BusinessMagazin

Tag: gara

  • Primele amenzi pentru fumători. Oameni prinşi că fumează în parcuri pentru copii şi gară, sancţionaţi la Timişoara

    Cinci persoane prinse că fumează în parcuri pentru copii sau în gară au fost sancţionate de poliţiştii locali din Timişoara, în prima zi după intrarea în vigoare a Legii antifumat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Poliţia Locală Timişoara, în prima zi după intrarea în vigoare a Legii antifumat, agenţii acestei instituţii au depistat şi amendat cinci persoane care fumau în locuri publice.

    “Poliţiştii locali au aplicat, în cursul zilei de 17 martie, un număr de cinci sancţiuni persoanelor care nu au respectat prevederile Legii nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun”, se arată în comunicat.

    Astfel, doi bărbaţi care au fost depistaţi fumând la locul de joacă pentru copii din Parcul Carmen Sylva, în apropierea echipamentelor instalate pentru micuţi, au fost sancţionaţi cu câte 100 lei, o a treia persoană fiind sancţionată după ce a fost depistată fumând în incinta Pieţei Iosefin. Un alt bărbat a fost sancţionat după ce a fost depistat fumând în Parcul Zurich, în locul destinat copiilor, iar un altul a fost depistat şi sancţionat după ce a fost surprins fumând în sala de aşteptare a Gării de Nord Timişoara.

    Conform sursei citate, amenzile pentru persoanele prinse fumând în locuri publice sunt cuprinse între 100 şi 500 de lei, iar pentru persoanele juridice amenda este de 5.000 de lei la prima abatere, iar la a doua abatere amenda poate ajunge până la 10.000 de lei şi suspendarea activităţii.
     

  • Imagini rare din “Trenul de fier”: cum arată o călătorie cu singurul tren din Mauritania

    În Mauritania mai există un singur tren în circulaţie, care opreşte într-o singură gară, timp de 5 minute, de-a lungul călătoriei sale zilnice de 700 de kilometri.

    A fost supranumit “Trenul de fier”, pentru că transportă cantităţi uriaşe de minereu de fier în oraşul Zouerat; există însă şi două vagoane pentru pasageri, unde biletele pentru călătoria de 16 ore costă în jur de 3 dolari.

    Mulţi nu îşi permit însă nici această sumă, aşa că se furişează în vagoanele de marfă şi dorm pe munţii de minereuri. Fotograful Daniel Rodrigues a făcut drumul până la Zouerat şi înapoi de două ori.

    Sursă foto: Washington Post

  • Cea mai scumpă gară din lume va fi inaugurată la New York: 3,8 miliarde de dolari

    Costul acesteia: 3,85 miliarde de dolari. Lansat în 2004, proiectul a fost criticat pentru costul său ridicat, dar şi pentru designul său. Noua gară din World Trade Center îşi deschide porţile, scrie Le Figaro. Gara nu va fi complet funcţională, partea din nord-est fiind în prezent închisă. Un eveniment oficial este prevăzut pentru deschiderea acestei secţiuni, care va avea loc „la începutul primăverii“, a declarat un purtător de cuvânt al arhitectului care s-a ocupat de proiect, Santiago Calatrava.

    În momentul finalizării, gara va lega trenurile de suburbie care deservesc New Jersey-ul şi unsprezece linii de metrou. Gara va adăposti un vast centru comercial de aproape 34.000 de metri pătraţi, denumit Westfield, care va cuprinde magazine şi restaurant, care nu se vor deschide mai devreme de luna august. 

  • Ce se întâmplă când trenurile întârzie în China: 100.000 de oameni, aşteptând în frig – GALERIE FOTO

    Peste 100.000 de pasageri au rămas blocaţi lângă o gară din China, după ce mai multe trenuri au fost amânate din cauza ninsorii.
     
    Aceştia au aşteptat ore bune în faţa gării din Guangzhou, întârzierile depăşind chiar şi zece ore. Imaginile cu marea de oameni au devenit virale în China, fiind apoi preluate de publicaţiile internaţionale.
     
    Agenţia China News Service a raportat că autorităţile au mobilizat peste 1.300 de poliţişti pentru a ţine mulţimea sub control. Nu este însă singura gară unde s-au raportat incidente; şi la staţia Hanhzhou oamenii au aşteptat ore bune pentru a se putea întoarce acasă.
     
    Imagini: Reuters

  • Trenul care opreşte într-o gară doar pentru un pasager

    La gara Kyu-Shirataki din Hokkaido, Japonia, o singură persoană circulă în mod regulat. Trenul opreşte de două ori pe zi, când singurul pasager, o elevă, pleacă şi se întoarce de la şcoală.

    Căile ferate nipone au decis, în urma cu trei ani,  să oprească de două ori pe zi în gara Kami-Shirataki din insula Hokkaido pentru această studentă. Numărul pasagerilor în staţia Kami-Shirataki a scăzut semnificativ în ultimii ani din cauza poziţiei sale izolate. Căile Ferate din Japonia se pregătea să închidă gara pentru totdeauna, când au observat că aceasta încă era utilizată în fiecare zi de o elevă.

    Trenul va funcţiona până în martie când eleva va absolvi liceul, iar gara va fi închisă definitiv.

  • CFR, amendată pentru condiţiile dintr-o gară din Harghita: Pereţi afumaţi, scaune rupte, lipsa căldurii

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului (CJPC) Harghita, mai multe persoane au depus reclamaţii privind ”condiţiile groaznice” oferite de CFR Călători în sălile de aşteptare din gări, în special în cele din zonele rurale din judeţ.

    Şeful CJPC Harghita, Laurenţiu Moldovan, a declarat, corespondentuui MEDIAFAX, că, în urma controlului făcut la gara din localitatea Siculeni, comisarii au constatat că oamenii trebuia să aştepte trenul într-o sală insalubră, neîncălzită şi neluminată, cu scaune rupte şi pereţi murdari şi afumaţi.

    ”Scaune murdare, rupte, cu diferite şuruburi ieşite, pereţi murdari, arşi, afumaţi. Nu există nicio sursă de căldură. Astfel, temperatura este aproape identică celei de afară, deoarece tâmplăria este stricată. În gară nu există corpuri de iluminat aproape deloc, fiind întuneric pe timp de noapte”, a spus Laurenţiu Moldovan.

    Totodată, comisarii de la Protecţia Consumatorului au consemnat că la data întocmirii procesului verbal de constatare a contravenţiei ”a fost prezentată o autorizaţie emisă de Autoritatea Feroviară Română – AFER, care nu mai era valabilă”.

    ”Autorizaţia în cauză atestă şi condiţiile de calitate a serviciilor, dar operatorul economic, la solicitarea comisarilor CJPC Harghita, nu a prezentat o altă autorizaţie valabilă”, a mai spus şeful CJPC Harghita.

    Aşadar, operatorul economic în administrarea căuia se află gara din Siculeni, respectiv CFR Călători, a fost sancţionat cu 15.000 de lei, punându-i-se în vedere, totodată, să remedieze deficienţele constatate.

    Gara din Siculeni nu este singura din judeţul Harghita fără curent electric şi încălzire, altele nu au nici canalizare sau apă curentă.

    În 22 septembrie, când angajaţii CFR au intrat în grevă japoneză, nemulţumiţi, între altele, că nu le-au fost majorate salariile, preşedintele Organizaţiei Sindicatului Independent din Mişcare (OSIM) CFR Harghita, Cosmin-Sorin Micloş, a declarat corespondentului MEDIAFAX, că de la Bodoc (judeţul Covasna) şi până la Sâncrăieni (Harghita), cu excepţia staţiunii Băile Tuşnad, nicio staţie CFR nu are curent electric, iar unele dintre ele nu au nici apă potabilă, canalizare şi toalete. La Mădăraş, clădirea gării se află într-o stare avansată de degradare.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Câteva sute de imigranţi pleacă pe jos de la Budapesta către Austria şi Germania – VIDEO

    Imigranţii înaintau de-a lungul bulevardului Rakoczi, pe trotuar şi pe marginea carosabilului, către Piaţa Blaha Lujza.

    Mai mulţi copii, ţinuţi de umeri de către taţii lor, ţineau în mâini portrete cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

    Potrivit The Guardian, iniţiativa a aparţinut câtorva imigranţi, care au cerut reprezentanţilor presei să-i însoţească.  Imigranţii şi-au propus să meargă pe jos până la Viena (Austria), de unde vor putea lua trenul către Germania.

     

  • Construcţia magistralei de metrou din Timişoara ar putea începe în 2015: linia are opt kilometri şi leagă centrul de aeroport

    Construcţia unei magistrale de metroul în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea începe în 2015 şi ar urma să lege centrul oraşului de aeroport, conform autorităţilor locale.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

    „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

    Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

    Metroul din Timişoara ar putea avea cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara. Acesta spune că soluţia mutării transportului urban în subteran este singura soluţie viabilă pentru oraş.

    „Municipiul Timişoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări şi două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluţii pentru rezolvarea problemei transportului în Timişoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara oraşului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timişoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcţională, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că  transportul subteran este „soluţia optimă” pentru transport pentru Timişoara, conform gândul.

    Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de ve­de­re al suprafeţei, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganţi precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de anga­jaţi, arată datele de la Registrul Co­mer­ţu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din judeţ, Timi­şul se află pe po­ziţia a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­reşti, Ilfov şi Argeş. Potrivit ZF, fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) şi cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din judeţul Timiş, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la In­spec­ţia Muncii, INS şi Agen­ţia Na­ţio­nală pen­tru Ocuparea For­ţei de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde ra­ta populaţiei care lucrează este de 21%.

  • Care este traseul Trenului Regal de 1 Decembrie

    În dimineaţa zilei de 1 Decembrie, Trenul Regal, în care s-au îmbarcat membrii Casei Regale şi invitaţii acestora, a pornit într-o călătorie simbolică, după următorul itinerariu:

    Gara Sinaia, sosirea familiei regale de la Castelul Peleş la ora 9, plecarea trenului la ora 9.08.

    Gara Ploieşti Sud, sosire la ora 10.19, plecare la ora 10.38.

    Gara Buzău, sosire la ora 11.55, plecare la ora 12.10.

    Gara Râmnicu-Sărat, sosire la ora 12.47, plecare la ora 13.02.

    Gara Focşani, sosire la ora 13.45, plecare la ora 14.15.

    Trenul Regal va aduce familia regală la Bucureşti, seara, la Gara Băneasa.

    La călătorie participă principesa moştenitoare Margareta şi principele Radu, principesa Maria (cea mai tânără dintre cele cinci fiice ale regelui Mihai şi ale reginei Ana) şi principele Nicolae. Invitaţi în Trenul Regal sunt arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, fiica principesei Ileana a României, împreună cu soţul ei.

    Trenul Regal a fost comandat de regele Ferdinand I în anul 1926, în Italia, şi a fost livrat României după moartea acestuia, în anul 1928.

    “Familia Regală invită locuitorii acestor oraşe să vină la gară, pentru a aduce împreună un omagiu Întemeietorilor României Mari. Acesta este sensul Zilei de 1 Decembrie”, scrie pe blogul personal principele Radu Duda.

    Ministerul Transporturilor şi companiile – CFR Călători, CNCF CFR SA, SFT-CFR SA, CENAFER şi AFER – se alătură iniţiativei Casei Regale, cu atât mai mult cu cât acest eveniment contribuie la o recunoaştere a importanţei istorice a căii ferate şi a rolului pe care aceasta l-a avut şi îl are pentru dezvoltarea României, se arată într-un comunicat al MT.

  • La noapte, ora 4 va deveni ora 3. Ce se întâmplă cu mersul trenurilor

    Ceasurile urmează să fie date înapoi cu o oră: ora 4 noaptea va deveni ora 3, conform Convenţiei fusurilor orare, la care ţara noastră a aderat din 1979. Astfel încetează aplicarea orei oficiale de vară şi se trece la Ora Europei Orientale, care va fi valabilă până la 29 martie 2015, ora 3.00.

    După ce ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore.

    Trecerea la Ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare, informează CFR Călători. Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 25/26 octombrie, ora 4.00, iar trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4.00 vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând Ora Europei Orientale.

    Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară (care devine ora 3.00) vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare, iar unele trenuri de călători vor staţiona în staţia de îndrumare şi vor pleca după Ora Europei Orientale.

    Ideea orei de vară îi aparţine omului de ştiinţă Benjamin Franklin, în anul 1784, potrivit informaţiilor publicate de Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Franklin a scris un eseu numit “An Economical Project” în care a emis câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat, între care şi prelungirea administrativă a zilelor în timpul verii. Ideea lui Franklin a fost preluata de William Willett, un constructor britanic care a propus în 1907 să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie şi să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie.

    Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (30 aprilie – 1 octombrie). Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (21 mai – 16 octombrie). La 19 martie 1918 s-a introdus şi in Statele Unite, dar în 1919, din cauza opozitiei fermierilor, s-a renunţat la ora de vară.

    În România, ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la ea, ora de vară era valabilă din prima duminică din aprilie şi până în prima duminică a lui octombrie. Reintroducerea orei de vară s-a produs în 1979.

    În prezent, 70 de ţări aplică ora de vară. Ţările de la Ecuator şi de la tropicul Capricornului, precum şi China şi Japonia nu folosesc ora de vară.