Sondajul, realizat de institutul de sondare Forsa, a fost publicat cu zece zile înaintea alegerilor generale ce vor avea loc pe 24 septembrie.
Astfel, partidul cancelarului Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), se situează pe primul loc în preferinţele alegătorilor germani, fiind susţinut de 37% dintre respondenţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Un manager câştigă în România la fel ca unul din Cehia şi de doar două-trei ori mai puţin decât omologul său din Austria, Belgia sau Germania. Astfel, un middle manager sau un specialist are un salariu mediu de 2.500 de euro net pe lună în România sau în Cehia şi 5.000 – 5.600 de euro net pe lună în Austria, Belgia sau Germania.
În schimb, un muncitor dintr-o fabrică din România are un salariu de 5-7 ori mai scăzut decât un muncitor dintr-o fabrică din aceste trei ţări, arată rezultatele studiului salarial realizat de firma de executive search şi consultanţă în management Korn Ferry Hay Group. Astfel, un muncitor câştigă în România 400 de euro net pe lună, în timp ce în Germania salariul unui muncitor este de 2.500 de euro net pe lună. „În România angajatul din execuţie este foarte sărac, dar managerul nu este atât de sărac, dacă facem comparaţie cu alte ţări. Dacă eşti manipulant marfă, şofer sau electrician, rentează din punct de vedere financiar să lucrezi în altă ţară. Dacă eşti specialist sau middle manager, e discutabil“, a spus Anca Puiu, market leader (reward, talent, employee engagement) în cadrul Korn Ferry Hay Group. Ea a mai precizat că totuşi, în comparaţie cu nivelul salarial din statele din Europa de Vest, România are o forţă de muncă foarte ieftină, de aceea angajaţii care câştigă foarte puţin vor încerca în continuare să îşi găsească un loc de muncă în vestul Europei.
Compania va continua să îşi extindă echipa şi îşi propune să ajungă la 1.000 de angajaţi până la finalul anului. În prezent, peste 75% dintre membrii echipei DB Global Technology fac parte din generaţia millennials (cu vârste cuprinse între 23 şi 35 de ani).
În contextul unei nevoi în creştere pentru soluţii software de înalt nivel care să susţină operaţiunile internaţionale ale Deutsche Bank, DB Global Technology va continua să se concentreze pe extinderea echipelor sale de programare, testare şi analiză de business.
„Prima jumătate a anului 2017 a adus o creştere a numărului, dimensiunii şi complexităţii proiectelor internaţionale pe care echipa din Bucureşti le coordonează şi la care contribuie. Această tendinţă se va menţine şi va extinde gama de activităţi în care centrul nostru este implicat şi, odată cu aceasta, şi nivelul abilităţilor angajaţilor noştri”, a spus Marian V. Popa, Director General al DB Global Technology
Soldaţii nazişti luau o substanţă psihostimulentă ca să rămână treji în timpul lungilor marşuri, se arată în scrisorile lui Heinrich Boll, unul din cei mai cunoscuţi scriitori germani de după război şi câştigător al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972.
Comercializat sub numele de Pervitin, drogul era consumat regulat de militari pentru a-şi păstra moralul în condiţiile grele de pe front. Utilizarea generalizată este confirmată în scrisorile pe care Boll le-a trimis familiei, publicate de Der Spiegel. Faptul că Boll, aflat pe front, cere insistent celor din familia sa să îi trimită drogul demonstrează dependenţa pe care o dădea.
Daniel Gross este responsabil, împreună cu Dennis Biernatzki şi Oliver Eifler, de întreaga activitate a grupului german Rewe în România (prezent pe piaţa locală pe segmentul de discount cu brandul Penny Market), de la strategia de business până la planul de expansiune sau structurarea operaţională. ”Ceea ce înseamnă că toţi cei 4.000 de angajaţi care fac parte din familia Rewe sunt principala mea preocupare şi responsabilitate“, subliniază Gross. Pentru anul în curs, previzionează că numărul angajaţilor ar putea să crească cu 300.
General managerul grupului Rewe coordonează direct departamentele de expansiune şi construcţii, logistică, resurse umane, financiar şi controlling, juridic, IT, planificare şi organizare – o echipă formată din aproximativ 680 de angajaţi. ”|mpreună cu ei am reuşit să ajungem anul acesta la 200 de magazine, să deschidem primul centru logistic al unui retailer din zona Moldovei, să punem bazele unei noi abordări din perspectiva de angajator şi a unui program de motivare, retenţie şi dezvoltare profesională cu rezultate foarte bune“, descrie el cele mai recente realizări.
Daniel Gross a intrat în prima echipă Rewe România în iunie 2001, după un internship în Germania, la Opel, şi unul la Ambasada Austriei, România, cu un job în departamentul de IT. ”A fost momentul în care mi-am dat seama de potenţialul retailului în România şi mi-am propus să-mi dezvolt cariera în acest sector.“ Şi toată această determinare a funcţionat mai repede decât se aştepta: după doar şase luni în departamentul de IT, a preluat funcţia de controlling & organization manager, rol în care coordona echipa de 17 angajaţi ai companiei la acel moment şi răspundea direct către managementul Rewe din Germania. În acea perioadă a fost implicat în deschiderea primului magazin XXL Mega Discount şi a pus bazele Penny Market în România. La finalul anului 2003, a acceptat o nouă provocare profesională şi, timp de şapte ani, a făcut parte din echipa miniMax Discount, despre care spune că era ”un business românesc, la construcţia căruia au stat unii dintre cei mai buni profesionişti din retailul local la momentul respectiv“. Timp de cinci ani a avut rolul de director financiar şi operaţiuni, urmând ca din 2009 să preia şi conducerea companiei, în calitate de managing director. |n această perioadă a fost implicat în întreg procesul de dezvoltare a businessului, care a ajuns de la 0 la 33 de magazine.
2011 a fost anul în care s-a întors în grupul Rewe. Descrie decizia de a pleca din Rewe în 2003 pentru a face parte dintr-un alt start-up drept cea mai grea din cariera sa. ”A fost un moment foarte greu deoarece mă simţeam foarte bine la Rewe şi, într-un timp foarte scurt, reuşisem să avansez pe o poziţie de coordonare a zonei financiare a afacerii, cu supervizare în Germania. Cu toate acestea, provocarea de a pune bazele unui nou business, alături de o echipă incredibilă, de la care aveam şansa să învăţ foarte multe lucruri, m-a convins să fac pasul. Şi cred că a fost o decizie bună până la urmă, deşi foarte dificil de luat. M-am întors în grup mult mai matur şi cu un know-how care mă ajută zi de zi în rolul de acum.“
După ce a pregătit planul de business de intrare a Penny Market în România, a revenit pentru a conduce cele 125 magazine construite în cei 12 ani. ”Revenirea în cadrul grupului cu o experienţă extinsă la nivel de organizare şi dezvoltare a operaţiunilor a completat rezultatele foarte bune ale afacerii în România, fiind trei ani la rând ţara cu cea mai mare creştere din întreg grupul.“
Din rândul celor mai mari provocări din cariera sa, menţionează şi perioada crizei economice: ”Pentru oricine a lucrat în retail (sau imobiliare), perioada de criză economică de acum 7-8 ani a fost iar un moment de cotitură. Am trecut într-un timp foarte scurt de la obiective de vânzări atinse în primul trimestru la luni constante pe minus, fără prea multă speranţă ca lucrurile să se îmbunătăţească. Cum am depăşit acest moment? Cu multă precauţie, recalibrare a costurilor dar şi restructurări operaţionale care au obligat companiile să fie mai eficiente, mai strategice.“
O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Munchen elaborează o nouă tehnologie care fructifică această proprietate a undelor Wi-Fi pentru a realiza holograme sau fotografii 3D cu obiectele care se află în interiorul unei camere.
Tehnologia se află încă în fază de prototip şi are o rezoluţie limitată, dar perspectivele sunt promiţătoare.
“Se poate scana o cameră, pornind de la transmisia Wi-Fi. Nu se poate fotografia o ceaşcă de cafea, dar formele unei persoane sau a unui câine aflat pe canapea sunt surprinse cu acurateţe. Orice obiect mai mare de 4 centimetri poate fi captat”, a explicat cercetătorul Philipp Holl de la universitatea din Munchen, scrie realitatea.net
O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Munchen elaborează o nouă tehnologie care fructifică această proprietate a undelor Wi-Fi pentru a realiza holograme sau fotografii 3D cu obiectele care se află în interiorul unei camere.
Tehnologia se află încă în fază de prototip şi are o rezoluţie limitată, dar perspectivele sunt promiţătoare.
“Se poate scana o cameră, pornind de la transmisia Wi-Fi. Nu se poate fotografia o ceaşcă de cafea, dar formele unei persoane sau a unui câine aflat pe canapea sunt surprinse cu acurateţe. Orice obiect mai mare de 4 centimetri poate fi captat”, a explicat cercetătorul Philipp Holl de la universitatea din Munchen, scrie realitatea.net
În medie, portofele din Germania deţin aproape de două ori mai mult numerar – circa 123 de dolari – decât cele din Australia, Statele Unite, Franţa şi Olanda, potrivit unui raport recent al Rezervei Federale privind modul de plată al consumatorilor din ţările respective. Aproximativ 80% din toate tranzacţiile din Germania sunt efectuate în numerar (în Statele Unite, rata de plată în numerar este mai mică de 50%), iar această formă de plată se foloseşte şi în cazul tranzacţiilor mai mari.
Nimeni nu stie exact motivul pentru care germanii au o astfel de preferinţă puternică pentru bani, deşi datele sondajului oferă unele sugestii. Respondenţii germani au sugerat că utilizarea de numerar face mai uşoară evidenţa şi cheltuiala bugetului. Alte răspunsuri sugerează faptul că germani preferă să fie cât mai discreţi în legătură cu veniturile lor, în conformitate cu entuziasmul lor privind o viaţă personală privată.
Desigur, atitudinea lor faţă de bancnote trebuie să aibă în spate şi reminescenţe din istoria monetară tumultoasă. Oamenii din ţările care au suferit crize bancare destul de sensibile, preferă de multe ori să economisească în numerar, deşi, în mod obişnuit, în valute străine, cum ar fi dolarii, decât să pună banii în bancă. Şi în ţări precum Bulgaria şi România, care au istorii recente de instabilitate valutară şi crize financiare, utilizatorii preferă să folosească bani cash.
Când spui Europa te gândeşti la bătrânul continent, la crize (imigranţilor, din Grecia, Uniunea Europeană), la fotbal, la cultură, dar şi la contraste.
În acelaşi timp este şi locul unde trăiesc zeci de culturi care dezvoltă afinităţi una pentru cealălaltă, rivalităţi sau se iau peste picior. De exemplu, este cunoscută frăţia noastră cu moldoveni, dar şi rivalitatea cu maghiarii.
Romain Seignovert s-a gândit să speculeze aceste lucruri şi a publicat o carte cu glumele şi bancurile spuse de anumite ţări europene despre vecinii lor.
Câteva glume din carte:
„Care este diferenţa dintre suedezi şi finlandezi? Suedezii au vecini drăguţi” sau modul în care portughezii care râd de aroganţa spaniolilor „Potrivit unui sondaj recent, 11 din 10 spanioli au declarat că se simt superiori celorlalte culturi”.
Polonezii râd de jucătorii de fotbal ai Germaniei. „Jucătorii de fotbal germani sunt ca mâncarea germană: dacă nu este importată din Polonia atunci nu sunt este bună”
Italia
Afiş pe un autobuz: Nu vorbi cu şoferii. Au nevoie de mâini pentru condus.
Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.
Belgia despre Olanda
„Cum începe fiecare reţetă de gătit olandeză? Împrumută şase ouă, 200g de făină, jumătate de litru de lapte…”
„Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”
Marea Britanie
Englezul: „Aduc şase sticle de bitter”
Irlandezul: Aduc şase sticle de Guiness
Scoţianul: Aduc şase prieteni
Danemarca despre Suedia
„Care este cel mai bun lucru care a venit vreodată din Suedia? Un ferrybot gol”
Germania despre Polonia
Când este Crăciunul în Polonia? La două zile după cel din Germania
Austria despre Germania
Marea diferenţă dintre austrieci şi germani este că germanii ar vrea să-i înţeleagă pe austrieci, dar nu pot, iar austriecii îi înţeleg pe germani, dar ar prefera să nu-i înţeleagă.
România despre Ungaria
Mi-am făcut toate testele, iar doctorul îmi spune că nu este nicio îndoială, sunt xenofob. Încă o boală pe care am luat-o de la unguri.
Belgia despre Franţa
De ce au ales francezii cocoşul drept simbol naţional? Pentru că este singurul animal care cântă atunci când este în rahat până la genunchi.