BusinessMagazin

Tag: garantii

  • Oferta IMM Invest pentru garanţii bancare de 15 mld. lei a fost suprasubscrisă de 5 ori. Dar băncile nu se grăbesc să arunce cu bani în firme: dintre cererile analizate 6% au fost aprobate şi 94% respinse

    ♦ Programul IMM Invest are un succes de public enorm. La trei săptămâni de la lansare, IMM-urile au cerut finanţări de 74 miliarde de lei, în vreme ce guvernul garantează împrumuturi de 15 miliarde de lei.

    Ieri, la ora 12.00, 54.498 de IMM-uri aveau o cerere de finanţare înregistrată în portalul IMM Invest. Dintre aceste cereri, 46.638 au fost transmise băncilor.  Băncile au analizat până ieri 193 de cereri, au aprobat 11 şi au respins 182, ceea ce înseamnă o rată de aprobare la finanţare de 6%, dovadă că accesul la creditele garantate de stat nu este chiar mana din cer aşteptată.

    „În acest moment avem aprobate de tot, atât de noi, cât şi de bancă 11 firme cu volum de finanţare de 7.380.000 de lei. Mai sunt 17, cu volum de finanţare în valoare de 21.250.000, care sunt încărcate de către bănci, dar nu au fost exportate în aplicaţia noastră. Au fost respinse de bănci 182 de cereri de finanţare trimise de IMM-uri“, a spus Dumitru Nancu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), pentru ZF.

    IMM-urile au cerut finanţare de 73,9 mld. lei, dintre care 21,9 mld. lei pentru capital de lucru şi 52 mld. lei pentru investiţii, după cum spune Dumitru Nancu.

    Din punctul de vedere al cererilor de finanţare primite de bănci, pe primul loc este Banca Transilvania cu 22.237 de cereri de la IMM-uri, urmată de ING – 5.000 de cereri, Raiffeisen – 4.500 şi BCR cu 4.200 de cereri, explică Dumitru Nancu.

    „Suntem în dialog continuu cu băncile pentru a accelera puţin ritmul de implementare pentru că orice întârziere înseamnă atât locuri de muncă, cât şi bani pentru întreprin­derile mici şi mijlocii. O bancă mi-a spus că va încărca peste 20.000 de cereri în aplicaţie săptămâna viitoare. Sperăm ca şi băncile să fie la fel de deschise şi să aprobe mai repede aceste credite şi să le trimită la noi pentru că după aceea urmează şi perioada de analiză a garantării“, a adăugat directorul general al FNGCIMM.

    În ceea ce priveşte codul CAEN al cererilor pe care FNGCIMM le-a trimis băncilor, pe primul loc sunt transporturile de mărfuri cu 3.355 de cereri, pe locul al doilea sunt construcţiile –2.570 de cereri, iar pe locul al treilea sunt companiile din HoReCa, cu 2.261 de cereri.

    Printre companiile care au primit acordul de finanţare de la bănci a fost o companie cu 137 de angajaţi care se ocupă cu fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, companie ce a mai creat 15 locuri de muncă după finan­ţarea prin IMMInvest, o firmă de producţie care are drept cod CAEN comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor, producător de roşii ce livrează lanţului Lidl şi o companie care se ocupă cu fabricarea produselor din carne.

    „Au mai fost aprobate cereri pentru companii cu activităţi stoma­tologice, cu fabricarea produselor de morărit, cu comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente şi cu comerţul cu amănuntul al ziarelor şi al articolelor de papetărie în magazine specializate“, explică Nancu.

    Programul şi-a propus să salveze 580.000 de locuri de muncă, iar în acest moment IMM-urile înscrise au 692.784 de locuri de muncă.

    „Datele acestea arată faptul că pentru Guvernul are un plan de investiţii fără precent în următorii ani. Prin acest program IMM Invest, practic am înlocuit măsurile de subvenţionare cu cele de stimulare a economiei. Este exact ce are nevoie economia românească în acest moment, adică de un plan vizionar de reconstrucţie. Prin acest program se stimulează competitivitatea economiei, bazată pe investiţii, care să ducă la bunăstare şi consum. Este exact opusul la ceea ce s-a întâmplat până acum, adică s-a bazat o creştere pe creşterea salariilor, ci nu pe productivitate şi pe investiţii“, a adăugat Dumitru Nancu.

