Tag: genetica

  • Regina Maria achiziţionează laboratoarele Genetic Center din Bucureşti şi Cluj

    Genetic Center din Cluj, inaugurat în 2009, a fost cel de-al doilea laborator de genetică înfiinţat în România, iar în anul 2017 a devenit primul laborator specializat din ţară, ca cifră de afaceri. În 2016, în urma unui proiect de cercetare pe tema infertilităţii masculine, a fost deschis laboratorul din Bucureşti. În prezent, în acest laborator se efectuează teste pre- şi post-natale, precum şi teste oncologice de ultimă generaţie. Genetic Center se află pe lista celor mai importante şi performante centre de analize genetice din România şi acoperă 16 specialităţi medicale si 100 de tipuri de analize prin intermediul unei echipe formate din 50 de angajati,  fiind laboratorul cu cea mai larga paleta de teste genetice lucrate intern. Astfel, anual, 17.000 de teste sunt efectuate la Genetic Center. 

    Reţeaua de sănătate REGINA MARIA reuneşte in acest moment peste 5.500  de angajaţi şi colaboratori în cele 65 de locaţii proprii din Bucureşti şi din ţară. REGINA MARIA şi-a câştigat poziţia de lider pe piaţa medicală românească datorită calităţii serviciilor oferite şi a numărului de unităţi medicale prin intermediul cărora deserveşte peste 3 milioane de pacienţi. Totodată, REGINA MARIA are un portofoliu de peste 500.000 de abonamente medicale. În cifre, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA înseamnă: 65 de locaţii proprii, 7 spitale, 4 centre cu spitalizare de zi, 4 maternităţi, 10 campusuri medicale, 27 centre de imagistică, 37 de laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem şi peste 290 de policlinici partenere în ţară.

  • AVERTISMENTUL lui Bill Gates: “Există un pericol mult mai mare decât războiul nuclear”

    Comunitatea internaţională pare a pune pe primul loc problema unui posibil război nuclear, dar ignoră o altă ameninţare mult mai mare: un virus modificat genetic.

    Asta e părerea miliardarului Bill Gates, care s-a adresat publicului în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munich. Gates a transmis liderilor lumii că bioterorismul are potenţialul de a ucide mult mai mulţi oameni decât armele atomice.

    “Următoarea epidemie ar putea să plece de pe ecranul unui calculator”, a spus Gates. “Guvernele trebuie să fie pregătite pentru astfel de situaţii la fel cum sunt pregătite şi pentru un eventual război.”

    Declaraţiile lui Gates vin în contextul în care Phenianul a anunţat, duminică, faptul că a testat cu succes o bombă cu hidrogen şi că aceasta poate fi instalată pe o rachetă balistică intercontinentală, reprezentând cel mai mare test nuclear efectuat vreodată de Coreea de Nord.

    Anunţul a fost făcut de către agenţia de ştiri nord-coreeană KCNA, care a confirmat efectuarea cu succes a unei bombe cu hidrogen. Phenianul a precizat că bomba cu hidrogen poate fi încărcată pe o rachetă balistică intercontinentală.

    ”Totodată, testul marchează un pas important în atingerea scopului final de a completa procesul de a deveni o forţă nucleară”, a mai precizat KCNA.

    Este al şaselea test nuclear efectuat de regimul de la Phenian, ultimul având loc în septembrie 2016. Potrivit Phenianului, bomba cu hidrogen este mult mai puternică decât orice bombă atomică.

  • Andrei Ion, managing partner, CEB/SHL Talent Assessments: „Principala provocare a fost să ramân motivat, să-mi formulez mereu alte obiective şi să reuşesc să extrag satisfacţie din realizările pe care le atingeam“ – VIDEO

    „Am învăţat foarte mult din eroarea de a nu sta aproape de echipa mea. Principala provocare a fost să ramân motivat, să-mi formulez mereu alte obiective şi să reuşesc să extrag satisfacţie din realizările pe care le atingeam. Dat fiind că după atingerea fiecarui obiectiv tentaţia mea cea mai mare era să mă gândesc şi acum ce urmează, nu să stau şi să mă bucur de realizare. Pe termen lung îmi doresc să putem extinde bunele noastre practici în telemanagement şi dezvoltarea oamenilor şi în alte ţări şi am început deja să facem asta deja în Bulgaria şi Serbia şi sper să continuăm a face acest lucru. Îmi dorec să pun umărul la cercetarea geneticii comportamentale şi deja se întâmplă şi acest proiect.“

  • O genă recent descoperită, specifică bărbaţilor, poate fi cheia pentru remediul împotriva leucemiei

    Gena se găseşte în cromozomul Y, care, până recent, se credea că este doar pentru purtarea informaţiei genetice care face ca un embrion să devină mascul, scrie The Independent.

