BusinessMagazin

Tag: Georgescu

  • Ce au făcut băncile cu banii românilor. Este pentru prima oară când adevărul iese la iveală

    Băncile străine au re­tras în opt ani 13 mld. euro din liniile de finanţare acor­date subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 9 miliarde de euro la finalul lunii martie, adică de peste două ori mai puţin decât la începutul crizei fi­nanciare, arătă datele dintr-o prezentare a prim-viceguver­na­torului BNR Florin Georgescu. Numai în ultimele trei luni retragerile au cumulat un miliard de euro. Spre comparaţie, pe în­treg parcursul anului 2015 finan­ţă­rile retrase au cumulat 2 mld. euro, scrie zf.ro.

        „Din anul 2012 vedem o evo­lu­ţie opusă a resurselor externe şi a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între de­cembrie 2008 şi martie 2016, ceea ce a redus de­pendenţa de băncile-ma­mă pe de o parte, dar a redus tot­odată ris­cul de contagiune ex­ternă. S-a înre­gis­trat o înlocuire gra­duală a resur­se­lor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat“, a punctat Georgescu.

    Procesul de deleveraging, prin care băncile străine îşi reduc expu­ne­rile pe filialele locale, a demarat în 2009 şi se pare că încă nu este fi­na­lizat. Datele prezentate de BNR scot în evidenţă că, din con­tră, s-a accentuat la începutul acestui an.

    În condiţiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai fi­rav, sub­sidiarele locale sunt ne­voi­te să ape­leze tot mai mult la re­sur­sele lo­cale, lucru care de altfel s-a şi în­tâm­plat în ultimii ani. Din de­cem­brie 2008 până la finalul lunii mar­tie a acestui an depozitele atra­se de la clientela locală s-au ma­jorat cu 17 mld. euro şi au ajuns la 55 mld. eu­ro. Practic, banii re­traşi de acţio­na­rii străini au fost în to­talitate înlo­cuiţi cu resursele interne.
     

    Cititi mai multe pe wwwvoceatransilvaniei.ro

  • Radu Georgescu, de profesie dezvoltator

    Radu Georgescu este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Românul care şi-a mutat afacerea în Sillicon Valley spune că de la bun început, când a ales calea antreprenoriatului, a preferat poziţia de preşedinte, considerând din start că este mai potrivită pentru el.

    Antreprenorul povesteşte că a înţeles adevărata valoare a activităţii din domeniul calculatoarelor la terminarea facultăţii, când profesorul îndrumător a vrut să-i cumpere proiectul dar el a preferat să-l licenţieze. Acesta a fost un moment de cotitură în viaţa sa, pentru că şi-a dat seama că în business-ul cu software ”faci o dată, dar vinzi de mai multe ori”, după cum spune chiar el.

    Dealtfel, pe lângă ideile bine definite şi răspunsuri clare, antreprenorul se diferenţiază în mod evident de cei mai mulţi români care şi-au contruit propriile afaceri. În vreme ce alţii se despart greu sau deloc de firmele pe care le-au construit de la zero, el şi-a propus din capul locului să facă firme, produse şi servicii pe care să le vândă. Ştie precis că în software ciclul de viaţă al unei firme este de circa zece ani şi cu precizie matematică indică cel mai potrivit moment pentru a vinde afacerea – atunci când este în plină creştere, înainte să se plafoneze. A tras învăţăminte din fiecare greşeală şi nu se codeşte câtuşi de puţin să spună, deopotrivă, care a fost eşecul şi învăţământul tras. Are o reţetă precisă de a-şi angaja oamenii şi crede că un om care a încercat şi a eşuat pe cont propriu ”primeşte puncte în plus”, pentru că ”ştiu lucruri adevărate”: ce înseamnă să fie antreprenori, să muncească, să greşească.

    În plus, comunică foarte onest angajaţilor modelul afacerii, care înţeleg din start că afacerea va fi vândută la un moment dat. Nu investeşte niciodată doar într-o idee, pentru că pe lângă aceasta este nevoie de altele, între care oamenii care s-o pună în practică, un business plan, proiect pilot. Susţine cu tărie că un antreprenor trebuie să vândă atunci când primeşte o ofertă; altminteri, dacă îşi caută investitor, va primi mai puţini bani. Radu Georgescu este, în esenţă, un antreprenor în serie, get-beget.

  • Primul bilanţ al privatizării: statul a încasat 7 mld. euro pe 7.500 de întreprinderi. Şi mai are în cont 2,2 mld. euro

    Statul român a încasat  7 miliarde de euro în 25 de ani din priva­tizarea a 7.500 de întreprinderi, din care mai sunt disponibili în contul Trezoreriei Statului 2,2 mi­liarde de euro, afirmă Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.

    Florin Georgescu, fost ministru de finanţe în guvernul Văcăroiu din perioada 1992-1996, când România a privatizat foarte puţin, face astfel primul bilanţ oficial al privatizării din România, la 20 de ani de când a părăsit funcţia de ministru.

    Prezentarea lui Florin Georgescu, consi­derat unul dintre economiştii care s-au opus iniţial liberalizării şi privatizării, se înscrie în tendinţa înregistrată în ultima perioadă  ca oficiali ai BNR să prezinte rezultate din economia reală, cu evaluări ale transfor­mărilor din economie în ultimele decenii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ceasurile inteligente Vector se lansează în România. Cât costa un ceas

    Start-up-ul Vector Watch, fondat în anul 2013 în România de Andrei Pitiş, care l-a atras în acţionariat şi pe antreprenorul Radu Georgescu şi a devenit un proiect cu ambiţii globale pe piaţa încă în formare a dispozotivelor purtabile “smart”, va lansa în 14 octombrie şi pe piaţa din România colecţia sa de ceasuri inteligente.

    “În seara de 14 octombrie,  (…) lansăm în România colecţia de ceasuri inteligente Vector Watch”, potrivit invitaţiei transmise media de companie.

    Până în prezent ceasurile au fost lansate doar pe piaţa din Marea Britanie, unde compania şi are acum sediul său central. Pe piaţa din Marea Britanie cele 12 variante de ceasuri din colecţie au preţuri între 219 şi 349 de lire sterline.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Antreprenorul în serie a dat din nou lovitura! Care este ultimul tun dat de Radu Georgescu

    Radu Georgescu a anunţat în luna mai 2014 că a devenit acţionar şi preşedinte al boardului pentru Coinzone, un start-up cu sediul central în Menlo Park – oraşul din SUA unde are sediul central şi reţeaua socială Facebook – care îşi propune să lanseze o platformă de plată globală pentru mai multe monede virtuale, printre care şi Bitcoin.

    Compania daneză Coinify ApS a achiziţionat platforma Coinzone, care le permite comercianţilor să accepte plaţi prin moneda virtuală Bitcoin şi care îl avea printre cofondatori şi pe românul Radu Georgescu, marcând astfel un nou exit la nivel internaţional pentru antreprenorul român.

    „Coinify va prelua operaţiunile Coinzone, un furnizor de top de plăţi prin Bitcoin. Coinzone ne va aduce clienţi şi o echipă de dezvoltare, iar în urma acestui parteneriat vor apărea opor­tunităţi de a atrage noi clienţi pe ambele platforme. Prin achiziţia Coin­zone, Coinify îşi consolidează poziţia de platformă de monede digitale nu­mă­rul unu în Eu­ropa“, conform unui anunţ al companiei daneze.

    Niciuna dintre firme nu a oferit detalii despre valoarea tranzacţiei.

  • Dosarul de corupţie al lui Horia Georgescu, mutat de la instanţa supremă la Curtea de Apel Bucureşti

    Decizia ICCJ a fost luată după ce deputaţii Cătălin Theodor Nicolescu şi Marko Attila-Gabor, judecaţi şi ei în judecată în acest dosar, au demisionat din Parlament.

    “Admite excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (…) Declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii Iuoraş Mihnea Remus, Nicolescu Theodor Cătălin, Popa Mocanu Ingrid Luciana, Georgescu Horia, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru Florin, Canangiu Constantin Cătălin, Drulă Dorin Cornel,Nistor Neculai, Zaarour Ingrid, Baciu Remus Virgil şi Marko Attila Gabor în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul”, conform deciziei instanţei supreme de marţi.

    Fostul deputat UDMR, Marko Attila-Gabor, fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi fostul deputat PNL Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi. Este vorba de spre Mihnea Remus Iuoraş, Ingrid Luciana Popa Mocanu, Gheorghe Vişoiu, Alexandru Florin Hanu, Constantin Cătălin Canangiu, Dorin Cornel Drulă, Neculai Nistor, Ingrid Zaarour şi Remus Virgil Baciu.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Marko Attila şi ceilalţi inculpaţi au produs un prejudiciu statului român de peste 84 de milioane de euro.

    În prezent, fostul deputat Marko Attila este căutat pentru a fi pus în aplicare mandatul de arestare preventivă emis pe numele său, de ICCJ, în 29 aprilie.

  • Un braşovean a devenit antreprenor după ce i-a venit ideea să-i înveţe pe corporatişti să redescopere lectura

    „O idee unică în lume“ – aşa descrie Bogdan Georgescu start-up-ul Bookster, pe care l-a fondat în urmă cu trei ani, cu menirea de a oferi accesul la cărţi unui număr cât mai mare de angajaţi. Succesul de la noi şi feedback-ul primit l-au încurajat pe Georgescu să ţintească şi pieţe din afara României.

    Bookster este o bibliotecă pentru angajaţii din companii. Este o definiţie concisă a proiectului fondat de Bogdan Geor-gescu, care oferă corporatiştilor, pe baza unui abonament lunar, accesul la zeci de mii de cărţi. „Ideea s-a construit în timp, am avut un mic incubator de afaceri în care am testat diverse idei de afaceri mai ales cu tentă socială, orientate spre educaţie. Bookster a venit de la ideea că este păcat ca oamenii să cumpere cărţi atunci când sunt reduceri. Eu cred că ar trebui să citim cărţi pentru că ne plac sau pentru că sunt de interes şi nu pentru că sunt ieftine. Sunt destul de mulţi oameni care nu îşi permit, din cauza preţului, să cumpere cărţi.“

    Bogdan Georgescu a ales zona corporate din mai multe considerente, unul dintre acestea fiind şi lipsa serviciilor din zona de educaţie destinate acestei categorii. „Am plecat de la ideea de a construi o afacere sustenabilă, care să crească în timp. Ne-am gândit la companii, pentru că pe zona aceasta de educaţie nu erau foarte multe proiecte.“ Succesul, spune antreprenorul, a venit destul de repede, iar feedback-ul a fost unul mai mult decât pozitiv. „Am construit un program prin care responsabilii de resurse umane antrenează angajaţii în diferite proiecte, în special cu scopul de a-i încuraja să citească. Practic, se creează o dinamică în fiecare companie, este un concept nou numit «learning organization».“

    Luând în calcul numărul de companii din străinătate care oferă contra cost accesul la cărţi electronice, l-am întrebat pe fondatorul Bookster de ce nu a ales această variantă. „Iniţial am vrut să oferim închirierea de cărţi electronice, aceasta a fost prima noastră idee. Din păcate, am aflat repede că această digitalizare agresivă este doar o poveste. În presă dă bine, se vorbeşte tot timpul despre gadgeturi, dar în realitate piaţa nu răspunde acestei tendinţe. În România, doar 3% din cota de piaţă a cărţii este reprezentată de cartea electronică. În Germania este vorba de 4%, în Spania şi Italia tot 4%. Cea mai mare digitalizare din acest punct de vedere este în Marea Britanie, cu 14%.“

    Fondat în 2012, start-up-ul Bookster a fost mai întâi testat pe un grup mic de companii, pentru ca ulterior să ajungă pe birourile a zeci de corporaţii. „Am început să dezvoltăm Bookster şi să testăm în octombrie 2012, am lansat apoi un pro-gram pilot în martie 2013, iar primul contract l-am semnat în septembrie 2013. Bookster este o idee inovatoare, nu mai există nicăieri în lume, şi din această cauză a avut un proces de învăţare destul de lung. Investiţia a fost mult mai mare decât mi-aş fi dorit, în jur de un milion de euro, şi mai avem de investit până să ajungem pe zero. Anul trecut cifra de afaceri a fost de un milion de lei, iar anul acesta ar trebui să ajungem la 2,5 milioane de lei. Nu suntem încă pe profit, anul acesta ar trebui să ajungem pe zero. După aceea, mă aştept la o marjă de profit de 20-25% atunci când ne vom apropia, ca cifră de afaceri, de 1 milion de euro pe an.“

    Aceste predicţii l-au încurajat pe Bogdan Georgescu să se gândească la extinderea pe alte pieţe, dar ieşirea în afara graniţelor necesită o analiză în profunzime. „Planul nostru este ca de la anul să ieşim pe câteva pieţe din jur, avem drept clienţi corporaţii mari cu sedii în toată lumea care deja ne-au adresat întrebarea dacă putem oferi Bookster şi în alte state. Ne uităm la câteva pieţe precum cele din Polonia, Turcia sau Austria. Trebuie însă să înţelegem mai bine modelul de business, nu cred că este sănătos să ieşi imediat din ţară.“

    Între 30.000 şi 35.000 de angajaţi din România au acces la Bookster. Abonamentul costă între 3 şi 5 euro pe lună pen-tru un cont activ, iar sistemul este flexibil, în sensul în care o companie plăteşte doar pentru cei care folosesc efectiv ser-viciul. „Faţă de alte servicii unde plăteşti pentru toată lumea la grămadă, noi am preferat să se plătească doar pentru cei care activează contul şi chiar îl folosesc. Pe de altă parte, şi livrarea e scumpă, astfel încât ne orientăm spre companii cu un număr mai mare de angajaţi.“

    „În acest moment avem peste 30.000 de cărţi, dar am început cu 1.000. Am observat comportamentul cititorilor noştri şi astfel am crescut colecţia. Am observat că avem cititori de toate felurile şi am încercat să aducem din fiecare domeniu cărţi care au o poveste frumoasă în spate: cărţi premiate, scrise de autori celebri sau de formatori de opinie – nu neapărat cărţi ştiinţifice sau tehnice“, spune Georgescu. „Abonaţii citesc în jur de 6-9 cărţi pe an, iar oamenii ţin o carte, în medie, timp de 39 de zile. Media este de aproximativ 15 materiale pe an, incluzând şi articole sau cărţi electronice. 87% dintre abonaţi citesc mai mult de trei cărţi pe an, iar rata de loialitate este de peste 97% (cei care rămân activi după prima lună). Cam 30% dintre angajaţii companiilor care au contract cu Bookster sunt utilizatori activi. Este mai mult decât ceea ce am estimat noi iniţial, dar mai puţin decât mi-aş dori eu, adică două treimi. Cu toate acestea, se activează în fiecare săp-tămână câteva sute de conturi noi, fără să depunem efort în această direcţie.“

    Bogdan Georgescu spune că atitudinea oamenilor faţă de ideea de antreprenoriat s-a schimbat în ultimii ani, iar acest lucru va încuraja tot mai mulţi tineri să pornească un business pe cont propriu. „Astăzi există o deschidere mult mai mare către zona de antreprenoriat decât în urmă cu 5-6 ani. Atunci ţi-era şi ruşine să te prezinţi ca antreprenor, lumea te vedea ca pe un bişniţar. Astăzi afacerea proprie nu mai e văzută ca ceva rău, dar educaţia în acest domeniu nu prea există. Oamenii nu ştiu ce presupune, nu ştiu cum să obţină finanţare. Există reale probleme de educaţie, de înţelegere a mecan-ismului unui start-up care încetinesc progresul. Creşterea este însă evidentă, avem permanent idei noi.“

  • Senatul a votat eliberarea din funcţie a lui Horia Georgescu de la şefia ANI, în urma demisiei

    Hotărârea privind eliberarea din funcţie a lui Horia Georgescu a fost adoptată de plenul Senatului cu 103 voturi ”pentru”, 1 abţinere şi un vot împotrivă.

    Comisia Juridică a adoptat, săptămâna trecută, raportul prin care se ia act de demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

    Biroul Permanent al Senatului a fost informat, în 23 martie, de Consiliul de Integritate al ANI în legătură cu demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei şi a sesizat Comisia juridică pentru declanşarea procedurii de numire a unui înlocuitor.

    Horia Georgescu şi-a dat demisia de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut, în dosarul în care este acuzat că, alături de alţi foşti membri ai comisiei pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP, a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, a fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

    Fostul deputat UDMR Marko Attila, fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi parlamentarul Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.

  • Martor în dosarul ANRP: Raport de expertiză, întocmit cu ajutorul avocatului Radu Pricop

    O martoră din acest dosar le-a spus anchetatorilor că raportul de expertiză l-a întocmit în 2008, la solicitarea lui Valentin Vişoiu prin avocaţii Radu Pricop şi Florin Barbu.

    “Mi-au fost puse la dispoziţie copii după toate actele menţionate în acest raport de expertiză, copie după planul moşiei Ivan Grueff din anul 1924 cu semnături şi ştampile de la arhivă, planurile cadastrale la 500 şi 2.000, diverse ediţii menţionate în raport, din baza mea de date şi obţinute de-a lungul timpului de la Cadastrul Bucureşti”, a povestit martora.

    Conform sursei citate, toate aceste acte i-au fost puse la dispoziţie de Florin Barbu şi de avocatul Radu Pricop.

    “Precizez că nu îi cunoşteam dinainte, ci aceştia au venit la mine acasă şi mi-au solicitat să efectuez această expertiză. (…) Pe lângă documentele puse la dispoziţie de către persoanele care mi-au solicitat efectuarea expertizei, am avut la dispoziţie planuri cadastrale scara 1-500 şi scara 1-2000 conforme cu baza de date a Oficiului de Cadastru Bucureşti”, a povestit martora.

    Afirmaţia martorei a fost făcută în dosarul în care fostul şef al ANI, Horia Georgescu, şi parlamentarii Theodor Nicolescu şi Marko Attila au fost trimişi în judecată, fiind acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    În acelaşi dosar trimis în faţa instanţei, Dorin şi Alin Cocoş au făcut mai multe denunţuri.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.

    Astfel, în faţa instanţei vor ajunge deputatul Theodor Nicolescu, aflat în arest preventiv, pentru faptele comise în perioada în care a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. El este acuzat de luare de mită în formă continuată şi abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Ingrid Zaarour, fosr preşedinte al ANRP, cercetată sub control judiciar, pe Mihnea-Remus Iuorp, Ingrid-Luciana Popa-Mocanu, foşti vicepreşedinţi ai ANRP, Horia Georgescu, toţi trei arestaţi în prezent. În faţa magistraţilor vor ajunge şi Remus-Virgil Baciu, condamnat definitiv la pedeapsa închisorii pentru corupţie în altă cauză, fost vicepreşedinte al ANRP, Marko Attila, fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru relaţii interetnice, precum şi Constantin-Cătălin Canangiu, arestat preventiv, pentru faptele comise în perioada în care era reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

    Toţi cei şapte vor fi judecaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    De asemenea, au fost trimişi în judecată şi experţii evaluatori Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă. Primii doi sunt arestaţi preventiv, iar ultimii doi sunt arestaţi la domiciliu. Cei patru vor fi judecaţi pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul. În plus, Alexandru-Florin Hanu este acuzat şi de luare de mită.

    “Prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi din prezenta cauză au produs un prejudiciu bugetului statului român în cuantum de 84.588.304 euro”, conform anchetatorilor.

    Procurorii au pus sechestru asigurator asupra mai multor sume de bani şi bunuri ce aparţin acuzaţilor din acest caz şi au confiscat cele 6,2 milioane de lei de la Nicolescu şi suma de 10.000 euro de la Hanu, bani pe care i-ar fi luat cei doi drept mită.

    Dosarul se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • Prejudiciul estimat în dosarul lui Horia Georgescu, majorat cu aproximativ zece milioane de euro. Procurorii au stabilit că statul a fost păgubit cu 84 de milioane de euro

    Potrivit unor surse judiciare, prejudiciul a fost calculat, iniţial, de DNA, ca fiind de 75 de milioane de euro. Ulterior, în urma adunării mai multor informaţii şi date, procurorii au stabilit că statul a fost păgubit cu aproximativ 84 de milioane de euro.

    Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a fost adus, miercuri, din Arestul central al poliţiei la DNA, pentru a i se comunica modificarea prejudiciului.

    Horia Georgescu se află în arest din 18 martie, în urma unei decizii a instanţei supreme.

    În acelaşi dosar, Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu, foşti colegi ai lui Georgescu în comisia de la ANRP, şi Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, experţi evaluatori, sunt şi ei arestaţi preventiv, tot din 18 martie.

    În ceea ce îi priveşte pe experţii evaluatori Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, instanţa a dispus ca ei să fie arestaţi la domiciliu.

    Procurorii au dispus, în acelaşi caz, cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

    Procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

    Toţi cei şapte foşti membri ai comisiei din ANRP, precum şi experţii evaluatori sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

    În acelaşi caz, DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila, această solicitare urmând să fie analizată, miercuri, de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

    Camera Deputaţilor a mai votat în 2 decembrie 2014 o altă cerere a Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului UDMR, în dosarul retrocedărilor “Bica 2”.

    După ce a fost reţinut, Horia Georgescu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.