    El afirmă că la Guvern s-a dis­cutat, marţi, despre cel de-al doilea plan de măsuri economice pentru sprijinirea mediului de afaceri.

    „Prin acest plan se va lua o măsură care completează cele patru necesităţi ale întreprinderilor, anume deblo­carea accesului la creditul comercial, obţinerea de produse sau servicii cu plata la termen, care considerăm noi că în acest moment este principalul canal de finanţare al firmelor din România. IMMInvest şi implemen­tarea schemei de garantare a creditului comercial sunt cei doi piloni de relansare a economiei în acest moment. Sunt soluţii care au efecte imediate în economie“, concluzionează directorul general al FNGCIMM.

  • Oferta IMM Invest pentru garanţii bancare de 15 mld. lei a fost suprasubscrisă de 5 ori. Dar băncile nu se grăbesc să arunce cu bani în firme: dintre cererile analizate 6% au fost aprobate şi 94% respinse

    ♦ Programul IMM Invest are un succes de public enorm. La trei săptămâni de la lansare, IMM-urile au cerut finanţări de 74 miliarde de lei, în vreme ce guvernul garantează împrumuturi de 15 miliarde de lei.

    Ieri, la ora 12.00, 54.498 de IMM-uri aveau o cerere de finanţare înregistrată în portalul IMM Invest. Dintre aceste cereri, 46.638 au fost transmise băncilor.  Băncile au analizat până ieri 193 de cereri, au aprobat 11 şi au respins 182, ceea ce înseamnă o rată de aprobare la finanţare de 6%, dovadă că accesul la creditele garantate de stat nu este chiar mana din cer aşteptată.

    „În acest moment avem aprobate de tot, atât de noi, cât şi de bancă 11 firme cu volum de finanţare de 7.380.000 de lei. Mai sunt 17, cu volum de finanţare în valoare de 21.250.000, care sunt încărcate de către bănci, dar nu au fost exportate în aplicaţia noastră. Au fost respinse de bănci 182 de cereri de finanţare trimise de IMM-uri“, a spus Dumitru Nancu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), pentru ZF.

    IMM-urile au cerut finanţare de 73,9 mld. lei, dintre care 21,9 mld. lei pentru capital de lucru şi 52 mld. lei pentru investiţii, după cum spune Dumitru Nancu.

    Din punctul de vedere al cererilor de finanţare primite de bănci, pe primul loc este Banca Transilvania cu 22.237 de cereri de la IMM-uri, urmată de ING – 5.000 de cereri, Raiffeisen – 4.500 şi BCR cu 4.200 de cereri, explică Dumitru Nancu.

    „Suntem în dialog continuu cu băncile pentru a accelera puţin ritmul de implementare pentru că orice întârziere înseamnă atât locuri de muncă, cât şi bani pentru întreprin­derile mici şi mijlocii. O bancă mi-a spus că va încărca peste 20.000 de cereri în aplicaţie săptămâna viitoare. Sperăm ca şi băncile să fie la fel de deschise şi să aprobe mai repede aceste credite şi să le trimită la noi pentru că după aceea urmează şi perioada de analiză a garantării“, a adăugat directorul general al FNGCIMM.

    În ceea ce priveşte codul CAEN al cererilor pe care FNGCIMM le-a trimis băncilor, pe primul loc sunt transporturile de mărfuri cu 3.355 de cereri, pe locul al doilea sunt construcţiile –2.570 de cereri, iar pe locul al treilea sunt companiile din HoReCa, cu 2.261 de cereri.

    Printre companiile care au primit acordul de finanţare de la bănci a fost o companie cu 137 de angajaţi care se ocupă cu fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, companie ce a mai creat 15 locuri de muncă după finan­ţarea prin IMMInvest, o firmă de producţie care are drept cod CAEN comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor, producător de roşii ce livrează lanţului Lidl şi o companie care se ocupă cu fabricarea produselor din carne.

    „Au mai fost aprobate cereri pentru companii cu activităţi stoma­tologice, cu fabricarea produselor de morărit, cu comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente şi cu comerţul cu amănuntul al ziarelor şi al articolelor de papetărie în magazine specializate“, explică Nancu.

    Programul şi-a propus să salveze 580.000 de locuri de muncă, iar în acest moment IMM-urile înscrise au 692.784 de locuri de muncă.

    „Datele acestea arată faptul că pentru Guvernul are un plan de investiţii fără precent în următorii ani. Prin acest program IMM Invest, practic am înlocuit măsurile de subvenţionare cu cele de stimulare a economiei. Este exact ce are nevoie economia românească în acest moment, adică de un plan vizionar de reconstrucţie. Prin acest program se stimulează competitivitatea economiei, bazată pe investiţii, care să ducă la bunăstare şi consum. Este exact opusul la ceea ce s-a întâmplat până acum, adică s-a bazat o creştere pe creşterea salariilor, ci nu pe productivitate şi pe investiţii“, a adăugat Dumitru Nancu.

    El afirmă că la Guvern s-a dis­cutat, marţi, despre cel de-al doilea plan de măsuri economice pentru sprijinirea mediului de afaceri.

    „Prin acest plan se va lua o măsură care completează cele patru necesităţi ale întreprinderilor, anume deblo­carea accesului la creditul comercial, obţinerea de produse sau servicii cu plata la termen, care considerăm noi că în acest moment este principalul canal de finanţare al firmelor din România. IMMInvest şi implemen­tarea schemei de garantare a creditului comercial sunt cei doi piloni de relansare a economiei în acest moment. Sunt soluţii care au efecte imediate în economie“, concluzionează directorul general al FNGCIMM.

  • Cum au reuşit un jurnalist şi un sociolog din România să construiască o afacere care îşi vinde produsele în peste 76 de ţări din toată lumea

    Un jurnalist şi un sociolog au preluat un concept din piaţa americană axat pe creionarea unui stil de viaţă prin elemente de design. Până acum, au reuşit să aducă stilul lor în casele oamenilor din 76 de ţări şi să înregistreze astfel venituri anuale de 3 milioane de euro. Ce urmează? 

    „Brexitul a însemnat un moment cheie pentru noi pentru că practic am fost forţaţi să renunţăm la contractele private label din cauza condiţiilor noi impuse de clienţi”, povesteşte Ştefan Ormenişan, care la jumătatea anului 2016 a pus bazele brandului MindtheGap alături de Victor Şerban.

    Ambii sunt născuţi în Târgu-Mureş. Stefan Ormenişan, în vârstă de 42 de ani, este de profesie jurnalist şi este directorul de creaţie al companiei, controlând partea de creaţie, inovaţie şi tot ce este legat de colecţiile brandului. Victor Şerban, care are 37 de ani, este sociolog şi activează ca managing partner, ocupându-se de partea financiară, vânzări, achiziţii şi resurse umane.

    Odată cu venirea Brexitului, societatea Global Art Production, care deţine şi marca MindtheGap, a decis să îşi continue activitatea doar pentru brandul propriu. Până la acel moment, compania producea şi furniza servicii de design şi producţie pentru branduri internaţionale mari, însă doar private label, adică sub eticheta altor companii.

    Astfel, în toamna acelui an compania a lansat prima colecţie de tapet concepută şi produsă vreodată în România. Lansarea a avut loc în cadrul unuia dintre cele mai prestigioase târguri de design interior din lume, Maison&Objet Paris, iar de acolo a pornit călătoria MindtheGap. „În primăvara anului 2017 am avut deja primii distribuitori proprii în Anglia, Spania, Portugalia, iar apoi tot în cursul anului 2017 ne-am consolidat businessul de tapet în aproximativ 20 de ţări.”
    Astăzi, MindtheGap este prezentă în 76 de ţări cu produsele proprii.

    „Cele mai importante pieţe sunt Europa, SUA şi Japonia. Totuşi, SUA şi UK rămân pieţele importante, urmate de Olanda, Spania, Italia, Germania şi Franţa, dar avem rezultate bune şi în Noua Zeelandă sau Australia, precum şi în Canada, Singapore sau Thailanda. Concentrarea în perioada următoare este să ne dezvoltăm prezenţa în SUA, care are cel mai mare potenţial. În Anglia avem deja o piaţă stabilă şi matură, la fel în Olanda şi Spania, unde avem parteneri de încredere. Avem o statistică care spune că suntem prezenţi în peste 700 de magazine online şi offline din întreaga lume.”

    Între timp, afacerea s-a dezvoltat şi în domeniul home decor, gama de produse incluzând mobilier tapiţat, lămpi, tapet, tablouri decorative şi textile pentru casă. „În prezent, avem trei colecţii complete care însumează peste 600 de produse, de la mobilier, lămpi de tavan şi podea, tablouri înrămate la textile şi perne decorative din in şi catifea, tapet şi accesorii. Este un concept premium, care se adresează clienţilor de pretutindeni, cu teme universale şi uşor de asimilat în orice colţ de lume. De exemplu, anul trecut în toamnă am lansat colecţia The Transylvanian Manor, care este inspirată din stilul de viaţă opulent pe care l-au avut cândva familiile nobile din Transilvania. Este o colecţie florală, feminină, plină de culoare şi astfel o temă uşor de vândut oriunde.”

    Activitatea MindtheGap este complexă şi începe în zona de creaţie, unde se realizează 99% din designurile folosite. Studioul de creaţie este inima businessului pentru că aici se concep toate colecţiile, poveştile, temele şi designurile care mai apoi sunt transformate în produse finite. Tot în studioul propriu este realizată şi partea de marketing şi prezentare, precum şi întreg portofoliul foto, atât lifestyle, cât şi fotografia de produs. „Este un sistem integrat, în care muncesc 10 oameni doar pentru a crea şi prezenta designurile şi obiectele produse.”
    De asemenea, există partea de producţie internă, care dezvoltă şi livrează gama de produse. Toate acestea sunt realizate în fabrica proprie şi distribuite de acolo în întreaga lume. În sfârşit, a treia parte a activităţii sunt vânzările, marketingul şi achiziţiile.

    Afacerile MindtheGap au crescut în 2019 cu 38%, până la 3 milioane de euro, în timp ce în 2018 cifra de afaceri a companiei înregistra o creştere de 58%, la 2,16 milioane de euro.
    MindtheGap este un business finanţat din resurse proprii. An de an profitul a fost reinvestit şi utilizat în promovare, stocuri şi vânzări. Ştefan Ormenişan spune că utilizează câteva linii de credit cu garanţii proprii şi că nu au atras niciun fond european de finanţare pentru că „nu am fost un business orientat pe oportunităţi. Toate investiţiile au fost şi sunt făcute din necesitate, iar cum modul de lucru cu fonduri europene în România este cel puţin dubios şi complicat, nu am fost interesaţi”. Pentru că peste 90% din cifra de afaceri înseamnă export, compania a beneficiat de finanţare de la EximBank cu garanţii de stat.

    Totuşi, planurile de viitor ale businessului înseamnă atragerea de investiţii. „Vorbim aici despre private equity sau fonduri de investiţii, pentru a putea avea un fast growing de care beneficiază concurenţii noştri din piaţa externă. Este greu să creştem în continuare organic, cu resurse proprii, şi asta pentru că vorbim de sume tot mai mari, greu accesibile de la bănci fără garanţii imobiliare.” Tocmai din acest motiv se gândesc ca în acest an să mute businessul într-o ţară dezvoltată unde investiţiile în dezvoltare se acordă mai facil, iar credibilitatea unui business nu depinde de garanţiile mobiliare sau imobiliare pe care le deţine. „Să nu mai vorbim despre faptul că în România potenţialii investitori nu au habar despre ce înseamnă piaţa de home decor, aşa cum se întâmplă afară. Iar de aici, bineînţeles, o reticenţă într-un business care de fapt se dezvoltă în Occident sau SUA, şi nu în ţara de origine.”

    Cu Global Art Production cei doi antreprenori au trecut prin criza din 2008-2009, iar cu brandul MindtheGap au prins doar criza actuală. Din vânzările online la nivel internaţional, compania donează în următoarele luni 10% Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Ştefan Ormenişan spune că dacă am fi vorbit înainte de starea de urgenţă, cu siguranţă aveau mai multe planuri, dar astăzi este mai greu să se gândească la planurile de viitor.

    Cu toate acestea, un obiectiv următor este dezvoltarea magazinelor proprii cu parteneri externi. În plan există un showroom de prezentare în Londra, unul în Amsterdam şi un flagship store în Osaka, Japonia, toate dezvoltate împreună cu partenerii din aceste ţări care astăzi activează ca distribuitori internaţionali.
    Un obiectiv imediat este însă dezvoltarea magazinului online, care astăzi realizează aproximativ 5% din cifra de afaceri. „Am înţeles tot mai mult că avem nevoie de vânzări directe, nu prin distribuitori, şi asta pentru că MindtheGap înseamnă atmosferă şi poveste care nu întotdeauna sunt transmise eficient de către un distribuitor sau reseller. Din acest motiv, focusul nostru este de a crea magazine şi showroomuri dedicate unde poate fi expusă întreaga gamă de produse în stilul şi decorul realizat de noi.”

    Pe termen lung, cei doi se gândesc la dezvoltarea gamei de produse, dar şi la debutul în piaţa de fashion. „MindtheGap este astăzi un nume reprezentativ în piaţa de home fashion din întreaga lume, fapt certificat de prezenţa în atâtea ţări şi în media de specialitate din ţările dezvoltate. Un salt în industria de fashion nu ar reprezenta o surpriză şi, de ce să nu recunoaştem, ne gândim din ce în ce mai mult la acest new business în anii următori.” În 2016, MindtheGap a câştigat premiul Best Design Object pentru The Premium Designer Wallpaper Collection din partea Elle Decoration Romanian Designer Awards.

    Compania are 45 de angajaţi. Aproximativ 90% din produsele din portofoliu sunt realizate în Europa, mare parte în România, aspect despre care Ştefan Ormenişan spune că face parte din filosofia brandului.
    „Încă de la început am încercat să ocolim Asia şi China în mod special ca resursă de materii prime sau produse finite. Avem o gamă de produse importate din India, dar atât. Asta înseamnă că mare parte din produsele noastre sunt de origine europeană sau americană. De exemplu, inul şi catifeaua folosite pentru tapiţerie şi produse asociate sunt originare din Anglia, Scoţia şi Belgia. Tapetul pe care îl imprimăm digital la Târgu-Mureş este de origine germană şi finlandeză, abajururile de lămpi sunt produse din materie primă din Olanda şi Lituania, iar tablourile conţin materie primă din Italia, Anglia sau Elveţia.

    Ca să rezum, MindtheGap oferă produse premium, de calitate superioară, fabricate în Europa doar din materiale naturale – lemn, in, bumbac, sticlă, hârtie. Din România folosim tot ce înseamnă ambalaje şi câteva din accesorii, însă este greu să utilizăm materie primă pentru produsele noastre şi asta pentru că nu există producători de textile, hârtie pentru tipar sau alte materii prime de care avem nevoie. Totuşi, de exemplu piesele de mobilier sunt realizate în România, în două fabrici deţinute de acţionari străini. Încercăm să găsim şi local acei mici furnizori care să ne susţină afacerea, însă de cele mai multe ori ne lovim de lipsa calităţii, continuităţii etc.”, spune el.

    Pe de altă parte, cofondatorul MindtheGap spune că timpii crescuţi de livrare pe pieţele europene reprezintă o altă dificultate, de natură logistică, pe care au întâlnit-o în piaţă. „Dat fiind faptul că nu suntem o ţară importantă din punctul de vedere al exportului de bunuri de larg consum, rate-urile la transport sunt destul de mari, ca şi timpii de livrare. De exemplu, acelaşi colet cu aceleaşi dimensiuni şi greutate, cu acelaşi furnizor de express delivery costă cu 20-30 de euro mai mult dacă pleacă din România spre UK şi nu invers. Acest aspect este motivat de firmele de curierat prin volumul redus de exporturi, traseele lungi rutiere până la aeroporturile cargo şi, în general, infrastructura proastă”, explică Ştefan Ormenişan.