    Totuşi, se pare că acesta oferă un strat în plus de protecţie împotriva leucemiei acute mieloblastice, conform unui studiu efectuat de cercetătorii de la Wellcome Sanger Institute şi Universitatea Cambridge.

    Cromozomii X şi Y au în comun multe gene, dar un număr restrâns, printre care UTY, este întâlnit exclusiv în cromozomul Y.

    Echipa a studiat gena UTX a cromozomului X în celule umane şi în şoareci pentru a înţelege rolul său în apariţia acestui tip de leucemie

    Citeşte continuarea pe www.descopera.ro

  • Se anunţă o nouă revoluţie în sport: dopajul viitorului poate fi rescrierea codurilor genetice ale sportivilor

    Din punct de vedere ştiinţific, lucrurile sunt relativ simple dacă ne raportăm la progresul geneticii din ultimele decenii. Astfel de lucruri s-au realizat în planete, unde oamenii de ştiinţă folosesc un virus pentru a introduce o genă utilă. În teorie, savanţii pot aplica acelaşi proces pentru a crea sportivi mai performanţi, potrivit Futurism.

    Spre exemplu, un savant poate instrui un virus pentru a introduce o genă care încurajează corpul să producă proteina numită EPO (erythropoietin). Aceasta ajută la alimentarea ţesutului cu oxigen, de aceea, pentru a-şi îmbunătăţi performanţele, sportivii şi l-au administrat în forma injectabilă. Însă, detectarea acestuia este simplă şi se poate depista imediat la testele antidoping.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Povestea omului care a ajuns de la cercetător în apartament la cel mai bine platit om de ştiinţă din istorie

    Un cercetător studiază mutaţiile genetice pentru a găsi leac la orice, de la astm la artrită – o afacere care a reuşit să treacă peste eşecuri dramatice şi să-i facă miliardari pe cei care au crezut în ea. „Avem mult mai mult de oferit. abia am început.“

    Pentru cei mai mulţi oameni aflaţi în poziţia lui George Yancopoulos, oferta de muncă ar fi fost uşor de refuzat. Tânăr asistent la prestigioasa universitate Columbia, Yancopoulos, pe atunci în vârstă de 26 de ani, tocmai câştigase o bursă de cercetare de mai multe milioane de dolari pe opt ani în propriul laborator de genetică.

    Apoi a apărut Leonard Schleifer, un neurochirurg fără nicio experienţă de business, cu oferta sa: un post la noua sa companie de medicamente cu sediul într-un apartament cu un dormitor din Colegiul Medical Cornell. Povestea a început în 1988. Schleifer intenţiona să pună în practică cele mai noi descoperiri din domeniul ştiinţelor genetice pentru tratarea afecţiunilor creierului, dar nu stăpânea bine materia – revoluţia ADN-ului era încă tânără. Yancopoulos urma să fie expertul său în genetică.

    A avut loc ceva luptă de convingere, dar în cele din urmă Yancopoulos a părăsit confortul mediului universitar pentru a se alătura companiei lui Schleifer, cunoscută ulterior ca Regeneron Pharmaceuticals. Presiunile neurologului au venit la momentul potrivit. Cu câteva zile înainte, Yancopoulos le povestise păriţilor săi, imigranţi greci, despre bursa de cercetare primită la universitate. Pentru un tânăr asistent prestigiul este cât se poate de important, dau nu şi pentru părinţii lui Yancopoulos. Pe ei îi interesa mai mult salariul: 30.000 de dolari pe an, o sumă cât se poate de modestă pentru standardele de pe piaţa americană.

    Vorbindu-i pătimaş în greacă, îşi aminteşte acum Yancopoulos, tatăl său s-a plâns că după ce a luptat cu naziştii şi cu comuniştii şi a muncit din greu pentru a câştiga bani ca să-i poată asigura fiului său o educaţie bună, rezultatul final pare să fie „o viaţă în laborator pentru ştiinţe ezoterice despre care doar câţiva oameni vor citi în jurnale“, spunea pe-atunci tatăl. Dacă tânărul chiar avea de gând să vindece boli şi să schimbe lumea, cu siguranţă că putea scoate din aceasta suficienţi bani pentru o viaţă decentă.

