Tag: GENERAL MOTORS

  • Un manager român a făcut carieră conducând cele mai tari hoteluri ale lumii din grupul Marriott

    Ioan Mătieş a intrat din 2014 în plutonul de manageri pe care grupul Marriott îi trimite în toate colţurile lumii pentru a-i conduce hotelurile.

    Primul post al lui Ioan Mătieş a fost la Sheraton Frankfurt, unde a fost chelner la începutul anilor ’90 şi la debutul carierei sale, de-spre care nu ştia întru totul către ce se va îndrepta. Ce a ştiut însă destul de repede este că vrea să rămână în hotelărie şi peste 15 ani a ajuns tot la Frankfurt, în boardul de conducere al hotelului Marriott.

    A fost avansat la Frankfurt din funcţia de director food & beverage în cadrul JW Marriott Bucureşti, funcţie unde a ajuns după ce a participat la deschiderea hotelurilor Hilton (unde a şi lucrat timp de trei ani) şi Marriott din Bucureşti.

    La lansarea hotelului JW Marriott din Bucureşti, în 2011, Ioan Mătieş era director de evenimente. După doi ani şi jumătate, a fost promovat ca director al segmentului food & beverage, unde a rămas până în 2006, când a apărut şi în prima ediţie a catalogului Top 100 Tineri Manageri, editat de Business Magazin. În 2006, când avea 34 de ani, segmentul condus de Mătieş a adus hotelului Marriott 40% din cifra de afaceri de 42 de milioane de euro, adică aproximativ 17 milioane de euro, şi avea în subordine 270 de persoane, adică 65% din totalul de 450 de angajaţi.

    Poziţia strategică a sectorului F&B din cadrul JW Marriott Bucureşti l-a ajutat pe Ioan Mătieş în evoluţia sa ulterioară mai mult decât ar fi crezut: ”Ceea ce avem la JW Marriott încă nu există în Europa. La un hotel normal, încasările din food and beverage pot fi undeva între 5 şi 30%„, preciza el, adăugând că strategia segmentului pe care îl conduce implică, pe lângă evenimentele din cele 12 săli, atragerea de clienţi pentru cele trei restaurante atât din rândul persoanelor cazate la hotel, dar mai ales din cel al oamenilor de afaceri bucureşteni, restaurantele din cadrul hotelului făcând parte încă de la început din lifestyle-ul bucureştean.

    În articolul din 2006, Mătieş spunea că ”peste 10 ani mă văd într-un post de director general al unui hotel, în străinătate„. A bifat poziţia un pic mai devreme. Primul pas a fost întoarcerea la Frankfurt, în 2006, într-o poziţie similară cu cea din Bucureşti, de manager al segmentului de F&B. Opt ani mai târziu pleca în Kazahstan, la conducerea a două dintre cele şase hoteluri pe care Marriott le deţine acolo.

    Promovarea lui Mătieş a venit într-un an pe care conducerea Marriott îl consideră excepţional. Compania hotelieră a semnat anul trecut contracte pentru 650 de noi hoteluri (peste 100.000 de camere), triplând ritmul din urmă cu cinci ani. Marriott are acum 4.100 proprietăţi şi 18 branduri în 79 de ţări şi teritorii şi o echipă de peste 3.500 de general manageri care le conduc. Conform www.glassdoor.com, salariul de bază al unui GM din cadrul Marriott este de 75.000 de dolari anual.

    După 25 de ani de carieră în cadrul Marriott, Mătieş crede că a nimerit unde trebuia: ”Încă de la început m-am inte-grat total în cultura Marriott care are la bază angajaţii – asociaţii, cum se numesc toţi angajaţii Marriott. J.W. Marriott, fondatorul companiei, credea ferm că «având grijă de asociaţi, aceştia vor avea grijă de clienţi, iar aceştia vor reveni mereu». Aceste baze sunt actuale încă şi în prezent mi se potrivesc foarte bine şi contribuie la relaţia mea cu angajato-rul, care este excelentă„. Dincolo de cultura organizaţională, Mătieş consideră că Marriott l-a susţinut în îndeplinirea planului de carieră: ”Pot să spun cu siguranţă că da, mi-am îndeplinit planul de carieră. Dincolo de acesta, am urmărit întotdeauna şi ceea ce învăţ în acest timp şi pot afirma astăzi că sunt mulţumit de ambele aspecte„.

    În Kazahstan, Ioan Mătieş coordonează circa 320 de angajaţi în cele două hoteluri pe care le conduce: Renaissance Atyrau Hotel (cu 178 camere, 24 apartamente şi 10 săli de evenimente desfăşurate pe 6.500 de metri pătraţi) şi Marriott Executive Apartments (cu 134 camere). Anul trecut cele două hoteluri au însumat 93.000 de înnoptări, iar Mătieş spune că politica grupului nu permite publicarea datelor financiare per unitate. La un preţ mediu de 400 de dolari pe noapte, conform booking.com, cele 93.000 de înnoptări de anul trecut înseamnă un volum de business de aproximativ 37 milio-ane de dolari.

    Renaissance este unul dintre cele două hoteluri de cinci stele din Atyrau, dar este singura prezenţă a unui lanţ hotel-ier internaţional de cinci stele în principalul port al Kazahstanului. Atyrau este oraşul-port la Marea Caspică de importanţă strategică pentru ţara ale cărei principale surse de venit şi de investiţii sunt legate de petrol şi de industrii conexe. De fapt, Atyrau este principalul oraş din Kazahstan considerat că face parte şi din Asia, şi din Europa, fiind despărţit de fluviul Ural. Renaissance Hotels este unul dintre brandurile de cinci stele ale grupului Marriott, alături de Marriott Hotels, JW Marriott, The Ritz-Carlton sau Bulgari Hotels & Resorts. În Kazahstan, grupul deţine 6 hoteluri, care au împreună 900 de camere.

    După experienţe în cadrul Marriott în România, Germania şi Kazahstan, general managerul vorbeşte deja despre diferenţe de cultură şi de mediu care se simt cu acuitate şi în business: ”Una din diferenţele majore sunt segmentele de business. Cu toate că în prima fază concentrarea e pe turismul de business, diferenţele vin din componenţa acestui segment – de exemplu în Frankfurt accentul era pe expoziţii, conferinţe şi evenimente, iar în Kazahstan este o dependenţă ridicată de sectorul petrol şi gaze. Această dependenţă de un sector e deseori o provocare, cum sunt în acest moment efectele scăderii preţului petrolului. O altă diferenţă este dată de modul cum hotelul interacţionează şi se încadrează în comunitatea locală„.

    Pentru următorii zece ani, Ioan Mătieş îşi doreşte să aibă un ”impact pozitiv asupra evoluţiei hotelurilor de care sunt responsabil, să învăţ câte ceva din locurile în care mă aflu şi să ajut colegi care sunt la începutul carierei în dezvoltarea lor„ şi spune că nu are încă în plan să revină în România pentru a-şi deschide un hotel, deşi ”sună tentant„.

  • Mazda aruncă CX-3 în lupta pentru cotă de piaţă în sectorul care a explodat în criză

    “Segmentul a explodat. Este sectorul cu cea mai mare creştere pe piaţa europeană.” Cuvintele vicepreşedintelui comunicării de la Mazda Europa anunţau intrarea japonezilor pe piaţa SUV-urilor mici, de oraş, o piaţă care a crescut mult în criză, pe fondul nevoii constructorilor de maşini de a-şi creşte oferta, dar şi a apetitului pentru garda la sol mai înaltă decât altădată.

    Cererea crescută pentru SUV-uri subcompacte a urcat vânzările pe piaţa europeană cu 56% în 2014 faţă de anul precedent, iar analiştii estimează să ajungă la 810.000 de unităţi până la sfârşitul anului 2017. Chiar în acest an, aceiaşi analişti spun că SUV-urile subcompacte vor depăşi segmentul maşinilor de familie nonpremium. Vânzările de sute de mii de unităţi se da-torează unor pariuri curajoase, dar câştigătoare ale producătorilor, deşi unii au agreat că plusurile spectaculoase s-au ali-mentat şi prin canibalizarea cu modele deja disponibile pe piaţă şi nu doar prin cucerirea de noi clienţi.

    Segmentul maşinilor subcompacte, dominat de Ford Fiesta, Renault Clio şi Volkswagen Polo, cel mai reprezentativ pe piaţa europeană, a scăzut în materie de vânzări cu aproape 3% anul trecut, de la 2,7 la 2,6 milioane, tocmai pe seama alimentării cererii pentru SUV-uri de talie mică, potrivit companiei de consultanţă IHS Automotive. ”Canibalizarea cu SUV-urile subcompacte era inevitabilă, dar a depăşit prognozele făcute de Renault şi Peugeot„, spune Jonathon Poskitt, specialist în prognoze al LMC Automotive, referindu-se la vânzările în scădere ale Renault Clio şi Peugeot 208. Per total, cota de piaţă a maşinilor subcompacte a co-borât de la 28% în 2003 la 22% în prezent.

    Modelele noi ar urma să mai domolească avântul SUV-urilor mici. În prima ju-mătate a anului 2014, Renault Captur a raportat aproape 90.000 de unităţi vândute, fiind urmat de Peugeot 2008 cu 73.000 de unităţi şi Dacia Duster cu 66.000 de maşini vândute. Opel Mokka şi Nissan Juke trec şi ele de 50.000 de maşini vândute în semestrul întâi. Mazda a intrat în acest joc cu noul model CX-3, japonezii raportând în 2014 vânzări în creştere cu 20% pe bătrânul continent şi profituri record, după cum arată oficialii companiei.

    Circa 150.000 de astfel de SUV-uri ar urma să fie produse în uzina de la Hiroshima, dintre care un sfert vor lua calea Europei, ceea ce ar permite dezvoltarea brandului Mazda şi în viitor. Maşinile asiatice au câştigat teren în ultimii ani, fiind percepute de către consumatori drept mai fiabile decât cele ale rivalilor europeni. Cumulat, Toyota, Nissan, Hyundai, Kia, Mazda, Suzuki, Honda şi Mitsubishi au făcut ca în 2014 una din cinci maşini vândute în Europa să provină din Japonia sau din Coreea de Sud.

    Dintre constructori, doar Toyota trece de pra-gul de 500.000 de unităţi. Odată cu lansarea noului CX-3, japonezii de la Mazda vor să repete creşterea din 2014, întrecută doar de Mitsubishi, şi să treacă pragul de 200.000 de unităţi pe piaţa europeană. Mazda a vândut pe piaţa din România 803 maşini în 2014, cu circa o treime mai mult faţă de anul 2013, cel mai bine vândut model fiind SUV-ul CX-5, cu 351 de unităţi şi o creştere cu 39% comparativ cu perioada anterioară. Deşi nu există un preţ oficial pentru CX-3, pofta de SUV-uri a clien-tului român ar putea să mai apropie rezultatele Mazda de cele peste 2.000 de unităţi vândute anual înainte de prăbuşirea pieţei şi să facă din noul model unul dintre cele mai comandate de către clientul care alege să cumpere o maşină japoneză.

  • Idei de afaceri: ora exactă se dă acum de la Detroit (GALERIE FOTO)

    Compania, denumită Shinola, după o binecunoscută marcă de cremă de pantofi de la începutul secolului trecut, se foloseşte de numele şi istoria oraşului Detroit pentru a impune un brand ce nu are de-a face cu industria auto pentru care este cunoscut oraşul, scrie Washington Post.

    Shinola, care funcţionează într-o clădire ce adăpostea cândva departamentul de cercetare al gigantului auto General Motors, produce în principal ceasuri şi biciclete scumpe, pe care le vinde la New York, Londra, Abu Dhabi sau Paris, dar nu numai. Produsele sale, la proiectarea cărora a colaborat până şi cu regretatul creator de modă Oscar de la Renta, sunt realizate în atelierele instalate în fosta clădire General Motors de către localnici, ţinând cont că mulţi dintre angajaţi au lucrat înainte în industria auto.

    Shinola mizează pe sentimentul de vinovăţie care-i încearcă pe americani atunci când cumpără produse ale unor mărci americane fabricate peste hotare, în ţări unde costurile mâinii de lucru sunt mici, pentru a-şi atrage clienţii, promovându-şi produsele proprii ca “American-made” şi trecând numele oraşului Detroit pe fiecare dintre acestea.

    Strategia i-a atras clienţi de vază, inclusiv fostul preşedinte Bill Clinton, care şi-a cumpărat câteva ceasuri. Pe lângă producţia de la Detroit, compania mizează şi pe ideea de trăinicie a produselor sale, astfel create încât să semene cu unele vechi, de pe  vremea când ceasurile se lăsau moştenire în familie, spre exemplu, îndemnând publicul să cumpere mai puţine lucruri, dar de calitate mai bună.

  • O companie ce produce airbag-uri ar putea fi răspunzătoare pentru cea mai mare rechemare de maşini din istorie

    Compania a fost implicată recent într-un scandal referitor la moartea a şase persoane, concluziile anchetei fiind că impactul cu airbag-ul a fost cel care a cauzat decesul. Compania japoneză a dezvăluit recent că airbag-urile defecte au fost produse în perioada 2008-2014.

    În luna octombrie, autorităţile din Statele Unite au decis rechemarea unui număr de 7,8 milioane de maşini echipate cu airbag-uri produse de Takata. Lista include modele produse de BMW, Ford, General Motors şi Toyota.

    Dacă şi maşinile vândute în afara Statelor Unite vor fi rechemate, şi este foarte probabil ca acest lucru să se întâmple, numărul va ajunge la 16,5 milioane. Mai mulţi specialişti din industria auto consideră că numărul final va fi de peste 20 de milioane de maşini.

    Estimările arată că Takata va trebui să plătească peste un miliard de dolari pentru a rezolva problemele sesizate.

    În prima parte a anului, peste un milion de maşini au fost rechemate datorită unor probleme cu airbag-urile. Cauzele au fost însă altele, neavând legătură cu firma producătoare ci cu temperatura sau umiditatea înregistrate în zone precum sudul Californiei sau Puerto Rico.

  • General Motors va lansa în 2017 un Cadillac nou, care se conduce singur la viteze de peste 110 km/h

    Constructorul american va folosi tehnologia “Super Cruise” pentru noul model de maşină, care preia controlul asupra volanului, acceleraţiei şi frânei pe autostradă sau în traficul foarte aglomerat, potrivit CEO-ului GM, Mary Barra, informează Bloomberg.

    “Cu Super Cruise, când traficul este foarte aglomerat şi trebuie să frânezi şi accelerezi des, poţi lăsa maşina să preia controlul şi să conduci fără să mai ţii mâinile pe volan sau picioarele pe pedale. Sau, dacă eşti pe autostradă, poţi să iei o pauză de la condus, atunci când ai chef. Acesta este adevăratul lux”, a declarat Barra.

    De asemenea, GM va deveni primul producător de maşini care va echipa un model cu tehnologia numită “vehicle-to-vehicle” (V2V), care permite maşinilor să trimită automat către un alt vehicul informaţii legate de siguranţa în trafic, cum ar fi viteza şi poziţia automobilelor apropiate, pentru a evita pericolele din trafic.

    Producătorul american va include această tehnologie în dotările standard ale modelului sedan Cadillac CTS, care va intra în producţie în a doua jumătate a anului viitor.

  • General Motors reduce producţia în Rusia din cauza condiţiilor economice dificile

    GM a oprit de vineri activitatea fabricii deţinute la St. Petersburg, până pe 12 septembrie, şi intenţionează alte trei suspendări ale producţiei până pe 27 octombrie, a declarat Nico Schmidt, purtător de cuvânt al companiei americane din Ruesselsheim, Germania, transmite Bloomberg.

    Compania va produce maşini în Rusia doar patru zile în septembrie şi opt zile în octombrie, a spus Schmidt.

    Implicarea Rusiei în criza din Ucraina a determinat Statele Unite şi Uniunea Europeană să impună sancţiuni comerciale, contribuind la deprecierea rublei şi la creşterea probabilităţii ca economia să intre în recesiune.

    În primele şapte luni ale anului, vânzările de automobile şi vehicule comerciale uşoare au scăzut cu 9,9%, iar în luna iulie cu 23%.

    Producătorii auto occidentali, care au investit anterior în Rusia anticipând că piaţa va deveni cea mai mare din Europa, înaintea Germaniei, reduc în prezent producţia şi estimările.

    În trimestrul al doilea, Ford Motor a şters integral valoarea fondului comercial, de 329 milioane de dolari, a investiţiei făcute cu partenerul rus Sollers, după ce în aprilie anunţase eliminarea a 950 de locuri de muncă la două fabrici deţinute cu acesta.

    Renault, acţionar important la AvtoVAZ, cel mai mare producător auto din Rusia, a anunţat luna trecută că declinul pieţei auto ar putea fi mai mare decât ritmul estimat anterior de 10%.

    În primele şapte luni, vânzările brandului Chevrolet al GM au scăzut cu 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce livrările diviziei Opel au coborât cu 17%.

  • General Motors vrea să lanseze în Europa maşini low-cost sub marca Opel, care ar putea concura Dacia

     GM, care se luptă pentru a reveni pe profitabilitate în Europa, vrea să acopere segmentul de entry-level dominat de brandul Dacia, care a speculat cererea puternică a europenilor loviţi de austeritate pentru a deveni producătorul cu cea mai rapidă creştere de pe continent, notează  Financial Times.

    “Dacia este o mare realizare. GM nu este nicidecum Dacia, dar acest întreg segment low-cost şi entry level este foarte interesant. Ei trebuie admiraţi. Este cert că ne uităm la acest segment”, a spus Karl-Thomas Neumann, director executiv Opel, divizia europeană a GM.

    Compania americană intenţionează să utilizeze noua linie low-cost pentru a recupera terenul pierdut după decizia costisitoare de anul trecut de a retrage marca Chevrolet din Europa..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GM: Google ar putea deveni o ameninţare pentru industria auto

     GM, care lucrează la propria tehnologie pentru maşini autonome, nu se află în cursă cu Google pentru a crea “maşina fără şofer”, a declarat Reuss, citat de Bloomberg.

    Google a anunţat că vrea să producă cel puţin 100 de maşini complet autonome, proiectate de companie, pentru a efectua teste anul acesta. Maşinile, cu două locuri, vor avea o viteză maximă de 25 de mile (40 de kilometri) pe oră şi vor fi lipsite de volan, pedală de acceleraţie şi pedală de frână. Anterior, Google a testat tehnologia autovehiculelor autonome folosind maşini precum Toyota Prius.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toyota s-a menţinut pe primul loc în topul producătorilor auto în primul trimestru

     Vânzările Toyota, inclusiv diviziile Hino şi Daihatsu, au urcat cu 6% în perioada ianuarie-martie, la 2,58 milioane unităţi, a anunţat miercuri grupul japonez, transmite Bloomberg.

    General Motors şi Volkswagen au raportat vânzări de aproximativ 2,4 milioane automobile fiecare, împărţind poziţia a doua.

    Toyota încheie astfel cel mai profitabil an fiscal din istoria companiei, estimând un profit record de 18,5 miliarde de dolari, în principal datorită deprecierii yenului.

    Volkswagen vrea să vândă în acest an la fel de multe automobile ca rivalul japonez, compania germană mizând în principal pe extinderea agresivă în China şi pe revenirea pieţei europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Estimarea General Motors pentru rechemarea în service a 2,6 milioane de vehicule

     GM a constituit un provizion special de 1,3 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an pentru a acoperi cheltuielile legate de reparaţia automobilelor rechemate, a anunţat compania într-un comunicat, citat de Bloomberg. Grupul a precizat că anticipează un rezultat operaţional solid pentru primele trei luni din acest an.

    Cel mai mare producător auto american, numărul 2 la nivel global, nu a mai raportat pierderi din trimestrul al patrulea al anului 2009 şi a înregistrat, în primele trei luni ale anului trecut, un profit de 1,18 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro