BusinessMagazin

Tag: GAZPROM

  • Nicolescu: Gazprom nu mai scade volumul gazelor. Jocul “uite reducerea, nu e reducerea” va continua

    “Aţi văzut această decizie stranie a Gazprom, de diminuare a volumelor de gaze. Ieri seară Gazprom a trimis un fax în care spune că de azi până joi volumele de gaze vor fi la parametrii agreaţi. Tot nu avem un punct de vedere oficial”, a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

    El a adăugat că se aşteaptă ca acest joc “uite reducerea, nu e reducerea”, prin care se încearcă să se transmită o stare de nelinişte în unele ţări europene, să continue în săptămânile următoare.

    “Din fericire pentru noi aceste lucruri nu au efecte. Cei care fac astfel de jocuri vor pierde mult pe termen mediu şi lung, pentru că imaginea de furnizor de energie de încredere (…) este discutabilă având în vedere ce se întâmplă în ultimele zile”, a continuat Nicolescu.

    Ministrul a mai spus că România are suficiente stocuri de gaze pentru perioada de iarnă, iar importurile de gaze ruseşti sunt nesemnificative, astfel încât sistarea livrărilor de gaze ruseşti nu va avea efecte asupra consumatorilor.

    Luni, Răzvan Nicolescu declara că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, menţionând că grupul rus va reduce din nou cantităţile furnizate clienţilor din România.

    Nicolescu arăta că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că şi de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

    El nu excludea ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

    De asemenea, Nicolescu declara sâmbătă pentru MEDIAFAX că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

    Săptămâna trecută, joi, Gazprom transmitea Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printr altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom – Gazprom Neft.

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Sibiu, că noile sancţiuni impuse Rusiei, dar şi cele impuse de Rusia României “afectează din punct de vedere economic”, existând multe firme care aveau exporturi, dar a reiterat ideea că “este un preţ care merită şi trebuie plătit”.

    Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

    În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

  • Ministrul pentru Energie: România nu ar avea probleme chiar dacă Gazprom opreşte în totalitate livrările de gaze

    Nicolescu a arătat că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că şi de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

    “Am încercat să discut astăzi (luni – n.r.) cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, dar nu a fost posibil. Mi s-a spus că nu este în Bucureşti. Voiam să aflu motivele acestor reduceri, pentru că nici Transgaz nu are un răspuns de la Gazprom”, a afirmat luni într-o declaraţie de presă Răzvan Nicolescu.

    El a adăugat că importurile de gaze pentru luni sunt în parametrii agreaţi. Ministrul a arătat că producţia zilnică de gaze a României este dublă faţă de consum şi că populaţia nu este afectată de reducerea gazelor din Rusia.

    “Cred că trebuie să începem să ne obişnuim cu această situaţie în săptămânile care vor urma. Cantităţile (importate – n.r., de aproximativ 200.000 metri cubi pe zi) sunt absolut nesemnificative şi nu există niciun fel de risc pentru perioada de iarnă, chiar dacă furnizarea s-ar opri de tot până la primăvară şi chiar dacă va fi o iarnă extrem de dificilă”, a mai spus Nicolescu.

    El nu exlude ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

    “Sperăm că energia să nu fie folosită ca armă politică, pentru că cei care ar face asta ar avea de pierdut”, a mai spus Nicolescu.

    Nicolescu a declarat sâmbătă pentru MEDIAFAX că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

    Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printr altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom – Gazprom Neft.

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Sibiu, că noile sancţiuni impuse Rusiei, dar şi cele impuse de Rusia României “afectează din punct de vedere economic”, existând multe firme care aveau exporturi, dar a reiterat ideea că “este un preţ care merită şi trebuie plătit”.

    Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

    În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

  • Statele din estul Europei îşi cresc rezervele de gaze, de teama întreruperii livrărilor din Rusia. Bloomberg: România îşi poate asigura majoritatea necesarului de gaze din producţia internă

    România produce o cantitate semnificativă de gaze naturale, iar facilităţile de înmagazinare a gazelor, cu o capacitate totală de 2,8 miliarde de metri cubi, sunt pe jumătate pline, relatează Bloomberg.

    De altfel, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat recent că autorităţile din Bucureşti sunt pregătite pentru o eventuală criză în alimentarea cu gaze de import, în contextul conflictului dintre Rusia şi Ucraina, susţinând că stocurile pentru iarnă vor fi de 2,5 miliarde de metri cubi.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Gazprom a redus vineri cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial. Ministrul Nicolescu a declarat pentru MEDIAFAX că producţia de gaze a României este în această perioadă de 30 milioane metri cubi pe zi, în timp ce importurile sunt nesemnificative, de numai 0,5 milioane metri cubi.

    Dacă Republica Cehă şi Polonia au suficient spaţiu de înmagazinare a gazelor naturale, Serbia, ale cărei depozite au o capacitate de doar 450 milioane de metri cubi de gaze, ar putea să ceara guvernului ungar să înmagazineze o cantitate suplimentară de până la 200 de milioane de metri cubi, potrivit ministrului Energiei sârb, Aleksandar Antic.

    De asemenea, Slovacia a anunţat că îşi va extinde reţeaua de depozite în următoarele zile pentru a înmagazina cantităţi suplimentare de gaze.

    Deşi gradul de dependenţă al ţărilor est-europene de importurile de gaze din Rusia variază de la stat la stat, per total, regiunea se bazează mai mult pe livrările Gazprom decât economiile din vestul Europei.

    “Letonia este singura capabilă să supravieţuiască iarna aceasta fără gaze din Rusia. Celelalte ţări din centrul şi estul Europei nu au destulă capacitate de înmagazinare”, a declarat Mikhail Korchemkin, analist al East European Gas Analysis.

    Bulgaria şi Serbia sunt unele dintre cele mai vulnerabile state în cazul în care Gazprom ar decide sistarea livrărilor, în contextul în care îşi asigură aproape integral necesarul de gaze din Rusia, via Ucraina.

    “Bulgaria va avea cel mai mult de suferit în absenţa gazelor care tranzitează Ucraina. Cât despre potenţialele importuri de gaze naturale lichefiate ale Lituaniei şi Poloniei, acestea ar acoperi doar 25%-30% din cantităţile zilnice de gaze ruseşti livrate prin Ucraina”, a afirmat Korchemkin.

    Rezervele de gaze ale Lituaniei sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de consum până în decembrie, când este preconizată inaugurarea unui nou terminal de gaze naturale lichefiate, a afirmat premierul Algirdas Butkevicius, în timp ce oficialii din Letonia au declarat că stocurile interne sunt suficiente pentru a asigura consumul pentru mai mult de un an.

    Pe de altă parte, companiile naţionale de gaze din Slovacia şi Polonia, ţări care la rândul lor exportă gaze către Ucraina de la izbucnirea conflictului cu Rusia, au raportat în ultimele zile scăderi ale cantitatăţilor de gaze livrate de Gazprom.

    Livrările de gaze către Austria au fost de asemenea reduse cu 15% joi şi vineri, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei OMV, care însă a adăugat că OMV primeşte oricum o cantitate mai mare de gaze decât necesarul, iar depozitele companiei sunt 98% pline.

  • Ponta: Independenţa noastră energetică, să nu mai depindem de Gazprom, este lucrul cel mai important

    Victor Ponta a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, dacă România este afectată de faptul că Gazprom a redus cu cinci la sută livrările de gaze.

    “Ministrul Energiei a anunţat foarte clar că reducerea cu 5% a livrărilor de gaze dinspre Rusia nu afectează în acest moment în niciun fel consumul, nici industrial, nici casnic. Avem rezerve suficiente, dar este un bun prilej ca să înţelegem că independenţa noastră energetică, ca ţară, mai pe româneşte să nu mai depindem niciodată de Gazprom, este lucrul cel mai important”, a declarat premierul.

    El a afirmat că, în acest sens, trebuie exploatate toate resursele existente, “păstrând absolut toate standardele de protecţie a mediului”.

    “Păstrând absolut toate standardele de protecţie a mediului, trebuie să ne exploatăm toate gazele pe care le avem, atât în Marea Neagră, cât şi pe teritoriul României. Cred că este obligaţia mea şi a tuturor oamenilor politici responsabili să explicăm, chiar dacă uneori suntem impopulari, că pentru România este esenţial să ne folosim resursele noastre de gaze, în aşa fel încât, pe viitor, când se mai supără Gazprom, să nu mai fie o ştire că au oprit livrările, pentru că nu avem nevoie”, a completat premierul.

    Grupul rus Gazprom a redus vineri cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial, a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    “Fluxurile de gaze naturale prognnozate a fi livrate din Rusia către România s-au redus vineri cu 5% faţă de ceea ce era planificat. Este vorba de cantităţi mici. Nu am fost informaţi oficial în legătură cu motivul acestei reduceri”, a afirmat Nicolescu.

  • Bulgaria continuă alba-neagra cu South Stream

    Mai exact, după ce firma rusească de construcţii Stroitransgaz, aflată pe lista celor sancţionate de SUA, s-a retras din societatea mixtă formată pentru South Stream cu grupul bulgăresc de stat Bulgarian Energy Holding, acesta din urmă i-a atribuit rapid contractul unei subsidiare a Gazprom.

    Preşedintele Rosen Plevneliev a dat asigurări UE că proiectul South Stream va rămâne însă îngheţat şi a cerut noului guvernul interimar să lanseze rapid un pachet legislativ de e-government, spre a limita posibilitatea abuzurilor legate de atribuirea contractelor publice. După demisia guvernului socialist al lui Plamen Oreşarski, Plevneliev l-a numit premier interimar pe specialistul în drept constituţional Gheorghi Bliznaşki, fost parlamentar din partea socialiştilor. Guvernul lui Bliznaşki va funcţiona până la alegerile anticipate din 5 octombrie.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

  • Gazprom vrea să cumpere de la MOL o participaţie majoritară la compania croată INA

    Reprezentanţii MOL şi INA se află în conflict de o lungă perioadă de timp şi pe parcurs au mai apărut informaţii referitoare la interesul grupului rus pentru INA, relatează portfolio.hu.

    Potrivit surselor, MOL este foarte aproape de vânzarea participaţiei de aproape 50% deţinută la INA şi ar renunţa cu plăcere la aceasta.

    Decizia finală va aparţine premierului ungar Viktor Orban, după discuţii cu oficiali ai Uniunii Europene.

    Conducerea Gazprom aşteaptă un răspuns până la sfârşitul acestui an, iar într-un scenariu favorabil tranzacţia ar urma să fie realizată în 2015.

    Pe lângă participaţia deţinută de MOL la INA, Gazprom ar vrea să cumpere alte 19% din acţiunile companiei de la guvernul croat, care ar rămâne cu o deţinere de 25% plus o acţiune.

    Nu este pentru prima oară când apar in formaţii privind interesul unui cumpărător rus pentru INA. După cea mai recentă adunare generală a acţionarilor MOL, conducerea companiei ungare a sugerat că nu este mulţumită de ritmul negocierilor cu partea croată şi că, dacă nu vor avea loc progrese suficiente, atunci ar fi dispusă să vândă participaţia.

    Probabilitatea ca o terţă parte, respectiv rusă, să cumpere deţinerea MOL la INA este amplificată de confirmarea, de către Curtea Supremă din Croaţia, a vinovăţiei fostului premier croat Ivo Sanader într-un caz de corupţie. Sanader a fost acuzat că a luat mită de la MOL, pentru a se asigura în schimb că reprezentanţi ai grupului ungar obţin acces în conducerea INA.

    Cazul arată importanţa politică a subiectului în Croaţia, dar reduce şansele unui acord amiabil privind viitorul INA.

    Un cumpărător rus, într-o companie a unui stat UE, ar putea totuşi să nu fie cea mai bună idee, notează portfolio.hu, având în vedere intervenţia rusă în Ucraina şi sancţiunile occidentale împotriva autorităţilor de la Moscova.

  • Un plan Marshall pentru Ucraina

    El a prevăzut chiar o conferinţă internaţională a donatorilor, la toamnă, care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina, a relatat agenţia rusească de presă RIA Novosti. FMI, Banca Mondială, SUA şi UE au promis deja asistenţă financiară în valoare totală de 27 mld. dolari, din care cca 14 mld. dolari ar urma să fie primiţi de Kiev anul acesta.

    O parte din bani vor fi folosiţi însă pentru plata gazului rusesc către Gazprom. Compania rusească a calculat săptămâna trecută că suma datorată pentru livrările din perioada 1-16 iunie se ridică la 838 mil. dolari, care se adaugă restanţelor anterioare în valoare totală de 5,3 mld. dolari.

  • Temele lui Putin la Viena: contractul cu OMV, gazele de şist americane şi nişte glume despre Ucraina

    Speranţele Bulgariei au renăscut după ce Austria, ignorând cererile de la Bruxelles ca toate ţările UE participante la South Stream să renunţe la proiect, a dat undă verde continuării lucrărilor. Preşedintele rus Vladimir Putin însuşi a sosit la Viena să laude calitatea Austriei de “partener important şi solid” al Rusiei şi să binecuvânteze semnarea de către şeful Gazprom, Aleksei Miller, şi de şeful OMV, Gerhard Roiss (foto) a contractului de construcţie a segmentului austriac al gazoductului, cu termen de finalizare 2016 şi capacitate de transport de până la 32 mil. mc gaze.

    “Europa are nevoie de gaz rusesc şi va avea nevoie de şi mai mult gaz rusesc în viitor, pentru că producţia de gaze a continentului e în scădere. Cred că şi UE înţelege asta”, a spus Roiss, adăugând că South Stream va fi perfect compatibil cu legislaţia europeană. Preşedintele austriac Heinz Fischer a luat şi el apărarea South Stream: “Nimeni nu poate să-mi explice de ce o conductă care traversează ţări UE şi NATO nu poate intra 50 km pe teritoriul ţării noastre”.

    Heinz Fischer a încercat să fie cât mai împăciuitor faţă de oaspeţii ruşi, arătând că el se opune sancţiunilor UE contra Moscovei, dar că în acelaşi timp consideră anexarea Crimeii drept o încălcare a legislaţiei internaţionale. Momentul de reproş s-a topit însă repede când şeful Camerei de Comerţ austriece, Christoph Leitl, i-a reamintit în glumă lui Putin că şi Austria ar putea avea revendicări teritoriale faţă de Ucraina, pentru că o parte din teritoriul acesteia era sub stăpânire austriacă în 1914. Potrivit Reuters, şeful statului rus i-a replicat tot pe un ton de glumă: “Adică ce ar însemna asta? Ce propuneţi?”

    Vladimir Putin a lăudat Austria, numind-o “partener important şi solid” pentru Rusia, care este al treilea partener comercial extracomunitar al Austriei, după SUA şi Elveţia.

    Liderul de la Kremlin n-a scăpat nici ocazia de a vorbi despre gazele de şist, spunând că are mari îndoieli despre avantajele competitive ale gazelor de şist din SUA pe piaţa europeană. “Nu ar fi mai ieftine decât gazul rusesc. Costă mult să le extragi, să le procesezi, să le transporţi şi să le regazifici când ajung la destinaţie, aşa încât vor fi şi mai scumpe”, a spus Putin, citat de Itar-Tass.

    Tot la Viena, Putin s-a întâlnit şi cu Didier Burkhalter, ministrul de externe elveţian, a cărui ţară deţine preşedinţia OSCE, organizaţie ce a coordonat eforturile de instaurare a armistiţiului între Kiev şi separatiştii din estul Ucrainei. Cei doi lideri nu au discutat nimic despre Crimeea, în schimb Burkhalter i-a spus lui Putin că ar fi binevenită participarea Rusiei la o misiune OSCE care să asigure un armistiţiu pe termen lung în estul Ucrainei.

    Vizita lui Putin şi semnarea contractului OMV-Gazprom au fost comentate drept o încercare a lui Putin de a dezbina UE (şeful diplomaţiei suedeze, Carl Bildt), iar Austria a fost sfătuită “să reflecteze cu grijă dacă acest eveniment contribuie la efortul de descurajare a agresiunii ruseşti, efort pentru care este esenţială unitatea transatlantică” (ambasada SUA la Viena).

    Cât priveşte poziţia oficialilor de la Bruxelles, ea a fost exprimată cel mai clar de comisarul pentru energie Guenther Oettinger, care a comentat faptul că South Stream ocoleşte teritoriul ucrainean, sugerând că politica eneegetică a Rusiei urmăreşte să scoată din joc Ucraina. “Nu e convingător ceea ce spun ei, că trebuie să stabilizăm Ucraina, când pe de altă parte construiesc infrastructură de transport de gaze fără Ucraina”, a spus Oettinger, citat de Deutsche Welle.

    South Stream ar urma să pornească din Rusia, să treacă pe sub Marea Neagră, să traverseze Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia şi să se încheie în Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%).
     

  • Gazprom negociază achiziţia a aproape 25% din compania austriacă OMV, care controlează Petrom

     OMV a preluat pachetul majoritar de acţiuni la Petrom în 2004. Compania este controlată de OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se regăseşte şi Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 19%, iar restul titlurilor sunt în portofoliile altor acţionari.

    Preluarea unui sfert din acţiunile OMV ar oferi grupului rus de stat Gazprom un “cap de pod” în UE, deşi autorităţile europene au impus sancţiuni Rusiei din cauza anexării Crimeei şi au nemulţumiri semnificative legate de gazoductul South Stream, care va fi construit de Gazprom şi parteneri europeni până în Austria.

    “Au avut loc discuţii, dar nu s-au decis încă asupra preţului”, a spus sursa Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politica paşilor foarte mărunţi pentru Ucraina

    Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a declarat că următoarea rundă de negocieri Rusia-Ucraina-UE pentru deblocarea livrărilor de gaze ruseşti ar putea avea loc la jumătatea lui iulie. Moscova a anunţat însă că discuţiile pot continua numai dacă Kievul îşi plăteşte datoria de 4,5 mld. dolari către Gazprom, iar drept concesie a acceptat reducerea preţului pentru gazele furnizate în aprilie şi mai de la 485 la 384,86 dolari/1.000 mc. Oficialii europeni au sugerat că Ucraina ar putea plăti gazul din asistenţa financiară de 1,6 mld. euro oferită de UE în acest an, din care până acum Kievul a primit 350 mil. euro.

    Puţini speră însă ca problema gazului să se rezolve înainte de 27 iunie, când Ucraina va semna partea economică a acordului de asociere cu UE. Preşedintele rus Vladimir Putin a dat de înţeles că şi semnarea acordului va avea consecinţe imediate, afirmând că Rusia nu va mai putea să menţină tarifele vamale de import zero la produsele din Ucraina.

    Spre a mai linişti spiritele atât la Moscova, cât şi la Bruxelles în pregătirea evenimentului de la 27 iunie, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a enunţat un plan de pace pentru zonele separatiste, care promite “descentralizarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”. Poroşenko a nominalizat şi un nou ministru de externe, în locul lui Andri Deşciţa, care s-a remarcat prin faimoasa intervenţie în care l-a făcut “nenorocit” pe Vladimir Putin. Locul lui Deşciţa a fost luat de Pavlo Klimkin, diplomat de carieră, originar din oraşul rus Kursk şi cu studii la Moscova. Klimkin este din 2008 negociatorul-şef al Ucrainei pentru acordul de asociere cu UE.

    De partea cealaltă, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga), care va semna cu Poroşenko (foto dreapta) acordul, a cerut Rusiei să înceteze susţinerea cu armament a  separatiştilor din estul Ucrainei, dar s-a abţinut, în ultima sa intervenţie publică, de la orice referire la posibile noi sancţiuni UE contra Rusiei. În acelaşi timp, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat că UE este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind acordul de asociere cu Ucraina.

    Singurul care continuă ofensiva sancţiunilor rămâne Washingtonul, care a comunicat vineri că încă şapte oficiali din republicile separatiste Doneţk şi Luhansk au fost adăugate pe lista persoanelor care au interdicţie de circulaţie în SUA şi ale căror active din străinătate sunt îngheţate. SUA au acuzat, de asemenea, Rusia că mobilizează în continuare trupe la frontiera cu Ucraina, deşi iniţial anunţase că le retrage, şi au avertizat că nu vor accepta prezenţa forţelor militare ruse în estul Ucrainei.