BusinessMagazin

Tag: garantii

  • Disputa anului. Legea privind darea în plată a imobilelor: între speranţele debitorilor, agasarea bancherilor şi implicarea politicienilor

    A pornit de la politicieni. A animat discuţiile pe piaţa bancară, generând dezbateri aprinse. A incitat speranţele românilor cu credite ipotecare. Şi a agasat bancherii, comerciali şi centrali. Legea privind „darea în plată“ a imobilelor – „datio in solutum”, care-i permite unei persoane care a luat credit şi nu mai poate să plătească datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat, a fost aprobată în grabă în Parlament, reuşind să bulverseze, la fel de rapid, mediul bancar.

    Noile turbulenţe pe piaţa bancară vin după ce în 2010 sistemul a fost zdruncinat de Ordonanţa 50 privind creditarea persoanelor fizice, care a provocat revelaţia că prea puţini clienţi ştiu ce au semnat atunci când au luat un credit – atât din vina băncilor care au recurs inclusiv la clauze abuzive, cu condiţii prezentate în mod înşelător, cât şi din cauza superficialităţii clienţilor în general.

    Acum discuţia s-a concentrat pe zona împrumuturilor imobiliare de tot felul  – credite ipotecare, credite de investiţii imobiliare şi alte credite cu garanţii imobiliare. Debitorii care pot beneficia de legea „dării în plată” sunt persoanele fizice din România cu un credit garantat cu o ipotecă. Şi toate tipurile de garanţii imobiliare se califică – ipoteci pe case, apartamente, clădiri comerciale, terenuri – intravilane sau extravilane. În plus, legea se aplică şi pentru românii ale căror imobile ipotecate se află în procedură de executare silită, actul normativ suspendând această procedură. Problema băncilor este că în ultimii ani nu au avut foarte mult succes în procesul de executări silite.  Imobilele executate silit de bănci afişează preţuri sub media pieţei în condiţiile în care multe dintre acestea nu au reuşit să trezească până în prezent interesul vreunui cumpărător.

    Circuitul legii în forul legislativ a fost alert. La sfârşitul lunii octombrie, legea era aprobată de Senat, în noiembrie a primit votul Camerei Deputaţilor, iar în decembrie a ajuns la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Legea privind darea în plată a imobilelor a stârnit până acum reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare, implicaţii asupra bugetului şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice. Încălcarea principiilor neretroactivităţii, predictabilităţii şi proporţionalităţii legii, precum şi a dreptului de proprietate prevăzute de Constituţia României sunt câteva dintre problemele invocate de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) în privinţa legii privind „darea în plată“ a imobilelor. Şi au început să apară şi reacţii individuale de la nivelul top managementului băncilor comerciale.

    „O lege egoistă, dată în favoarea anumitor categorii de clienţi, care va afecta copiii şi pe cei tineri, care încă nu au accesat un credit”, „o iniţiativă legislativă grăbită, incompletă, vagă”, „o lege neconstituţională şi nedreaptă”. Sunt câteva dintre peceţile puse de bancheri pe legea privind „darea în plată” a imobilelor”. În ipoteza în care legea va intra în vigoare în forma actuală, bancherii prevestesc pierderi, restricţionarea drastică a accesului la creditare, efecte nefavorabile asupra sectorului imobiliar şi al construcţiilor, respectiv un recul al dezvoltării pieţei imobiliare, cu efecte colaterale greu de identificat în acest moment, cu impact pe orizontală, asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei construcţiilor, industriei mate-rialelor de construcţii. Costurile care vor fi absorbite de bănci vor fi transformate într-o formă sau alta la nivelul societăţii, mediului economic. Iar efectele economice ar putea să depăşească pierderile pe care legea le-ar provoca sectorului bancar, după cum anticipează bancherii.