    Despre clientul MindtheGap, directorul de creaţie spune că este în proporţie de 80% de sex feminin, educat, cu un venit peste medie şi care apreciază calitatea şi produsele realizate din materiale naturale. „Este un client premium, cu pretenţii, care nu acceptă compromisuri când vine vorba de produsele pe care le utilizează zi de zi în casă. De asemenea, este un consumator de design în cele mai variate forme, cu o bună educaţie stilistică şi un simţ estetic dezvoltat.” El mai spune că targetul brandului este mediul privat. “Suntem o companie care produce 100% pentru mediul privat, un aspect cu care de altfel ne mândrim”.

  • Guvernul a dat drumul la cel mai mare program de garanţii din istoria României, 15 miliarde de lei, dar site-ul este blocat pentru că sunt 150 de aplicaţii pe secundă. VIDEO

    Fondul Naţional de Garantare a creditelor pentru IMM-uri a dat drumul la cel mai mare program de garanţii pentru companii din istoria României, care poate ajunge la nu mai puţin de 15 miliarde de lei, adică peste 3 miliarde de euro.

    La puţin timp de la deschiderea programului, platforma  www.imminvest.ro, unde IMM-urile se pot înscrie pentru a accesa credite garantate de stat cu dobânzi preferenţiale subvenţionate, s-a blocat imediat,  fiind înregistrate peste 150 de aplicaţii pe secundă.

    Vineri, începând cu ora 10, reprezentanţii Fondului Naţional de Garantare a creditelor pentru IMM-uri sunt într-o  discuţie video cu antreprenorii.

     

  • Comisia Europeană deblochează 8 mld. de euro, garanţii pentru credite acordate IMM-urilor

    Executivul european a anunţat că deblochează o sumă de 8 mld. de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a oferi garanţii din Fondul European de Investiţii (FEI), parte din grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI).

    „Acest lucru va permite fondului european de investiţii să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde euro”, transmit reprezentanţii Comisiei Europene.

    Măsura Comisiei Europene vine în contextul în care întreprinderile mici şi mijlocii sunt afectate de criza Covid-19 şi se confruntă cu lipsă de lichiditate.

    „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă”, a declarat  Alain Godard, directorul executiv al programului FEI.

    Vedeţi mai jos comunicatul integral. 

    “Comisia Europeană a deblocat 1 miliard EUR din Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), ce va servi drept garanţie pentru Fondul European de Investiţii (FEI), care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii.

    Acest lucru va permite FEI să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde EUR. Anunţul de astăzi răspunde angajamentului asumat în comunicarea Comisiei din 13 martie de a oferi un ajutor imediat IMM-urilor care au fost grav afectate, cu fonduri care să poată fi deblocate deja în luna aprilie. Acest demers face parte din pachetul de măsuri anunţat de Grupul BEI la 16 martie, menit să mobilizeze rapid sprijinul pentru IMM-urile şi întreprinderile cu capitalizare medie din Europa.

    Una dintre consecinţele economice imediate ale pandemiei de coronavirus este lipsa bruscă de lichidităţi care afectează întreprinderile mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi sunt, în general, cele mai afectate într-o situaţie de criză şi este esenţial să fie sprijinite cu lichidităţi suficiente pentru a putea supravieţui crizei. Cu toate acestea, într-o situaţie de penurie de lichidităţi, băncile nu sunt stimulate să acorde împrumuturi IMM-urilor, din cauza creşterii bruşte a riscului perceput. Acesta este motivul pentru care garanţiile UE care sprijină aceste împrumuturi sunt necesare. Începând de astăzi, FEI oferă pieţei garanţii specifice sprijinite de FEIS pentru a limita impactul pandemiei asupra întreprinderilor mici şi mijlocii şi asupra întreprinderilor mici cu capitalizare medie.

    Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Peste tot în Europa, întreprinderile se confruntă cu dificultăţi. UE reacţionează rapid pentru a contribui la atenuarea şocului şi pentru a ajuta întreprinderile mici şi mijlocii, care sunt deosebit de vulnerabile. Astăzi, Comisia şi Fondul European de Investiţii pun la dispoziţie finanţare în valoare de 8 miliarde EUR, oferind astfel un ajutor imediat sub formă de lichidităţi pentru IMM-urile din Europa afectate de pandemia de coronavirus. Fondurile vor fi alocate deja în această lună prin intermediul băncilor locale şi al creditorilor locali pentru a ajuta întreprinderile cele mai afectate de criză.”

    Directorul general al FEI, Alain Godard, a declarat: „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă.”

    Suma de 1 miliard EUR deblocată din FEIS în temeiul mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul programului COSME şi prin componenta InnovFin – Garanţii pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020 permite FEI să ofere garanţii în valoare de 2,2 miliarde EUR intermediarilor financiari, deblocând finanţări disponibile în valoare de 8 miliarde EUR. Garanţiile vor fi oferite prin intermediul FEI pe piaţă, printr-o cerere de exprimare a interesului publicată astăzi către mai multe sute de intermediari financiari, inclusiv bănci şi creditori alternativi. Principalele caracteristici ale acestor garanţii vor fi:

    un acces simplificat şi mai rapid la garanţia FEI;
    o acoperire mai mare a riscurilor – până la 80 % din pierderile potenţiale aferente împrumuturilor individuale (spre deosebire de acoperirea-standard de 50 %);
    accentul pus asupra împrumuturilor pentru capital circulant în întreaga UE;
    acordarea unor condiţii mai flexibile, inclusiv amânarea, reeşalonarea sau suspendările temporare ale obligaţiei de rambursare a împrumuturilor.
    Noile caracteristici vor fi accesibile noilor intermediari financiari, precum şi intermediarilor financiari existenţi care colaborează deja cu FEI, care vor oferi la rândul lor condiţii speciale pentru peste o sută de mii de întreprinderi care beneficiază de garanţii în cadrul programelor COSME LGF şi InnovFin SMEG.

    Etapele următoare

    Ca urmare a cererii de exprimare a interesului publicate astăzi, intermediarii financiari care au acorduri în vigoare cu FEI în cadrul programelor COSME şi InnovFin vor avea acces imediat la noile garanţii, la cerere. Alţi intermediari financiari pot avea acces la garanţii în urma unei proceduri de cerere rapidă. În acest mod, noile fonduri pot fi deja direcţionate către întreprinderile grav afectate în luna aprilie. IMM-urile vor putea să depună cereri direct la băncile locale şi la creditorii locali ce participă la program, care vor figura pe lista www.access2finance.eu(link is external).

    Comisia şi Grupul BEI vor continua să depună eforturi în vederea adoptării unor măsuri suplimentare şi vor utiliza toate instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a contribui la limitarea pandemiei de coronavirus şi la atenuarea consecinţelor economice ale acesteia.”

     

  • Peste 17.000 de români pot să ia credite Prima casă în 2019 de la 15 bănci. Plafonul de garanţii: 2 mld. lei

    Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a anunţat că a lansat programul Prima casă 2019, ca urmare a primirii din partea Mi­nis­terului Finanţelor a acordului de distri­bui­re pentru suma de 1,987 mld. lei din pla­fonul total de 2 mld. lei alocat pentru anul 2019, a transmis instituţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa înscrierii garanţiilor reale mobiliare

    Aceste servicii se adresează tuturor creditorilor sau persoanelor de pe teritoriul României, ce solicită efectuarea unei astfel de operaţiuni.

    RNPM este un sistem naţional electronic de interes public, structurat pe persoane şi bunuri, de evidenţă a priorităţii în caz de executare silită şi de publicitate a actelor şi operaţiunilor juridice prevăzute de lege.

    Pentru înscrierea în Registru a avizelor de înscriere, accesul este restricţionat, numai operatorii autorizaţi şi agenţii acestora putând efectua înscrieri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşterea nominală a salariilor din România cu 12,7% a condus la creşterea inflaţiei la 5,4%

    Potrivit acestora, în majoritatea ţărilor europene creşterea nominală a salariilor a depăşit cu mult nivelul de creştere a productivităţii. Companiile au absorbit costurile salariale mai ridicate acceptând marje de profit mai scăzute, preferând menţinerea preţurilor la produsele comercializate la acelaşi nivel de până acum, limitând astfel impactul asupra inflaţiei. Excepţie de la acest trend se observă în România şi Turcia, unde inflaţia devansează în prezent estimările.

    În luna mai a acestui an, în România, inflaţia a înregistrat o valoare de 5,4%. Această pondere a fost influenţată de creşterea nominală a salariilor din primul trimestru, cu 12,7%. Cea mai ridicată rată anulă a inflaţiei, de 12,1 %, a fost înregistrată în Turcia. La aceasta a contribuit şi o depreciere accentuată a monedei. Ungaria şi Slovacia au înregistrat, şi ele, creşteri ale ratei inflaţiei de 2,8 %, respectiv 2,6 %.

    De la începutul anului şi până în prezent, în România, leul are o depreciere de -1,2 % faţă de USD şi
    -0,2% faţă de EUR.

    În ceea ce priveşte nevoia de finanţare externă brută, în România aceasta se situează la 134 % din rezervele valutare. Ungaria are un excedent de cont curent şi un deficit fiscal acceptabil, iar nevoile sale de finanţare externă sunt adecvate, reprezentând doar 75% în rezervele valutare. Polonia afişează o nevoie de finanţare externă în raport cu rezervele sale valutare de 136% bazate, în general, pe o macroeconomie relativ solidă.

    La nivel global, este estimată o creştere economică de +3,3% în 2018, faţă de +3,2% în 2017. Climatul rămâne unul pozitiv, însă, în timp ce creşterea economică din SUA se prevede a accelera în 2018, în ceea ce priveşte China, se aşteaptă o încetinire. Economia statelor membre zona Euro ar putea decelera în 2018 şi 2019, atingând praguri de +2.1%, respectiv 1.9%, după ce în 2017 au înregistrat printre cele mai mari creşteri economice, de 2.6%.

  • Guvernul a aprobat ”Prima Casă” 2018. Ce trebuie să ştie cei care vor să îşi cumpere o locuinţă

    ”Plafonul alocat al garanţiilor care pot fi emise pentru anul 2018 în cadrul programului ”Prima casă” însumează 2 mld. lei, potrivit unei Hotărâri aprobată în şedinţa de miercuri a Guvernului. Actul normativ modifică şi completează Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului ”Prima casă”. Principalele schimbări vizează reducerea marjei maxime de dobândă de la 2,50% la 2%, în scopul uniformizării nivelului costurilor totale ale tuturor categoriilor de finanţări care pot fi acordate în cadrul programului Prima Casă, eliminarea utilizării valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanţii în anul 2018, clarificarea principiilor de realocare către finanţatori a rezervei rămase nealocate din plafonul anual, precum şi simplificarea procedurii de radiere în situaţia respingerii cererii de plată a creditului garantat în cadrul programului”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, decizia de reducere a marjei maxime de dobândă de la 2,50% la 2% a fost luată pentru corelarea prevederilor privind costul total al finanţărilor garantate pentru achiziţia de locuinţe cu cea pentru construcţia de locuinţe, urmărindu-se evitarea oricărei discriminare în acest sens.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Programul Prima casă va avea un buget de două miliarde de lei, în 2018

    „Având în vedere strategia programului Prima casă, se propune ca pentru anul 2018, să fie aprobată alocarea unui plafon al garanţiilor care pot fi emise potrivit art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, de 2.000 milioane lei”, se arată în proiectul publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

    „Pentru a elimina orice echivoc în privinţa modalităţii de alocare către finanţatori a rezervei nealocate la începutul anului în raport cu ponderea garanţiilor acordate în favoarea fiecărui finanţator participant în program în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului de la începutul anului de referinţă, se propune introducerea unei clarificări suplimentare care să ateste faptul că în cazul rezervei rămase nealocate din plafonul anului, alocarea se va efectua în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de fiecare finanţator de la începutul anului. În vederea corelării prevederilor privind costul total al finanţărilor garantate pentru achiziţia de locuinţe cu cea pentru construcţia de locuinţe, şi pentru a se evita orice discriminare în acest sens, se propune în prezentul proiect de act normativ reducerea marjei maxime de dobândă de la 2,50% la 2% urmând ca finanţatorii, în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotarâri, să transmită FNGCIMM şi MFP nivelul costurilor totale pe care le aplică finanţărilor garantate pentru construcţia de locuinţe”, se mai arată în proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro