.

    Sprijinul public pentru investiţiile finanţate prin această submăsură este 100% nerambursabil şi nu va depăşi 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigaţii aferente staţiilor de pompare şi repompare (SPA – Staţii de pompare a apei, SRP – Staţii de repompare).

    „Infrastructura de irigaţii reprezintă un sector vital pentru agricultură şi pentru dezvoltarea mediului rural, care are nevoie de investiţii durabile şi de o finanţare consistentă. Nu putem discuta despre o agricultură cu adevărat performantă fără a susţine cu măsuri concrete dezvoltarea sistemului de irigaţii. Sprijinul financiar acordat prin submăsura 4.3 irigaţii va avea un efect pozitiv prin promovarea tehnologiilor noi, economisirea apei în agricultură, scăderea costurilor determinate de consumul apei şi creşterea suprafeţelor irigate” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuţ CHESNOIU.

    Ghidul solicitantului în versiune consultativă este publicat pe pagina de internet a AFIR – www.afir.info – la secţiunea Dezbatere publică.

    Ca urmare a modificării fişei submăsurii (sM) 4.3 din PNDR 2014-2020, a crescut suprafaţa acoperită cu sisteme de irigaţii viabile economic de la 823.130 hectare la 1,8 milioane hectare, conform studiului „Actualizarea strategiei investiţiilor în sectorul irigaţiilor”, valoare asumată la nivelul ţării noastre în cadrul Anexei nr. 2 la H.G. 793/ 2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România.

    De asemenea, sunt eligibile investiţiile în modernizarea sistemelor care au ca rezultat mărirea suprafeţei nete irigate.

    Totodată, în sesiunea din acest an, vor putea depune proiecte pentru investiţi în infrastructura secundară de irigaţii, derulate prin PNDR 2014-2020 şi solicitanţii care au depus astfel de proiecte în sesiunile anterioare şi care nu au prezentat proiectul tehnic la data prevăzută în notificarea AFIR.

    Beneficiarii eligibili care pot primi finanţarea pentru a realiza investiţii în infrastructura de irigaţii sunt Organizaţii sau Federaţii ale Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI/ FOUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legislaţiei în vigoare.

    Cheltuieli eligibile în cadrul proiectelor depuse prin sM 4.3I vizează investiţii în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, clădirilor aferente staţiilor de pompare/ repompare/ punere sub presiune sau pentru racordarea la utilităţi, inclusiv construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

    Dintre cheltuielile neeligibile: costurile cu întreţinerea, reparaţiile şi exploatarea investiţiei realizate; costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente şi costuri operaţionale inclusiv costuri de întreţinere şi chirie.

    Ca urmare modificărilor din fişa sM 4.3I s-a actualizat şi un criteriu de eligibilitate în sensul că investiţia vizează o suprafaţă identificată ca viabilă în Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România.

    Totodată, în urma modificării HG 226/ 2015 privind stabilirea cadrului general de implementare al PNDR, pentru investiţiile care prevăd construcţii-montaj, proiectul tehnic de execuţie se avizează acum după semnarea contractului de finanţare de către AFIR.

    Pentru proiectele din arealul ITI – Delta Dunării a fost introdus criteriul de eligibilitate privind obligativitatea solicitantului de a prezenta avizul de conformitate cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDD DD).

    Principiile de selecţie aferente proiectelor depuse pentru a primi finanţare pentru sM 4.3I se referă la economia de apă (maxim 20 de puncte), la suprafaţa irigată prin proiect (maxim 40 de puncte), la modalitatea de alimentare, respectiv direct de la sursă sau în sistem gravitaţional (maxim 20 de puncte) şi la complementaritatea cu investiţii pentru modernizarea sistemelor de irigaţii în aval (maxim 20 de puncte).

  • Doar in România. Drepturile nevăzătorilor încălcate din neştiinţă şi nepăsare

    Petrică Iordache este nevăzător din naştere şi locuieşte în Paşcani, judeţul Iaşi. Acum doi ani a primit-o pe Maya, câinele său ghid, care îl ajută să se deplaseze oriunde are nevoie. Când a vrut să plece la Sibiu, pentru a vizita un prieten, de asemenea nevăzător, reprezentanţii firmei de transport persoane de la care şi-a cumpărat biletul nu l-au lăsat să călătorească cu Maya.

    “Am rezervat două bilete, unul pentru mine, unul pentru Maya şi trebuia să plecăm din Târgu Frumos. Şoferul nu a vrut să mă primească cu Maya. A început să mă împingă, a luat câinele de zgardă, ne-a bruscat pe amândoi, până la urmă a reuşit să mă împingă jos din maşină şi pe mine şi pe câine, a închis uşile şi a plecat. Am sunat la 112, a venit un poliţist la mine, mi-a zis că voi fi luat de aceaşi firmă, dar cu cursa următoare. Eu l-am întrebat <bine, şi ce fac până la 11?>. Replica lui a fost că <ce vrei, să te iau la mine acasă?>”, povesteşte Petrică.

    Tânărul a trebuit să aştepte patru ore în Târgu Frumos până când a venit următorul autocar şi a putut să plece spre Sibiu, unde îl aştepta Paul, prietenul său care are şi el un câine ghid, pe Fantom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ARMO pregăteşte versiune 2.0 a ghidului de bune practici pentru magazinele online, în parteneriat cu autorităţile

    Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Asociaţia Pro Consumatori (APC) şi Centrul European al Consumatorilor România (ECC) va elabora o versiune optimizată a ghidului de bune practici pentru magazinele online care să creeze un standard pentru serviciile oferite de operatorii economici cu profil ecommerce clienţilor, şi, implicit, să sporească încrederea clienţilor în comerţul electronic.

    Anunţul a fost făcut în cadrul unei mese rotunde organizate de ARMO în parteneriat cu APC şi ECC pe tema drepturilor consumatorilor în mediul online, cu ocazia Zilei Mondiale a Consumatorilor. Dezbaterea este prima de acest fel şi a reunit la masa discuţiilor reprezentanţi din parte autorităţilor (Paul Anghel, director general ANPC), ai organizaţiilor pentru protecţia drepturilor consumatorilor (Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori şi Irina Chiriţoiu, director ECC Romania), dar şi ai magazinelor (Marian Alecsiu, CEO F64, Nicoleta Iancu, Customer Care Manager eMAG, Eugen Răşoiu, CEO Borealy.ro) şi integratorul de plăţi online PayU(Marius Costin, Country Manager PayU România).

    ”Anul trecut valoarea comerţului online în România a fost de peste 2 miliarde de euro, în creştere cu 45% faţă de anul anterior. Deşi am avut cea mai importantă creştere în ecommerce din Uniunea Europeană, după indicele DESI suntem în continuare pe ultimul loc în UE. Tendinţa e clară – tot mai mulţi consumatori se îndreaptă către canalul online. Următorul pas e să accelerăm evoluţia acestui canal, ajutând magazinele să crească încrederea clienţilor, odată prin respectarea normelor europene, cât şi prin respectarea unui cod de bune practici la nivelul industriei”, a declarat Florinel Chiş, directorul general ARMO. El a mai adăugat ca ARMO va introduce un program de certificare de tip Marcă de Încredere (Trustmark) care să garanteze la nivel european nivelul serviciilor oferite de magazinele româneşti. ”Ghidul de bune practici împreună cu certificatul Trustmark vor creşte încrederea şi vizibilitatea magazinelor româneşti la nivel local, dar şi pe piaţa unică europeană”, a mai adăugat Florinel Chiş.

  • Ghid practic. Cum puteţi primi bani de la stat pentru a vă renova casa. Ce condiţii trebuie să îndepliniţi şi care sunt paşii

    Persoanele fizice şi juridice pot beneficia de finanţare prin programul „Casa Verde” pentru a-şi instala, înlocui sau complete sistemele de încălzire clasice cu cele care folosesc energia verde, statul alocând un buget pentru întreaga ţară de 94 mil. lei, dintre care 60 mil. pentru populaţie, iar 34 mil. pentru persoanele juridice, potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    Echipamentele finanţate pentru populaţie prin acest program sunt panourile solare şi pompele de căldură, cunatumul finanţării nerambursabile prin AFM fiind în funcţie de tipul instalaţiei, sumele acordate fiind următoarele:

    Ghid practic. Cum puteţi primi bani de la stat pentru a vă renova casa. Ce condiţii trebuie să îndepliniţi şi care sunt paşii

  • Bani de la stat pentru românii care îşi montează centrale sau panouri solare

    În acest an, Administraţia Fondului pentru Mediu va derula Programul „Casa Verde” privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, pentru care s-au alocat 44 milioane lei pentru finanţarea contractelor în vigoare şi 95 milioane lei pentru contracte noi şi se estimează că aproximativ 15.000 de persoane fizice vor beneficia de finanţare, a declarat în cadrul unui interviu acordat Agerpres István Jakab, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

    Programul „Casa verde” se afla în curs de elaborare, iar vinerea trecută Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Viorel Lascu a declarat că programele Casa Verde, Casa Verde Plus, Natura, derulate prin Administraţia Fondului pentru Mediu, vor fi lansate în luna noiembrie.

    Acesta a spus că “formatul de lansare va fi unul public, nu pe site unde să dea năvală fiecare. Fiecare lansare va fi anunţată cu zece zile înainte, într-o conferinţă publică, atât Casa Verde, cât şi Casa Verde Plus. Există bani. În momentul de faţă, AFM are cea mai mare colectare din istorie, există fonduri. În noiembrie se va drumul la programele principale, şi Casa Verde Plus. Element important este că această Casa Verde Plus va fi deschisă autorităţilor, se va putea finanţa partea de clădiri, spitale, şcoli, mai mult decât a pune doar panouri solare, inclusiv ce înseamnă izolaţie, elemente de construcţie. Dar, normal, va avea şi componenta de cofinanţare şi va avea avantajul prefinanţării de 30% care nu exista până acum”

    „Astfel, în vederea deschiderii unei noi sesiuni pentru această categorie de program au fost alocate fonduri de peste 90 milioane lei, fonduri de care vor beneficia aproximativ 15.000 de persoane fizice”, a spus preşedintele AFM în urmă cu câteva luni.

    Acesta a menţionat că modalităţile de finanţare şi criteriile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii se vor regăsi în propunerea de ghid cu care vom veni în perioada imediat următoare, ghid care va fi supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului.
     


     

  • Bani de la stat pentru românii care îşi montează centrale sau panouri solare

    În acest an, Administraţia Fondului pentru Mediu va derula Programul „Casa Verde” privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, pentru care s-au alocat 44 milioane lei pentru finanţarea contractelor în vigoare şi 95 milioane lei pentru contracte noi şi se estimează că aproximativ 15.000 de persoane fizice vor beneficia de finanţare, a declarat în cadrul unui interviu acordat Agerpres István Jakab, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

    Programul „Casa verde” se afla în curs de elaborare, iar vinerea trecută Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Viorel Lascu a declarat că programele Casa Verde, Casa Verde Plus, Natura, derulate prin Administraţia Fondului pentru Mediu, vor fi lansate în luna noiembrie.

    Acesta a spus că “formatul de lansare va fi unul public, nu pe site unde să dea năvală fiecare. Fiecare lansare va fi anunţată cu zece zile înainte, într-o conferinţă publică, atât Casa Verde, cât şi Casa Verde Plus. Există bani. În momentul de faţă, AFM are cea mai mare colectare din istorie, există fonduri. În noiembrie se va drumul la programele principale, şi Casa Verde Plus. Element important este că această Casa Verde Plus va fi deschisă autorităţilor, se va putea finanţa partea de clădiri, spitale, şcoli, mai mult decât a pune doar panouri solare, inclusiv ce înseamnă izolaţie, elemente de construcţie. Dar, normal, va avea şi componenta de cofinanţare şi va avea avantajul prefinanţării de 30% care nu exista până acum”

    „Astfel, în vederea deschiderii unei noi sesiuni pentru această categorie de program au fost alocate fonduri de peste 90 milioane lei, fonduri de care vor beneficia aproximativ 15.000 de persoane fizice”, a spus preşedintele AFM în urmă cu câteva luni.

    Acesta a menţionat că modalităţile de finanţare şi criteriile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii se vor regăsi în propunerea de ghid cu care vom veni în perioada imediat următoare, ghid care va fi supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului.
     


     

  • Românii care se întorc în ţară ar putea primi bani pentru a-şi deschide o afacere. Vezi câţi bani oferă statul

    Românii care vor să se întoarcă în ţară ar putea primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere, potrivit unui proiect al Ministerului Fondurilor Europene. Pe 8 septembrie a fost lansarea în consultarea publică a ghidului programului „Diaspora Start-Up”.

    Finanţarea, în valoare de 30 milioane euro, este realizată prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 şi are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent reîntorşi în ţară.

    Schema de antreprenoriat vizează crearea unei oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilităţile (antreprenoriale şi/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în ţară.

    În prima etapă a proiectului, administratorii de grant depun propunerile de proiecte în valoare de maxim 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. În cea de-a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să îşi înfiinţeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant.

    Programul include două categorii de solicitanţi, aferente celor 2 etape de accesare:

    ·        Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autorităţile publice locale, camerele de comerţ, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizaţii sindicale şi patronale, asociaţii profesionale şi ONG-uri;

    ·         Etapa 2: cetăţeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puţin 1 an în ultimii 3 ani şi doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceştia mai trebuie să facă dovada unei experienţe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experienţa profesională, în domeniul vizat. Cetăţenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maxim 40.000 de euro, în două tranşe, plus 10.000 de euro primă de relocare în ţară.

    Propunerile şi recomandările pe marginea ghidului „Diaspora Start-Up” sunt aşteptate până la data 23 septembrie 2016 la adresa: diaspora@fonduri-ue.ro. Detalii despre program pot fi consultate în fişierul ataşat.

    Ghidul şi documentele anexe pot fi consultate aici.

    Despre „Diaspora Start-up”:

    În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activităţile care urmăresc încurajarea antreprenorialului şi a ocupării pe cont propriu prin susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov.

    Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. La momentul semnării contractului de ajutor de minimis cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor primeşte 75% din ajutorul aprobat, reprezentând prima tranşă de finanţare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.

    Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii 8iii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

  • Românii care se întorc în ţară ar putea primi bani pentru a-şi deschide o afacere. Vezi câţi bani oferă statul

    Românii care vor să se întoarcă în ţară ar putea primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere, potrivit unui proiect al Ministerului Fondurilor Europene. Pe 8 septembrie a fost lansarea în consultarea publică a ghidului programului „Diaspora Start-Up”.

    Finanţarea, în valoare de 30 milioane euro, este realizată prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 şi are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent reîntorşi în ţară.

    Schema de antreprenoriat vizează crearea unei oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilităţile (antreprenoriale şi/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în ţară.

    În prima etapă a proiectului, administratorii de grant depun propunerile de proiecte în valoare de maxim 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. În cea de-a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să îşi înfiinţeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant.

    Programul include două categorii de solicitanţi, aferente celor 2 etape de accesare:

    ·        Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autorităţile publice locale, camerele de comerţ, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizaţii sindicale şi patronale, asociaţii profesionale şi ONG-uri;

    ·         Etapa 2: cetăţeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puţin 1 an în ultimii 3 ani şi doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceştia mai trebuie să facă dovada unei experienţe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experienţa profesională, în domeniul vizat. Cetăţenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maxim 40.000 de euro, în două tranşe, plus 10.000 de euro primă de relocare în ţară.

    Propunerile şi recomandările pe marginea ghidului „Diaspora Start-Up” sunt aşteptate până la data 23 septembrie 2016 la adresa: diaspora@fonduri-ue.ro. Detalii despre program pot fi consultate în fişierul ataşat.

    Ghidul şi documentele anexe pot fi consultate aici.

    Despre „Diaspora Start-up”:

    În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activităţile care urmăresc încurajarea antreprenorialului şi a ocupării pe cont propriu prin susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov.

    Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. La momentul semnării contractului de ajutor de minimis cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor primeşte 75% din ajutorul aprobat, reprezentând prima tranşă de finanţare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.

    Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii 8iii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

  • Vrei să iţi deschizi un salon de coafură, cosmetică sau un studio de tatuare şi piercing? Vezi aici un ghid cu tot ce trebuie să faci

    Rolul acestui ghid este de a veni în întâmpinarea tuturor persoanelor care doresc să iniţieze o afacere în domeniul înfrumusetării corporale, fie că vor desfăşura aceasta activitate în nume propriu sau vor apela la personal angajat, fie că vor înfiinţa în acest scop o societate comercială, în baza Legii nr.31/1990 sau vor apela la o formă de organizare prevăzută deO.U.G. 44/2008 ca şi persoană fizică autorizată, intreprindere individuală sau familială.

    Ghidul îşi poate dovedii utilitatea şi în cazul operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, care activează deja în această branşă,prin faptul că oferă o sferă largă de informaţii şi există posibilitatea ca unele din aspectele dezbătute să nu fie cunoscute sau să fie cunoscute doar parţial de către aceştia.În vedere cunoaşterii în detaliu a cadrului legislativ, recomand tuturor persoanelor interesate să lectureze toate actele normative,cu modificările şi competările lor ulterioare, menţionate în ghid, formându-şi astfel o imagine cât mai completă asupra  acestui domeniu de activitate.

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specific în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.

    Ghidul a fost întocmit de către Szfarli Zoltan, consilier Primăria Mun. Mediaş

    Vezi şi normele care trebuie respecte de toate cluburile şi restaurantele din ţară