    Condiţiile de creditare se vor înăspri în urma aplicării legii privind darea în plată, din punctul de vedere al acce-sibi-lităţii, restricţionând accesul mai ales pen-tru tineri, şi va fi blocată şi capa-citatea de refinanţare întrucât un nou produs trebuie să ţină seama de noua legislaţie. În consecinţă, relaxarea credi-tării se va opri pe seg-mentul imo-biliar şi va fi afectată capa-ci-tatea de cre-ditare generală, cu impli-caţii nefa-vora-bile şi asupra creşterii eco-no-mice, spune Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
    Subiectul potenţialilor beneficiari ai legii privind darea în plată şi pretinsul caracter social au provocat reacţii contradictorii. O sursă a dezbaterilor este faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom. Însă, doar 2 miliarde de lei este suma datorată în contul creditelor ipotecare „de business“ peste plafonul de 150.000 fiecare. Această sumă nu pare să genereze probleme foarte grave la nivelul sistemului bancar. Comparativ, peste 470.000 de debitori au credite ipotecare, pentru investiţii imo-biliare şi alte împrumuturi cu garanţii imo-biliare sub plafonul de 150.000 de euro. În acest caz, sumele datorate sunt mult mai mari, de circa 72 miliarde de lei.

    O problemă adusă însă în discuţie de BNR este că ipotecarele de peste 150.000 de euro au restanţe mai mari. În timp ce la creditele sub 150.000 de euro ponderea sumelor restante faţă de cele datorate este de 1,69%, la împrumuturile ipotecare peste acest plafon ponderea este cuprinsă între 11,67% şi 46%, conform BNR.

    Banca centrală a estimat că impactul legii asupra sistemului bancar se ridică la circa 2-4 miliarde de lei, ceea ce nu induce direct risc sistemic. Banca centrală a avertizat însă că există riscul declanşării „hazardului moral“, respectiv „contaminarea” românilor cu împrumuturi cu garanţii imobiliare, care nu au restanţe, de a nu-şi mai plăti ratele şi a da casele înapoi băncilor. Legea „dării în plată“ afectează direct circa 70.000 de români cu restanţe la toate categoriile de ipotecare, din care unii au casele executate de bănci. Însă întrebarea este câţi dintre cei 475.700 de debitori cu garanţii ipotecare vor decide să nu mai achite ratele caselor prea scumpe.

    S-a făcut o simulare a efectelor legii de către Direcţia de Stabilitate din BNR din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în şase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment. Dar scenariile nu sunt publice. Pentru sistemul bancar, în acest moment riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern şi începe să pună piedici înfăptuirii unor tranzacţii pe piaţa românească, vin avertismente de la banca centrală. Mingea este acum în terenul preşedinţiei, care poate decide să dea undă verde legii privind „darea în plată” sau să o retrimită în Parlament, sub presiunea lobbyului politicienilor şi a lobbyului bancherilor.
     

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Fondul de Garantare a Creditului Rural a acordat anul trecut garanţii de 1,5 miliarde de lei

    “Anul trecut am avut parteneriat cu 30 de bănci şi am susţinut fermieri şi procesatori de produse agricole. Volumul de garanţii acordate de Fond anul trecut a fost de 1,5 miliarde de lei, care se raportează la credite care au depăşit 2 miliarde de lei, având în vedere că garanţiile acoperă 80% din împrumut”, a spus Bratu.

    Ea a arătat că în acest an fondul intenţionează să continue garantarea investiţiilor din agricultură, precizând însă că evoluţia depinde de politicile agricole de la nivelul ministerului.

    “Vom continua să garantăm investiţiile din fondurile europene, urmând ca mecanismul de garantare să fie uşor modificat, schimbări care nu vor influenţa beneficiarii. Vom stabili mecanismul cu băncile”, a mai spus Bratu, fără să ofere detalii.

    Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost înfiinţat în 1994 şi este deţinut în proporţie de 99,997% de trei bănci comerciale. Beneficiarii garanţiilor fondului pot fi persoane juridice şi fizice în calitate de producători agricoli individuali, fermierii, procesatorii de produse agricole şi benefiarii de fonduri europene în agricultură.

  • Plafonul garanţiilor la Prima maşină, fixat la 350 de milioane de lei în 2015. Se mai pot înscrie finanţatori

    Sâmbătă, surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să renunţe la programul “Prima Maşină”, dar că Executivul a transmis că nu va renunţa.

    Sursele au mai arătat atunci că Guvernul va aproba, marţi, un plafon de garanţii de 350 milioane lei şi va prelungi termenul pentru înscrierea băncilor în program până la 2 martie.

    Într-un comunicat transmis la finalul şedinţei de marţi, Guvernul precizează că a luat aceste decizii şi că pentru nivelul plafonului au fost luate în considerare solicitările venite din partea instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare eligibile ca participante.

    Plafonul alocat pentru ultima parte a anului trecut a fost de 50 milioane lei, având în vedere că programul a fost introdus la sfârşitul anului.

    Băncile şi insituţiile financiare nebancare (IFN) care nu au aplicat pentru programul Prima maşină până la sfârşitul anului trecut, pot trimite până la 2 martie cererile de înscriere către Ministerul Finanţelor Publice şi Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), împreună cu informaţii privind nivelul costurilor totale pe care le vor aplica finanţărilor acordate prin acest program şi valoarea estimată a garanţiilor care urmează a fi acordate.

    În prezent, în legislaţie nu este prevăzută posibilitatea ca şi alţi finanţatori să se înscrie în programul guvernamental.

    Persoanele care vor achiziţiona un autovehicul prin programul “Prima maşină” vor beneficia de o perioadă de creditare de maximum 5 ani, la un cost al maşinii de cel mult 50.000 lei plus TVA, şi cu o dobândă subvenţionată în proporţie de 50%.

    De acest program pot beneficia toate persoanele fizice cu vârsta de minimum 18 ani, care obţin venituri şi care îndeplinesc şi celelalte criterii de eligibilitate, printre care să facă dovada, cu declaraţia pe proprie răspundere, că nu au mai deţinut în proprietate un autoturism nou, iar cu copia facturii proforma emise de vânzător să ateste că autoturismul achiziţionat prin program este nou, îndeplineşte cel puţin cerinţele minime ale standardului EURO 5, este achiziţionat de la o persoană juridică care are ca obiect de activitate vânzarea autovehiculelor şi are un preţ de achiziţie care nu depăşeşte suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA, după caz.

    Alte condiţii sunt avansul de minimum 5% din preţul de achiziţie şi asigurarea autoturismului nou-achiziţionat din finanţarea garantată printr-o poliţă de asigurare de tip CASCO, care va acoperi cel puţin riscurile de avarii şi furt, fără franşiză pentru daunele totale de avarii şi furt şi cu o franşiză de maximum 100 de euro, echivalent în lei, pentru daunele parţiale de avarii şi furt. Obligaţia subzistă pe toată perioada de valabilitate a garanţiei.

    La aceste condiţii se adaugă normele proprii fiecărei bănci, precum şi condiţiile specificate deja în OUG 66/2014 prin care s-a aprobat acest program, precizează ministerul.

    Costul total al finanţărilor acordate în cadrul programului va fi compus din dobânda exprimată în raport cu ROBOR la 6 luni (în prezent de 1,64%) plus o marjă de maximum 3% pe an. Marja include nivelul total al comisioanelor percepute de către finanţator şi cheltuielile obligatorii legate de finanţare, în toate etapele finanţării. Marja nu include costul asigurării, costul aferent efectuării formalităţilor de publicitate, penalităţile percepute conform contractului de finanţare.

    Comisionul de risc care se plăteşte de către beneficiar este calculat de către finanţator ca procent aplicat la suma garantată în cadrul programului şi achitat o singură dată, la acordarea garanţiei, pentru toată perioada de valabilitate a garanţiei. Comisionul de risc este de maximum 1% din valoarea garantată.

    Comisionul de administrare datorat Fondului de Garantare este plătit de către beneficiar şi calculat la soldul finanţării garantate. Nivelul comisionului de administrare este negociat anual între Ministerul Finanţelor şi Fondul de Garantare şi este stabilit prin ordin al ministrului Finanţelor şi al ministrului delegat pentru Buget.

  • Toate solicitările din 2014 pentru Prima Casă vor fi aprobate. Fonduri disponibile: 710 milioane lei

    Guvernul a realocat sumele neutilizate ca garanţii în programul Prima Casă pentru achiziţiile de locuinţe construite de ANL, din plafonul de 500 milioane de lei, astfel încât să poată fi folosite pentru orice tip de locuinţă în cadrul programului, pe fondul solicitărilor de suplimentare a banilor.

    “Analizele făcute pe baza actualului nivel al cererii şi estimările partenerilor noştri bancari ne indică faptul că bugetul total neutilizat de circa 710 milioane lei, buget ce include şi plafonul realocat, va fi suficient pentru aprobarea tuturor solicitărilor până la sfârşitul anului 2014”, se arată într-un comunicat al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

    Fondul estimează că numărul de solicitări depuse pentru Prima Casă va atinge maximul în perioada imediat următoare, după realocarea sumelor destinate iniţial locuinţelor ANL, asigurând clienţii că nu vor fi întârzieri la procesarea cererilor, astfel încât garanţiile să fie acordate în termenul de maxim patru zile lucrătoare de la data depunerii dosarelor complete şi corect întocmite.

    FNGCIMM a acordat în acest an circa 17.400 de garanţii în cadrul programului guvernamental pentru credite de aproximativ 2,8 miliarde lei, valoarea finanţării medii fiind de 160.000 lei.

    Din plafonul alocat locuinţelor ANL prin programul Prima Casă, de 500 milioane lei, a fost utilizat 1,7%, cu garanţii acordate de 8,8 milioane lei în intervalul septembrie 2013-iunie 2014. Autorităţile au estimat, potrivit aceluiaşi algoritm de calcul, că până la finalul anului ar mai fi acordate garanţii de încă circa 5,2 milioane lei, ceea ce ar fi însemnat utilizarea a 14 milioane lei din cele 500 milioane lei.

    Având în vedere că plafonul general aprobat în 2014 pentru garanţiile Prima Casă (cu excepţia locuinţelor ANL), de 1,2 miliarde lei, a fost epuizat la începutul lunii iulie, iar băncile au cerut suplimentarea plafoanelor, Guvernul a decis să realoce sumele neutilizate pentru achiziţiile de locuinţe ANL către bănci pentru a le folosi ca garanţii generale în cadrul programului, inclusiv pentru imobilele ANL.

    Credite pe Programul Prima Casă, cu garanţii acordate de FNGCIMM, pot fi accesate de la BCR, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, Banca Românească, Alpha Bank, Banca Millennium, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Comerciala Intesa Sanpaolo Romania, UniCredit Tiriac Bank, Credit Agricole Bank, Bank Leumi Romania, ING Bank, Marfin Bank.

    FNGCIMM este o instituţie financiară nebancară, cu capital de risc, înfiinţată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanţări, prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse.

  • CEC Bank a lansat microcreditele pentru agricultură

    Banca beneficiază de un fond în valoare de aproximativ 16,6 milioane lei, cu posibilitatea suplimentării dupa utilizarea integrală a acestei sume.

    Din fondul pus la dispoziţie de MADR, clientii eligibili pot contracta de la CEC Bank următoarele tipuri de finanţări: credite pentru investiţii în domeniul agricol, în valoare de maximum 15.000 euro, in echivalent lei, pe o perioadă de creditare de maximum 120 de luni; credite pentru asigurarea contribuţiei proprii aferente proiectelor de investiţii selectate prin PNDR, în valoare de până la 75.000 euro, în echivalent lei, pe o perioadă de maximum 120 de luni; credite pentru susţinerea realizării producţiei agricole, în valoare maximă de 25.000 euro, în echivalent lei, pe o perioadă de creditare de maximum 24 de luni.

    Avantajul principal al finanţărilor acordate prin convenţia CEC Bank ă MADR îl constituie costurile ce permit clienţilor eligibili un acces mai uşor la finanţare. În prezent, dobânda este de 6,1%, iar comisionul de acordare a creditelor este 0. Costurile includ comisionul de analiză de 0,4%, comisionul de gestiune de 0,04%, aplicabil lunar la soldul curent al creditului şi comisionul de evaluare a garanţiilor.

    Facilităţile beneficiază de garanţie emisă de Fondul de Garantare a Creditului Rural de maximum 80% din valoarea creditului, plus alte garanţii din mixul acceptat de CEC Bank. Nu se solicită contribuţie proprie şi exista posibilitatea obţinerii unei perioade de gratie.

    “Prin lansarea acestor microcredite, CEC Bank îşi consolidează poziţia de partener strategic în susţinerea sectorului agricol, în scopul creării de noi oportunităţi de dezvoltare intensivă şi extensivă a agriculturii”, a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank.

    CEC Bank a avut anul trecut un profit brut de 56 mil. lei (13 mil. euro), în creştere cu circa 22 mil. lei faţă de 2012. Portofoliul de credite acordate de bancă s-a extins cu 3%, la 12,3 mld. lei (2,8 mld. euro).
     

  • Băncile ar putea fi obligate să accepte convertirea creditelor în ce monedă vor consumatorii, fără costuri

     Plenul Senatului a adoptat, în acest sens, o propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 50/2010 privind contractele pentru consumatori, iniţiată de un numeros grup de deputaţi şi senatori PSD.

    Propunerea legislativă prevede includerea unor clauze în contractele de credit încheiate în monedă străină prin care se instituie dreptul consumatorului de a opta pentru convertirea creditului într-o monedă alternativă, fără comisioane, fără costuri adiţionale sau garanţii suplimentare, şi se stabileşte la cursul de schimb la care se efectuează conversia.

    Potrivit proiectului, adoptat cu amendamente de senatori, contractul de credit în monedă străină trebuie să prevadă dreptul consumatorului de a putea converti contractul de credit într-o monedă alternativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC Bank a acordat în două luni credite cu garanţii de la stat pentru IMM-uri de 2 milioane lei

    CEC Bank şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) au semnat în februarie Convenţia de Colaborare pentru programul guvernamental, prin care banca beneficiază în următorii doi ani de un plafon al garanţiilor de circa 260 milioane lei, prin care IMM-urile pot accesa credite de peste 520 milioane lei cu garanţii reduse la jumătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Guvernul chinez a cerut firmelor care lucrează cu România să renunţe la garanţii suverane

    “Ieri am avut o întâlnire cu vicepremierul Zhang Gaoli şi, printre altele, i-am cerut să solicite Ministerului de Externe să transmită companiilor interesate să investească în România un lucru important, şi anume să nu mai solicite garanţii guvernamentale sau garanţii suverane de la statul român, pentru că nu putem să facem lucrul ăsta. Chiar acum (marţi-n.r.), toate companiile care vor să investească în România sunt convocate la la Ministerul de Externe pentru a avea o atitudine comună şi coerentă în relaţia cu România, o abordare specială pentru România”, a spus Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volksbank va acorda IMM-urilor credite cu garanţii reduse

    Banca estimează că circa 150 de firme mici şi mijlocii vor putea atrage astfel de împrumuturi, cu dobândă de 6,9% pe an, compusă din indicele Robor la trei luni şi o marjă de 3,5%. “Una din principalele probleme întâmpinate de IMM-uri în obţinerea finanţării este legată de garanţii. Sectorul privat din România este încă unul tânăr şi nu a avut timp şi nici contextul favorabil, dacă ne gândim la ultimii ani de criză, pentru a acumula capital. Garanţia oferită prin FNGCIMM, de până la 50% din valoarea creditului, rezolvă această problemă pentru mare parte din antreprenori”, a declarat Anca Bălaşu, şeful departamentului Dezvoltare produse Persoane Juridice în cadrul Volksbank România.

    Oamenii de afaceri pot contracta finanţarea pe maxim trei ani, care poate fi utilizată în regim revolving în primii doi ani, urmând ca în ultimul an rambursarea să se facă în rate constante. O firmă poate accesa în cadrul programului un împrumut de maximum cinci milioane lei, jumătate din sumă fiind garantată de FNGCIMM, care percepe un comision de gestiune de 0,49% anual şi un comision de risc aferent garanţiei de stat de 1,5% pe an.

  • CEC Bank pune la dispoziţia IMM-urilor o nouă linie de finanţare

    IMM-urile cu cel puţin 3 ani de la înfiinţare vor putea contracta de la CEC Bank linii de credit in lei pentru finanţarea capitalului de lucru de până la 5 milioane lei, pe o perioadă de cel mult 24 luni, cu posibilitatea prelungirii cu maximum 12 luni.  Facilitatea poate fi garantată de stat prin FNGCIMM într-un procent de maximum 50% din valoarea creditului. Costurile aferente sunt compuse din dobânda ROBOR 3M + 2,5% p.a. , comision de gestiune în valoare de 0,04% p.a. aplicabil lunar la valoarea iniţială a liniei de credit şi comision de evaluare a garanţiilor.

    Totodată, începând cu data de 3 februarie 2014, CEC Bank a venit în sprijinul clienţilor persoane juridice care au în derulare credite în lei sau care vor să contracteze astfel de credite, prin reducerea dobânzii de referinţă a băncii, denumită Prime Rate (PR), cu 0,80% p.a.