    Yancopoulos nu mai este un novice, şi nici salariul său nu este modest. Ca director de cercetare la Regeneron (numele trimite la regenerarea celulelor din creier), el a devenit cel mai bine plătit cercetător din istorie. Este o somitate în domeniu acum, un deschizător de drumuri şi primul director de cercetare şi dezvoltare din industria farma devenit miliardar. Anul trecut a fost remunerat pentru munca sa cu 40,3 milioane de dolari.

    Tatăl său n-a trăit destul să-l vadă unde este acum, dar la înmormântare, în 2010, oamenii alături de care bătrânul Yancopoulos a luptat pe front i-au povestit fiului cât de mândru a fost tatăl său de de el întotdeauna.

    „Însă nu mi-a spus-o niciodată direct“, spunea, lăcrimând, cercetătorul. „Credea că aşa este cel mai bine să-ţi creşti copilul“.

    Regeneron a avut nevoie de două decenii pentru a câştiga prima aprobare de produs din partea administraţiei americane pentru alimente şi medicamente. Au fost momente când a contemplat sfârşitul aventurii. Marea desprindere s-a produs în 2011, când autorităţile au aprobat Eylea, un medicament folosit pentru tratarea degenerării moleculare – principala cauză a pierderii vederii la oamenii cu vârste de peste 50 de ani. De atunci, Regeneron este cel mai bun performer al indicelui bursier S&P 500, acţiunile sale urcând cu peste 2.000%, la 400 de dolari pe unitate. Anul trecut, vânzările de Eylea în SUA au crescut cu 54%, la 2,7 miliarde de dolari, iar veniturile totale ale companiei au avansat cu 46%, la 4,1 miliarde de dolari. Regeneron are alte 13 produse în stadiul de dezvoltare clinică, inclusiv unele în teste finale pentru tratamente contra astmului şi artritei.

    Lui Schleifer îi place să-şi explice succesul spunând că el şi Yancopoulos au construit un producător de medicamente rare în care controlul îl deţin oamenii de ştiinţă. „George este cea mai inovatoare şi inventivă persoană pe care am cunoscut-o“, spune neurochirurgul. „Principala mea misiune este de a crea un mediu care-i permite să-şi dezlănţuie magia şi să nu-i stau prea mult în cale.“

    În anii de nebunie ai companiei, echipa lui Yancopoulos a construit încet o infrastructură de cercetare pentru medicamente înţesată cu instrumente de proprietate care au făcut ca noii anticorpi şi noile formule să fie mai uşor de dezvoltat. Poate cel mai mare avantaj a fost tehnologia numită VelocImmune, care permite transferarea ADN-ului uman la şoareci de laborator astfel încât anticorpii şoarecilor să răspundă terapiilor aşa cum ar face-o sistemul de imunitate al oamenilor.

    Aceste năluci (pentru alţii) au dat companiei mai multă încredere că efectele pe care medicamentele sale le au asupra animalelor testate vor fi aceleaşi şi la oameni. În ultimii doi ani, Regeneron şi-a dezvoltat un centru de genetică unde roboţi de secvenţionare a ADN-ului îşi fac treaba 24 de ore pe zi timp de şapte zile pe săptămână pentru înregistrarea codurilor genetice ale, până acum, 100.000 de voluntari.

    După standardele Big Pharma, ce face Regeneron este ca mersul off-road. Directorii companiei spun că descoperirile lor sunt rodul curiozităţii ştiinţifice a lui Yancopoulos, un efort de a aduce părţi din laboratorul său din Columbia în sectorul privat. „Uneori glumim spunând că agendele de întâlniri sunt ca un fel de sugestii, aşa cum oamenii privesc limitele de viteză“, spune Drew Murphy, vicepreşedinte la departamentul de cercetare a al Regeneron. „Multe dintre acestea au ca motor capacitatea lui George de a stimula gândirea“.

    Într-o sală de conferinţe din sediul Regeneron din Tarrytown, New York, Yancopoulos încă mai are energia unui lector universitar care abia a descoperit cafeaua.

    Gesticulează energic în timp ce vorbeşte şi are obiceiul de a sări din fotoliu în mijlocul propoziţiei pentru a desena grafice pe o tablă albă aflată la celălalt capăt al camerei. Poartă o cămaşă uşor mototolită, pantofi uşori, confortabili, închişi la culoare şi o cravată cu logo-ul Columbia (în afară de aceasta mai are încă una). Tonul de apel al telefonului este Enterprise. Maşina miliardarului, o Honda Pilot veche de zece ani, este la service cu transmisia dată peste cap.

    „Nu este ca şi cum aş încerca să trăiesc modest“, explică Yancopoulos – el le găteşte copiilor şi le spală rufele în casa pe care şi-a cumpărat-o în anii de tinereţe şi entuziasm (pentru diversitate, a construit un fel de teren de baschet la subsol). „Însă am rămas un tip destul de simplu. Nimic nu se compară cu ştiinţa, nimic nu este mai bun decât ce facem noi.“

  • ARMA DE CARE SE TEME Vladimir Putin. ”Va fi mai periculoasă decât orice bombă atomică”

    n cadrul unui festival pentru tineri, Putin a afirmat că o armată de ucigaşi antrenaţi ar putea fi creată de cercetători prin intermediul modificării ADN-ului. Liderul de la Kremlin susţine că oficialii din întreaga lume ar trebui să propună reglementări stricte privind crearea soldaţilor ucigaşi care nu simt frică sau durere.
     
    Putin a discutat în cadrul unui festival din Soci despre pericolele modificării codului genetic şi consecinţele care ar putea surveni. ”Un singur om ar putea avea oportunitatea de a pătrunde în codul genetic creat fie de natură sau după cum spun oamenii religioşi de către Dumnezeu. O mulţime de consecinţe ar putea apărea. Ar putea fi creat un om care ar lupta fără frică, regret sau durere,” a declarat Putin. 
     
  • ARMA DE CARE SE TEME Vladimir Putin. ”Va fi mai periculoasă decât orice bombă atomică”

    n cadrul unui festival pentru tineri, Putin a afirmat că o armată de ucigaşi antrenaţi ar putea fi creată de cercetători prin intermediul modificării ADN-ului. Liderul de la Kremlin susţine că oficialii din întreaga lume ar trebui să propună reglementări stricte privind crearea soldaţilor ucigaşi care nu simt frică sau durere.
     
    Putin a discutat în cadrul unui festival din Soci despre pericolele modificării codului genetic şi consecinţele care ar putea surveni. ”Un singur om ar putea avea oportunitatea de a pătrunde în codul genetic creat fie de natură sau după cum spun oamenii religioşi de către Dumnezeu. O mulţime de consecinţe ar putea apărea. Ar putea fi creat un om care ar lupta fără frică, regret sau durere,” a declarat Putin. 
     
  • ARMA DE CARE SE TEME Vladimir Putin. ”Va fi mai periculoasă decât orice bombă atomică”

    n cadrul unui festival pentru tineri, Putin a afirmat că o armată de ucigaşi antrenaţi ar putea fi creată de cercetători prin intermediul modificării ADN-ului. Liderul de la Kremlin susţine că oficialii din întreaga lume ar trebui să propună reglementări stricte privind crearea soldaţilor ucigaşi care nu simt frică sau durere.
     
    Putin a discutat în cadrul unui festival din Soci despre pericolele modificării codului genetic şi consecinţele care ar putea surveni. ”Un singur om ar putea avea oportunitatea de a pătrunde în codul genetic creat fie de natură sau după cum spun oamenii religioşi de către Dumnezeu. O mulţime de consecinţe ar putea apărea. Ar putea fi creat un om care ar lupta fără frică, regret sau durere,” a declarat Putin. 
     
  • Şi-au luat o maşină la mâna a doua şi au câştigat 47 de milioane de dolari dintr-un proces istoric

    Specifică. E ca un extrcod în codul nostrum genetic. Istoria recentă şi istoria prin care trecem zilnic ne arată că pentru români nu există antidote. Lasă bă că merge aşa e soluţia oricărei probleme care pe traseul rezolvării devine enervantă. Nu suntem singuri pe Pământ.
     
    Soluţia asta merge chiar şi la cei care ne arată cu degetul pentru asta. Din păcate, câteodată, urmările sunt “atât” de catastrofale încât toţi banii din lume nu le rezolvă. Poate că la final de proces există o mulţumire că i-ai falimentat pe unii, că nu vor mai face, însă tu ai fost prejudiciat suficient cât să rămână povestea urâtă şi tristă a vieţii tale din cauza unor nemernici ireponsabili, nişte criminali indirecţi.