Fructele şi legumele pe care le ştim azi, nu au arătat şi nu au avut întotdeauna acelaş gust. De-a lungul timpului, oamenii au îmbunătăţit şi modificat genetic produsele noaste preferate, scrie Science Alert.
În galeria foto vă prezentăm fructele şi legume care arătau foarte diferit înainte începerii cultivării lor de către om.
Escherichia Coli (E.coli) este o bacterie care se găseşte de obicei în intestinele oamenilor, dar şi la animalele cu sânge cald. Este o bacterie lactozo-pozitivă (descompune lactoza), ce apare la microscop sub formă de bastonaşe. A fost denumită în 1919 după numele bacteriologului care a descoperit-o,Theodor Escherich.
Bacteria E.coli are o perioadă de incubaţie de trei-patru zile, iar pacienţii se recuperează în zece zile. Totuşi, o parte mică a populaţiei, în special copiii şi bătrânii, pot suferi complicaţii care să ducă la o boală mai gravă, caracterizată prin insuficienţă renală acută. Conform datelor OMS, această boală are o rată a mortaliţăţii de 3-5 procente.
Cele mai multe tulpini ale acestei bacterii sunt inofensive. Bacteriile care produc aceasta toxină se numesc Shiga toxina E.coli sau STEC sau E.coli enterohemoragica (EHEC), iar acestea pot provoca toxiinfecţii alimentare severe. Tipul de E.coli cel mai frecvent izolat care apartine acestui grup este O157:H7.
Principalele simptome ale bolii, la copii, sunt: diaree, febră de 38-39 grade Celsius, care poate lipsi în formele uşoare ale bolii, vărsăturile alimentare, care cauzează deshidratare, precum şi colicile intestinale.
Contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care intră în contact cu animalele şi care nu respecta reguli de igienă personală (spalatul mâinilor cu apă şi săpun etc). Pentru a preveni contaminarea se recomandă spălarea pe mâini cu apă şi săpun (cel puţin 30 de secunde) după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului şi înaintea preparării sau a consumului de alimente, dar şi spălarea pe maini cu apă şi săpun după contactul cu animale sau cu materialele folosite pentru ingrijirea lor.
De asemenea, trebuie să vă asiguraţi că mâncarea este ţinută la temperatura indicată şi nu este indicat consumul de carne crudă.
Utilitatea Escherichia Coli.
E.coli este o bacterie uşor cultivabilă în laborator şi este considerată bacterie indicatoare a contaminării cu fecale a apei, alimentelor şi a suprafeţelor din mediul ambiant.
În plus, E. coli a fost cercetată amănunţit sub aspectul compoziţiei chimice, al fiziologiei şi sub aspect genetic, anumite tulpini ale acestei specii servind pentru manipulări genetice în vederea obţinerii de organisme modificate genetic (pentru producerea de insulină, enzime, proteine). Astfel în biotehnologie şi inginerie genetică E. coli serveşte ca model experimental, în mod asemănător cu cobaii în cercetările de fiziologie şi medicină.
Editas Medicine plănuieşte să înceapă testările pe oameni pentru a modifica ADN-UL şi astfel ar putea vindeca orbirea infantilă moştenită, potrivit The Telegraph.
Oamenii cu ADN-ul modificat genetic ar putea deveni o realitate în următorii doi ani după ce o companie biotech a anunţat planurile de a începe testările unei tehnici inovatoare.
Editas Medicine plănuieşte să devină primul laborator din lume care să “editeze” ADN-ul pacienţilor care suferă de o boală genetică, în cazul de faţă amauroza congenitala Leber, o orbire infantila mostenita, cauzata de o anomalie a unei singure gene. Oamenii de ştiinţă de la Editas cred că pot repara această anomalie prin intermediul tehnicii Crispr. Katrine Bosley, şeful executiv al Editas Medicine, a declarat în timpul unei conferinţe de presă că speră ca firma să înceapă testele pe pacienţi orbi în 2017.
Ar fi pentru prima dată când această tehnică ar fi folosită pe oameni. În momentul de faţă, editarea genetică este interzisă în Statele Unite, aşa că Editas Medicine ar avea nevoie de permisiune specială pentru teste.
Această nouă tehnică este împrumutată de la bacterii. Bacteriile au în ADN-ul lor o serie de cod genetic ce aparţine viruşilor, astfel bacteriile pot recunoaşte momentul când viruşii se aproprie. Când bacteriile detectează viruşii, acestea elimină o enzimă care atacă viruşii. Oamenii de ştiinţă se folosesc de acest mecanism pentru a îndepărta zonele mutate din ADN.
Potrivit MIT Technology Review, pacienţiilor Editas o să le fie injectate în ochii “supe de viruşi”, complexului de enzime CRISPR/Cas9, care duce la formarea de noi legături şi la desfacerea altora, în cadrul ADN-ului, în anumite regiuni cromozomiale. Enzimele pot fi programate să ţintească o anumită genă problematică, ce este astfel înlocuită sau reparată cu ajutorul unei alte molecule, introdusă simultan cu enzimele.
Dacă tratamentul este un succes, aceeaşi tehnică ar putea fi folosit pentru oamenii care suferă de alte boli genetice precum boala Huntingon.
Tot anul aceasta, cercetătorii chinezi au modificat, în premieră mondială, genomul unor embrioni umani. Potrivit articolului din Protein & Cell, savanţii chinezi conduşi de Junjiu Huang, cercetător în domeniul genetic la Universitatea Sun Yat-sen din Guangzhou, au încercat să prevină îngrijorările de ordin etic utilizând embrioni “non-viabili”, care nu pot duce la naşterea unei persoane. Embrionii au fost obţinuţi de la clinici chineze de fertilitate. Savanţii au încercat să modifice gena responsabilă pentru talasemie (β-thalassaemia), o maladie a sângelui, potenţial mortală, folosind o tehnică de modificare genetică numită CRISPR/Cas9. Oamenii de ştiinţă au spus că rezultatele au indicat prezenţa unor obstacole majore în calea utilizării metodei în aplicaţii medicale.
Potrivit experţilor de la AsapScience, citaţi de Daily Mail, omul ar putea să aibă ochii roşii din cauza mutaţiilor pe care este posibil să le sufere ADN-ul nostru, iar pielea va fi mult mai închisă la culoare ca o consecinţă a încălzirii globale.
Cei AsapScience descriu într-un material video un scenariu ipotetic legat de modul în care corpul omenesc ar putea fi în parte o maşinărie. În plus, am putea avea abilitati supraomeneşti, prin mutaţii genetice.
“În viitor, nanoboţii vor fi parte integrală a organismului nostru şi ne vor consolida abilităţile”, se precizează în clip.
“Nu vom mai fi limitaţi la propriul trup, vom fi un amestec de biologic şi tehnologie”, explică savanţii.
Evoluţia ştiinţei va face ca generaţiile viitoare să aibă oameni din ce în ce mai inteligenţi şi mai atractivi din punct de vedere fizic. Dar în acelaşi timp cu inteligenţa, puterea şi frumuseţea, similitudinile genetice sau lipsa diversităţii pot fi provoca o nouă maladie a viitorului, ce ar putea distruge întreaga rasă umană, avertizează oamenii de ştiinţă.
Bolt Threads este un start-up cu şase ani de activitate creat de trei oameni de ştiinţă. Acesta a primit recent o finanţare de 40 de milioane de dolari. Scopul? Cel de a crea şi de a produce în masă material din pânză de păianjen, cu scopul confecţionării de haine. Chiar dacă ideea pare a ţine de fantastic, aplicabilitatea acesteia în lumea reală este uriaşă. În prima rundă de finanţare, start-up-ul a obţinut 7,7 milioane de dolari, iar în a doua, 32,3 milioane.
Bolt Threads nu este singura compania care a încercat să pună bazele unei industrii pe baza unor materiale create prin inginerie genetică şi care au potenţialul de a fi soluţii mai ieftine şi mai sustenabile pe cele existente deja. Spre exemplu, industria ”cărnii false”, o nişă pe care, în ultimii câţiva ani, mai multe start-up-uri au fost fondate: Impossible Foods şi Beyond Meat concurează în a creşte în laborator carne din soia care să aibă gustul celei relale.
La fel ca în cazul acestora, Bolt Threads oferă o alternativă superioară pentru hainele din mătase pe care mulţi dintre noi le poartă zilnic. ”Materialele noastre vor fi mai uşoare, mai sustentabile decât materialele preferate ale oamenilor în prezent, bumbac, lână şi mătase”, scriu fondatorii pe site-ul start-up-ului. Mătasea din aţă de păianjen este cunoscută pentru rezistenţa, elasticitatea şi fineţea acesteia, dar nu a fost încă produsă pentru masse. ”Prima aplicaţie a companiei este o tehnologie ce reproduce mătasea de pânză de păianjen”, explică Jim Kim şi Tanguay Chau, doi dintre finanţatori.
Pe scurt, Bolt Threads a izolat caracteristicile care fac mătasea din fire de pânză de păianjen fină, dar totuşi rezistentă şi au manipulat codul genetic al acesteia cu scopul de a produce un material similar. Potrivit Forbesc, Bolt Threads va investi mare parte din capital cu scopul de a începe producţia în masă şi de a începe să vândă clienţilor, fie în mod direct, fie printr-un brand cunoscut de haine.
La 34 de ani Cristina Iederan are la Cluj două magazine cu mobilier de lux şi se concentrează pe soluţiile de amenajare mai mult decât pe vânzarea efectivă, la bucată, a pieselor de mobilă. Tânăra antreprenoare spune că nu s-a îmbogăţit, dar nici nu se vede făcând altceva.
Îmi place să compar mobilierul cu maşinile. Aşa cum există Dacia, Mercedes şi Bentley, la fel şi în cazul mobilierului există diferite categorii de produse, iar preţul reflectă calitatea lemnului, a designului, a manoperei, marca“, spune Cristina Iederan, care a fondat afacerea Home Couture, care operează două magazine cu mobilier de lux la Cluj, sub marca Lovely.
„Antreprenoriatul mi se potriveşte pentru că întotdeauna am avut o fire independentă. De fapt, chiar aşa mă caracterizează prietenii: căpoasă şi independentă“, spune Cristina Iederan, care a ales să-şi clădească propria firmă în 2008, exact în momentul în care apetitul de cheltuială al românilor avea să se reducă drastic. A ales să rişte, să pună la bătaie banii familiei, propria siguranţă financiară şi deşi spune că a întâlnit nenumărate momente dificile, în care se întreba, de pildă, cum să găsească bani necesari pentru finanţare, „îmi place foarte mult ceea ce fac şi nu mă văd niciodată făcând altceva“.
Absolventă a Facultăţii de Biochimie (2003), specializarea Genetică, a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, s-a angajat încă din ultimul an de studenţie, la recomandarea unei prietene, în cadrul unui showroom Franke, specializat în vânzarea de echipamente de bucătărie. „Firma la care lucram atunci a încercat ceva nou în anii de glorie în afaceri, perioada 2004-2005, adică să vândă şi mobilier de bucătărie, împreună cu echipamentele Franke. Decizie care s-a dovedit inspirată, fiind o abordare nouă pe piaţa din Cluj“, spune tânăra antreprenoare. Atunci a intrat în contact cu mobilierul de lux, „am descoperit o lume nouă a mobilierului importat din Italia, am trecut prin cursuri de marketing şi design“, iar showroomul Franke a devenit o franciză a afacerii Class, deţinută de antreprenoarea Camelia Şucu.
„N-am practicat niciodată în domeniul în care am studiat, dar susţin şi acum cu toată convingerea că studiile în chimie pe care le-am absolvit mi-au fost de folos deopotrivă în cizelarea mea ca om, dar şi ca femeie de afaceri.“ Ideea de a se lansa în aventura antreprenoriatului i-a venit în vremea în care era angajată şi se gândea că are idei bune de pus în practică, pe cont propriu. „Tot bagajul de cunoştinţe necesar a fost acumulat la primul loc de muncă, de care m-am desprins uşor“, povesteşte clujeanca. Primii paşi au fost să stabilească relaţii cu mai mulţi furnizorii italieni despre care spune că, „în timp i-am cernut prin standardele calităţii, corectitudinii şi fair-playului“, astfel încât lucrează acum cu 10-12 firme producătoare.
Despre investiţia iniţială, de circa 20.000 de euro, spune că a avut suportul părinţilor, dar că ulterior trebuie să creşti volumul de bani alocaţi şi pentru a finanţa afacerea a trebuit să vândă apartamentul în care locuia. În 2008 a încercat marea cu degetul şi a deschis un spaţiu de vânzare, cu o suprafaţă de 80 mp. În vara anului următor se muta într-un spaţiu de 100 mp pe unul din principalele bulevarde din Cluj-Napoca şi îşi aminteşte cu claritate că ziua deschiderii a fost una dintre cele mai călduroase din an, iar „soarele răzbătea cu toată puterea lui de iulie prin faţada de sticlă a magazinului, mobilat până în cel mai mic detaliu, în stil neoclasic, un amestec cald între clasic şi modern“. Pas cu pas antreprenoarea a crescut afacerea, iar 2014 a fost un an de investiţii susţinute.
Pe lângă extinderea spaţiului de vânzare stradal, ajuns la 200 mp, pentru care a fost necesar un buget de investiţii de 20.000 de euro, Home Couture a făcut şi primul pas într-un centru comercial, inaugurând un magazin de 150 mp în Iulius Mall, în urma unei investiţii de 100.000 de euro. Numele ales pentru magazine este Lovely şi Iederan spune că s-a gândit la asocierea imaginii cu „o mică bijuterie de platină, ceva încântător, dar în acelaşi timp maiestuos“.
Reuşita a două echipe diferite de cercetători, considerată o piatră de hotar în domeniul “biologiei sintetice”, vine la un an după ce savanţii au creat organisme care folosesc un cod genetic diferit de oricare altul prezent în formele de viaţă cunoscute.
Descoperirea, publicată miercuri în revista Nature, oferă ceea ce un cercetător a numit “firewall genetic”, adică o metodă de izolare biologică a unui organism modificat genetic, într-un mediu anume, care este singurul ce îi permite acelei forme de viaţă să trăiască.
Deşi două laboratoare au reuşit această performanţă în cazul bacteriilor, “nu există nicio barieră fundamentală” de aplicare a acestei tehnici în cazul plantelor şi animalelor, potrivit biologului George Church, de la Harvard Medical School, care a condus una dintre echipe. “Cred că ne mişcăm în acea direcţie”, a spus Church.
Dacă noua biotehnologie va fi una de succes, va putea fi folosită asupra unor microorganisme modificate, pentru utilizări de la cele mai banale până la unele exotice, cum ar fi producerea de iaurt şi brânzeturi, sintetizarea de substanţe industriale şi biocombustibili, curăţarea deşeurilor toxice şi producerea de medicamente.
Microbii sunt deja utilizaţi pentru astfel de aplicaţii. În unele cazuri, aceştia conţin gene provenite de la un organism neînrudit, transformându-i în “organisme modificate genetic”, cu scopul, de exemplu, de a se hrăni cu petrol sau derivate ale acestuia, în cazul unor accidente ecologice, sau de a produce insulină. Utilizarea pe scară largă a OMG a fost însă restricţionată din cauza temerilor că ar putea să se răspândească în natură şi să afecteze negativ mediul.
În 2013, echipa de cercetători condusă de George Church a anunţat că a reuşit să treacă dincolo de ingineria genetică, creând organisme “recodificate din punct de vedere al genomului”. Această recodificare înseamnă că o anume porţiune din ADN-ul organismului oferă instrucţiunile pentru producerea unui aminoacid (compus chimic de bază pentru proteine) diferit de cei produşi de instrucţiunile oferite de aceeaşi porţiune de ADN în cazul tuturor celorlalte organisme vii. Cercetătorii au rescris gramatica genetică, comentează Reuters.
În cadrul noilor studii, echipele conduse de Church şi un fost coleg al său, Farren Isaacs, au creat tulpini de bacterii din specia E. coli care conţin ADN pentru producerea unui aminoacid produs de om şi au nevoie de aminoacizi sintetici pentru a supravieţui.
Pentru că aceşti aminoacizi nu există în natură, potrivit lui Isaacs, care lucrează la Universitatea Yale, “firewall-ul” rezultat înseamnă că orice OMG care ar putea să iasă din mediul controlat al unui laborator, fabrică sau câmp agricol ar muri.
Echipa condusă de George Church a adus 49 de modificări genetice bacteriilor E. coli pentru a le face dependente de aminoacidul sintetic. Şansele ca un microorganism “să desfacă” toate aceste schimbări sunt extrem de mari, potrivit calculelor cercetătorului britanic. Prin cuplarea recodificării genomului cu acest “firewall”, biologii ar putea crea microbi care nu vor putea să scape în natură şi care, prin încorporarea de noi aminoacizi, ar putea produce noi tipuri de medicamente şi polimeri, conform declaraţiilor lui George Church.
Reuşita a două echipe diferite de cercetători, considerată o piatră de hotar în domeniul “biologiei sintetice”, vine la un an după ce savanţii au creat organisme care folosesc un cod genetic diferit de oricare altul prezent în formele de viaţă cunoscute.
Descoperirea, publicată miercuri în revista Nature, oferă ceea ce un cercetător a numit “firewall genetic”, adică o metodă de izolare biologică a unui organism modificat genetic, într-un mediu anume, care este singurul ce îi permite acelei forme de viaţă să trăiască.
Deşi două laboratoare au reuşit această performanţă în cazul bacteriilor, “nu există nicio barieră fundamentală” de aplicare a acestei tehnici în cazul plantelor şi animalelor, potrivit biologului George Church, de la Harvard Medical School, care a condus una dintre echipe. “Cred că ne mişcăm în acea direcţie”, a spus Church.
Dacă noua biotehnologie va fi una de succes, va putea fi folosită asupra unor microorganisme modificate, pentru utilizări de la cele mai banale până la unele exotice, cum ar fi producerea de iaurt şi brânzeturi, sintetizarea de substanţe industriale şi biocombustibili, curăţarea deşeurilor toxice şi producerea de medicamente.
Microbii sunt deja utilizaţi pentru astfel de aplicaţii. În unele cazuri, aceştia conţin gene provenite de la un organism neînrudit, transformându-i în “organisme modificate genetic”, cu scopul, de exemplu, de a se hrăni cu petrol sau derivate ale acestuia, în cazul unor accidente ecologice, sau de a produce insulină. Utilizarea pe scară largă a OMG a fost însă restricţionată din cauza temerilor că ar putea să se răspândească în natură şi să afecteze negativ mediul.
În 2013, echipa de cercetători condusă de George Church a anunţat că a reuşit să treacă dincolo de ingineria genetică, creând organisme “recodificate din punct de vedere al genomului”. Această recodificare înseamnă că o anume porţiune din ADN-ul organismului oferă instrucţiunile pentru producerea unui aminoacid (compus chimic de bază pentru proteine) diferit de cei produşi de instrucţiunile oferite de aceeaşi porţiune de ADN în cazul tuturor celorlalte organisme vii. Cercetătorii au rescris gramatica genetică, comentează Reuters.
În cadrul noilor studii, echipele conduse de Church şi un fost coleg al său, Farren Isaacs, au creat tulpini de bacterii din specia E. coli care conţin ADN pentru producerea unui aminoacid produs de om şi au nevoie de aminoacizi sintetici pentru a supravieţui.
Pentru că aceşti aminoacizi nu există în natură, potrivit lui Isaacs, care lucrează la Universitatea Yale, “firewall-ul” rezultat înseamnă că orice OMG care ar putea să iasă din mediul controlat al unui laborator, fabrică sau câmp agricol ar muri.
Echipa condusă de George Church a adus 49 de modificări genetice bacteriilor E. coli pentru a le face dependente de aminoacidul sintetic. Şansele ca un microorganism “să desfacă” toate aceste schimbări sunt extrem de mari, potrivit calculelor cercetătorului britanic. Prin cuplarea recodificării genomului cu acest “firewall”, biologii ar putea crea microbi care nu vor putea să scape în natură şi care, prin încorporarea de noi aminoacizi, ar putea produce noi tipuri de medicamente şi polimeri, conform declaraţiilor lui George Church.
Soluţia găsită de DNATrek este pulverizarea pe alimente a unei substanţe care conţine o secvenţă unică de ADN care funcţionează ca un cod de bare ce poate fi citit de un dispozitiv special şi permite identificarea locului de provenienţă a produsului în cazul apariţiei unor probleme, scrie San Francisco Chronicle.
Substanţa nu are gust şi nici miros şi, ca atare, nu afectează gustul produselor sau al fructelor şi al legumelor pe care este pulverizată, fiind deja acceptată ca aditiv alimentar adecvat consumului uman de către autorităţile americane. Soluţia DNATrek urmează să fie testată pe scară largă anul viitor, iar compania susţine că va putea fi folosită şi la depistarea alimentelor falsificate.
Anthony Zografos, CEO al companiei, sugerează că tehnologia ar putea rezolva astfel problema depistării unei surse de infecţie pe traseul producţiei, al ambalării şi al livrării produselor alimentare, având în vedere că atunci când oamenii încep să aibă simptomele infectării cu salmonella sau E. coli, multe indicii despre sursa contaminării sunt deja dispărute.