BusinessMagazin

Tag: furnizori

  • Optimism moderat şi în rândul retailerilor. Ce aşteptări au reprezentanţii Penny România de la 2020

    Coşurile pline şi cozile lungi de la cumpărături ne-au rămas tuturor în amintire, devenind aproape simboluri ale debutului pandemiei. Totuşi, creşterile pe care le vor înregistra RETAILERII la final de 2020 vor fi moderate, crede Daniel Gross, CEO al discounterului Penny România.

    Amploarea şi viteza evenimentelor de la finalul lunii februarie şi de pe parcursul lunilor martie şi aprilie ne-au pus la încercare. A fost nevoie să acţionăm rapid. De aceea, încă de la primele semne că pandemia avea să se extindă şi în România, am organizat o echipă care avea să gestioneze perioada ce a urmat şi am formulat diferite scenarii de criză. Acest lucru ne-a ajutat să gestionăm eficient ritmul brusc de creştere a cererii pentru produsele de bază şi să ne asigurăm că există suficiente stocuri, dar şi că angajaţii şi clienţii sunt în siguranţă în magazinele noastre”, descrie  activitatea companiei în lunile de pandemie Daniel Gross, CEO al Penny România.

    Potrivit ZF, compania are pe piaţa locală 268 de magazine, iar până la finalul anului va ajunge la 276 de unităţi; anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 4 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior. CEO-ul discounterului care face parte din grupul german REWE crede că şi anul acesta vânzările evoluează în linia aşteptărilor, cu procente similare anului 2019 şi fără creşteri majore, aşa cum ne imaginăm dacă ne gândim la coşurile pline ale consumatorilor şi la cozile cu care am rămas în minte din perioada stării de urgenţă.

    Este un an bun, dar în niciun caz spectaculos, aşa cum a fost luna martie. Este puţin mai bine decât în anii trecuţi, dar cifre absolute nu pot să vă ofer încă. Ne aşteptăm ca luna decembrie să fie mai slabă, ca urmare a numărului mai mic de români care se întorc în ţară”, spune Gross. El previzionează că businessul Penny va înregistra creşteri prin comparaţie cu anul trecut, dar în general, piaţa se va situa la nivelul anului 2019. „Oamenii nu cumpără mai mult produs, poate îşi cumpără ceva mai scump dacă rămân bani disponibili. Există modificări majore în consum – sunt categorii care au mers mult mai bine, tot ce are legătură cu gătitul acasă şi categorii care au mers mai slab – în general, tot ce înseamnă impuls – gumă, ciocolată, gramaje mici, oamenii orientându-se înspre gramaje mari; în general este o schimbare masivă înspre tot ce înseamnă cumpărături – oamenii vin mai rar şi cumpără mai mult anul acesta – per ansamblu sunt schimbări, dar evoluţia nu este una spectaculoasă. Vor exista unii care au performat mai bine, iar alţii mai slab, dar per total piaţa nu va performa mai bine decât anul trecut”, descrie el tendinţele observate.

    În ceea ce priveşte oportunităţile, Daniel Gross spune că acestea au fost legate de digitalizare şi de fluidizarea operaţională. Recent, au lansat Lyvra, platforma de cumpărături online cu livrare la domiciliu, un proiect pilot pentru Bucureşti şi Ilfov pe care spune că îşi propun să îl extindă şi anul viitor.  

    Una dintre priorităţile companiei se referă şi la integrarea unui număr din ce în ce mai mare de producători şi furnizori români, o iniţiativă începută de la intrarea pe piaţa locală: „Încă din 2005 de când am intrat pe piaţa din România, am urmărit să creştem de la an la an procentul producătorilor şi furnizorilor cu care colaborăm. În 2018, am lansat 100 de produse bazate pe reţete şi ingrediente româneşti sub marca proprie Hanul Boieresc. Acela a fost doar începutul, pentru că, între timp, am ajuns să avem 100% carne de porc, pasăre şi vită românească sub acest brand şi să aducem în magazinele noastre şi fructe şi legume româneşti, tot sub brandul Hanul Boieresc. Orientarea către produsele româneşti vine ca urmare a consultării constante a preferinţelor clienţilor noştri şi a studiilor interne pe care le efectuăm”, spune Gross.

    Reprezentanţii companiei şi-au propus ca în următorii trei ani 60% din sortimentul lor să fie în România, procesat şi să aibă ingredientul principal din România (triplu RO). În 2019, 65% dintre produsele alimentare au fost de provenienţă locală, iar peste 85% dintre furnizori provin din România conform rezultatelor prezentate în cel de-al treilea raport de sustenabilitate al companiei. De asemenea, 11 mărci proprii ale companiei sunt realizate pe piaţa locală.

    În ceea ce priveşte investiţiile, Daniel Gross spune că pentru anul în curs au fost planificate 75 de remodelări Penny (într-un format nou, început în primăvară, sub denumirea Penny Punct) ceea ce înseamnă un buget de investiţii de 7,5 milioane de euro. Valoarea totală a investiţiilor în remodelări ajunge la 22 de milioane de euro.

    Întrebat cum l-a influenţat pandemia pe el personal şi pe echipele de management ale Penny, Daniel Gross răspunde: „Anul acesta a fost cel în care am învăţat cel mai mult din cariera mea. Faptul că în ultimii ani ne-am concentrat pe întărirea echipelor de la lucrători comerciali până la top management ne-a ajutat foarte mult şi ne-a confirmat faptul că investiţa în oameni este strategia câştigătoare pentru noi. Uman, am fost emoţionat în nenumărate rânduri de solidaritatea colegilor mei din magazine, depozite şi din sediul central. Această perioadă ne-a ajutat să vedem mai clar cât de bine putem lucra împreună şi cum ne putem susţine unii pe alţii”.

    Vine sau nu criza? „Cu siguranţă efectele acestui an dificil se vor resimţi şi în 2021 şi ne aşteptăm la un an greu, însă noi suntem discounter, un magazin pentru oameni chibzuiţi, iar asta va rămâne neschimbat.”

    Privind pe termen mai lung la dezvoltarea retailului, Daniel Gross spune: „Cred că viitorul retailului este omnichannel, iar magazinul aşa cum îl ştim noi astazi, o să aibă trei roluri: de socializare, experimentare si testare de produse noi de către clienţi, dar şi de hub pentru comerţul electronic. Totodată, elementele de la POS-ul clasic (cum ar fi casa de marcat sau etichetele) vor fi din ce în ce mai interconectate cu clientul, vor comunica cu acesta astfel încât el să beneficieze de rapiditate, prospeţime şi eficienţă”.

  • Digitalizarea companiilor mici şi mijlocii: calea către rezilienţă şi reconstrucţie

    Este larg acceptat faptul că IMM-urile sunt “coloana vertebrală” a economiei româneşti. La nivelul României, întreprinderile mici generează 52,7% din valoarea adăugată totală şi 65,8% din locurile de muncă, ceea ce le face parte integrantă a inovării şi a creării de locuri de muncă.

    Ceea ce este mai deschis dezbaterii este modul în care guvernele pot sprijini cel mai bine IMM-urile în această perioadă fără precedent de provocări în plan economic şi rolul pe care instrumentele şi soluţiile digitale îl pot juca în asigurarea unei stabilităţi şi rezilienţe sporite a afacerilor. La Vodafone, oferim o gamă largă de servicii digitale pentru întreprinderile mici din România şi, prin urmare, suntem bine poziţionaţi pentru a ajuta la identificarea soluţiilor care le vor permite acestora să realizeze transformarea digitală ce le va asigura creşterea pe termen lung.

    La şase luni de la primul val de lockdown în UE, acum este un moment oportun pentru a evalua modul în care afacerile au fost afectate – şi guvernele au reacţionat – de criza Covid-19 până în prezent. Grupul Vodafone a comandat un studiu care a implicat 1.200 de IMM-uri din mai multe ţări europene, realizat de la începutul pandemiei până în iulie 2020, cu scopul de a înţelege mai bine principalele provocări cu care s-au confruntat IMM-urile şi modul în care instrumentele digitale au susţinut rezilienţa companiilor mici şi medii în timpul crizei pandemiei. Datele evidenţiate de acest studiu, combinate cu analiza suplimentară efectuată de Deloitte, oferă recomandări tangibile pentru viitoare politici guvernamentale.

    Digitalizarea susţine rezilienţa şi redresarea economică

    Studiul Grupului Vodafone realizat pe 1.200 de companii mici şi mijlocii a arătat faptul că acele companii care s-au digitalizat au fost şi cele care au avut cele mai mari şanse de a identifica noi oportunităţi de business în timpul pandemiei. De fapt, afacerile cu cel mai mare nivel de digitalizare şi-au asigurat oportunităţi cu o rată cel puţin de două ori mai mare comparativ cu afacerile cel mai puţin digitalizate.

    Şi este foarte probabil ca aceste schimbări digitale să conducă la schimbări pe termen lung. După cum mulţi dintre noi se aşteaptă să lucreze mai flexibil în viitor, 44% dintre companii se aşteaptă ca măsurile pe care le-au implementat în ultimele luni să fie permanente, aşa cum indică un alt studiu Vodafone realizat recent, Future Ready Report.

    Cu toate acestea, multe companii mici şi mijlocii au identificat bariere semnificative atunci când vine vorba de adoptarea serviciilor digitale. Şansele ca aceste companii să profite de avantajele noilor tehnologii sunt încă mult mai mici comparativ cu cele ale organizaţiilor mai mari, chiar dacă sunt conectate la internet în aceeaşi măsură. În ciuda beneficiilor digitalizării, datele raportului DESI 2020 arată că IMM-urile rămân în urma companiilor mai mari în ceea ce priveşte adoptarea aproape a tuturor tehnologiilor. Cele mai mari decalaje sunt în digitalizarea proceselor organizaţionale interne, care asigură cele mai mari câştiguri de eficienţă.

    Conform studiului Vodafone, sunt mai multe cauze pentru care companiile mici şi medii au avut dificultăţi în a se digitaliza:

    • 73% au declarat că au întâmpinat dificultăţi cu implementarea noilor tehnologii, integrarea cu tehnologiile existente şi cu procesele de business, migrarea de la vechile sisteme şi retragerea vechilor tehnologii;  
    • 51% au spus că au avut dificultăţi să identifice tehnologiile potrivite sau furnizorul potrivit;
    • 38% dintre companiile mici şi medii au spus că au avut nevoie de suport prin instruire.

    Totuşi, în timp ce firmele de tehnologie pot face mai mult pentru a-şi face produsele şi serviciile mai accesibile şi, prin urmare, pentru a spori adopţia, nu toate companiile mici înţeleg încă importanţa unui nivel crescut de digitalizare. Prin urmare, guvernele pot juca un rol semnificativ pentru a sprijini accelerarea adopţiei, ceea ce va aduce beneficii economice şi sociale pe mai departe.

    Un cadru de digitalizare adaptat companiilor mici şi mijlocii

    Studiul arată în mod evident că guvernul din România ar trebui să adopte un cadru clar de politici de digitalizare a IMM-urilor care:

    • să abordeze decalajele în ceea ce priveşte disponibilitatea şi accesul la conectivitea de mare viteză. Pentru a facilita digitalizarea companiilor mici şi mijlocii, politicile ar trebui să urmărească creşterea accesului per ansamblu şi în rural, cu eventuale scheme pe termen scurt de vouchere pentru a sprijini accesul la conectivitate de mare viteză şi a reduce barierele în calea continuării procesului de digitalizare;
    • să ofere vouchere flexibile, subvenţii sau credite fiscale pentru investiţii digitale, astfel încât IMM-urile să aibă capacitatea de a găsi soluţii pe baza nevoilor lor individuale; şi
    • să ofere măsuri suplimentare de sprijin, cum ar fi un ghişeu unic, accesibil, care să ofere în special îndrumare şi instruire specifice pentru sectoarele cheie.

    Aceste recomandări nu numai că vor ajuta România să îşi îmbunătăţească scorul general DESI, ocupând în prezent locul 26 între statele membre ale UE, dar vor permite, totodată, IMM-urilor să se digitalizeze pe deplin.

    Pe măsură ce facem eforturi să ieşim din criză, avem ocazia să modelăm redresarea economică într-un mod care să ofere schimbări durabile şi cu impact. Planul de reconstrucţie al UE prezintă o oportunitate istorică de a contribui la această transformare. Investiţia în companiile mici şi sprijinirea acestora să-şi atingă potenţialul digital vor asigura o Românie mai puternică şi pregătită pentru viitor.

    Studiul integral al Grupului Vodafone poate fi descărcat de aici.

    Mihnea Rădulescu, Enterprise Business Unit Director, Vodafone Romania

    Articolele de tip advertorial publicate pe site-ul www.zf.ro sunt marcate cu (P), Advertorial, Articol cu continut publicitar sau Opinia specialistului”

     

     

  • Raiul creaţiei grafice

    „Vom rescrie tot – toate funcţionalităţile şi tot mersul lucrurilor din platforma noastră vor fi schimbate. Vrem să devenim un rai al creaţiei în ceea ce priveşte designul grafic şi asta presupune ca totul să fie perfect şi nu are voie să îţi lipsească nimic. Acolo tindem, acolo trebuie să ajungem, şi cu muncă, mult stres şi pasiune vom ajunge acolo. Dumnezeul industriei noastre este Adobe, iar un alt concurent pe care îl avem este Canva.

    Am convingerea că în trei ani vom fi mai tari decât Canva. Vrem să ne punem brandul sus, să fim în top trei şi vrem să fim un motiv de mândrie pentru ţara noastră”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Gabriel Ciordaş, fondator şi CEO al Bannersnack. El a pus bazele proiectului Bannersnack în 2008, când a creat o platformă care îi ajuta pe dezvoltatorii „de flash” să facă bannere, însă astăzi platforma este mult mai complexă. 

      „Am concluzionat atunci cu colegii mei că ar fi o idee bună să încercăm să facem o astfel de aplicaţie pentru non-profesionisti, pentru oameni care nu sunt talentaţi, nu au skilluri, nu sunt designeri înnăscuţi, şi aşa am ajuns la concluzia că trebuie să facem Bannersnack. Din 2008, Bannersnack evoluează, creşte, se dezvoltă şi azi nu este doar o platformă de creat bannere ci este o platformă de design grafic foarte complexă, urmând ca noi să adăugăm o serie de alte funcţionalităţi de colaborare şi de alte tipuri.”

    Ce face mai exact Bannersnack? „Practic Bannersnack este o platformă complexă de design în care orice utilizator, fie că este un individ profesionist, fie că este un business owner care are nevoie de bannere de promovare pentru businessul lui, fie că este o companie mare din segmentul business to business, poate să vină şi să îşi creeze un set complet de reclame, pornind de la şabloanele noastre care o să îi ajute să genereze design-ul”, a explicat Teodora Gavriluţ, head of marketing în cadrul Bannersnack. Ea a adăugat că foarte multe persoane au nevoie de design fără să aibă neapărat şi aptitudinile unui designer.

    „Ca atare, avem o librărie de elemente gata de folosit pentru ei şi şabloane în care fiecare element este bine aşezat – trebuie doar personalizat în culorile brandului şi cu mesajul businessului, iar apoi sunt gata de folosit. Se poate porni de la o singură dimensiune, iar apoi poate fi generat dintr-o dată pentru 50 de dimensiuni diferite, fie că vorbim de social media, display ads sau de printuri.” În prezent, platforma Bannersnack este folosită de companii din întreaga lume, din diferite industrii, majoritatea, peste 60%, fiind din SUA. „Avem o categorie vastă de clienţi. Cu preponderenţă ne adresăm pieţei din SUA, suntem prezenţi şi pe piaţa din Europa, iar recent am intrat şi pe piaţa din Asia. Avem clienţi atât din zona businessurilor mici, cât şi companii B2B – peste 60% dintre acestea sunt companii de marketing şi agenţii de publicitate”, a precizat Teodora Gavriluţ, menţionând că Bannersnack are şi clienţi din România, însă doar câţiva.

    Printre cei mai mari clienţi ai săi de pe plan local se numără Banca Transilvania, iar printre cei din străinătate se numără Sinclair Broadcast Group – un lider pe piaţa de media din SUA care are peste 290 de staţii TV pe 89 de pieţe, Moz – un lider în ceea ce înseamnă softurile pentru analiza trendurilor şi a motoarelor de căutare şi Pernod Ricard – al doilea cel mai mare producător de băuturi alcoolice din lume.

    Bannersnack este un produs SaaS, cloudbased, iar funcţionalităţile sunt intuitive pe modelul „drag & drop”. Modelul de business se bazează pe subscripţii anuale sau lunare, preţurile începând de la 7 dolari pe lună pentru planul starter şi mergând până la planurile teams în care utilizatorii pot accesa funcţionalităţi avansate de colaborare.
    „Pe segmentul B2B am intrat destul de recent, de un an şi jumătate, deci este în plină dezvoltare şi lucrăm pentru a-l scala. Cel mai popular plan din cele «individuals» aşa cum le numim noi este de departe planul pro”, a precizat Teodora Gavriluţ.

    Anul trecut, Bannersnack a avut o cifră de afaceri de aproape 4 milioane de dolari, iar pentru 2020 ţinat este de a ajunge la 7 milioane de dolari. „Evoluţia pieţei este foarte dinamică, sunt o grămădă de elemente care pot interveni. Avem parteneriate foarte solide, iar unul va începe în curând – vom avea expunere către
    1.000 de clienţi premium ai partenerului nostru, ceea ce poate însemna o schimbare radicală în tot ce înseamnă veniturile noastre”, a punctat Gabriel Ciordaş.

    Rescrierea completă a platformei Bannersnack vine la pachet cu rebrandingul platformei, noul brand urmând a fi lansat în luna ianuarie. „Aş putea spune că de anul viitor vom intra în liga profesionistă, unde sunt oportunităţi mai mari, dar şi concurenţa este mult mai puternică.”

    Compania a bugetat deja investiţii pentru rescrierea platformei de la zero şi pentru rebrandingul acesteia şi are în plan şi accesarea unei finanţări de circa 10 milioane euro de pe pieţele externe.
    „Pentru rebranding şi pentru lansare avem bugetat undeva între 500.000 – 1.000.000 dolari, iar de acolo, vorba americanului, <<sky is the limit>>.

    Probabil că vom accesa finanţări atunci când vom face rebranding-ul pentru că totuşi este greu să te baţi cu concurenţi atât de puternici fără să ai finanţare. Dar din primele cercetări, am avut câteva discuţii cu câţiva posibili finanţatori, iar lucrurile arată bine – sunt foarte dornici pentru că este o industrie neexploatată ca să zic aşa şi cu un potenţial enorm. Scopul este să eficientizam, să standardizăm, să automatizăm. Inteligenţa artificială pe care o vom integra în produs va ajuta foarte mult – sunt foarte multe situaţii când efectiv nu ai inspiraţie şi atunci inteligenţa noastră artificială va veni cu soluţii şi sugestii astfel încât munca ta ca şi client al nostru să fie extrem de rapidă, simplă şi super standardizată”, a menţionat antreprenorul, adăugând că suma de 10 milioane euro setată ca necesar de finanţare nu este însă bătută în cuie.

    „Noi acum suntem profitabili, respectiv încasăm mai mulţi bani decât cheltuim şi aici mă refer şi la publicitate. Dar sigur că sumele vor creşte odată cu nivelul la care ajungem. Concurenţii noştri au finanţări de circa 320-330 milioane dolari şi treptat trebuie să ajungem şi noi în zona respectivă.”
    Concurentul direct al Bannersnack este Canva, o companie din Australia care până în prezent a fost finanţată cu circa 300 milioane dolari. Până acum, fondatorul Bannersnack a discutat doar cu potenţiali investitori din afara României, în principal din Silicon Valley.

    „În momentul în care atragi investiţie nu trebuie să te axezi exclusiv pe bani pentru că banii sunt doar o componentă. Este foarte importantă şi reţeaua pe care o are acel investitor pentru că un parteneriat pe care ţi-l poate facilita poate fi de trei ori mai valoros decât suma pe care ai luat-o ca investiţie şi acesta este motivul pentru care am discutat doar cu investitori din afara ţării.”

    Proiect: Bannersnack
    Ce face? Platformă complexă de design grafic
    Necesar de finanţare: 10 milioane euro
    Ţintă de venituri 2020: 7 milioane euro
    Invitaţi: Gabriel Ciordaş, CEO Bannersnack şi Teodora Gavriluţ

    Proiect: Prime Dash
    Ce face? Platformă de business intelligence bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale
    Finanţări totale atrase: 1,5 milioane euro
    Necesar de finanţare: 1,5 milioane euro
    Evaluare proiect: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mălina Turcuţ, country manager, Prime Dash

    Proiect: Kinderpedia
    Ce face? Platformă de comunicare şi management pentru grădiniţe şi şcoli
    Finanţare totală atrasă: 500.000 euro
    Evaluare proiect: 2,7 milioane euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Evelina Necula, cofondatoare Kinderpedia

    Proiect: SVGator
    Ce face? Aplicaţie online dezvoltată ce permite animarea graficelor vectoriale fără cunoştinţe de programare
    Investiţie iniţială: peste 100.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Csenge Miklos

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • VIDEOCONFERINTA BM CSR în vremea COVID-19: Pot companiile să rezolve problemele societăţii în context pandemic?

  • Gigantul de modă Primark mai lucrează în România cu doar 13 fabrici, aproape la jumătate faţă de 2019

    Grupul irlandez Primark, unul dintre cele mai cunoscute nume din moda mondială, are în România 13 fabrici partenere care croiesc şi cos haine vândute apoi pe glob. În total, aceste unităţi de producţie au circa 2.150 de salariaţi, potrivit informaţiilor publice pe site-ul Primark.

    Faţă de anul trecut compania a renunţat la aproape ju­mă­ta­te dintre furnizorii locali dat fiind că în primăvara lui 2019 Pri­mark făcea publică o listă de 21 de fabrici cu 3.800 de sala­ri­aţi care puneau „made in Romania“ pe eticheta hainelor grupului.

    Decizia de a renunţa la o parte dintre furnizorii locali nu este specifică doar Primark, multe dintre brandurile de modă in­ter­naţionale reducându-şi numărul de parteneri din România trep­tat în ultimii ani. Motivul este acela că salariul minim local a crescut, trăgând după sine şi salariul din industria textilă. Acest domeniu este cunoscut pentru faptul că plăteşte printre cele mai mici salarii, de multe ori apropiate de minimul pe eco­nomie.

    De altfel, costul cu forţa de muncă a fost unul dintre principalele motive pentru care brandurile mari precum Primark, Zara sau H&M au ales să lucreze cu fabrici locale. Aceşti giganţi nu au propriile unităţi de producţie, lucrând cu parteneri. Astfel, le e mai uşor să rezilieze contractul şi să meargă în Asia, Serbia sau Republica Moldova unde costurile sunt mai mici. În afară de salariile mici, ce i-a atras la România pe aceşti jucători a fost forţa de muncă specializată şi apropierea de Occident.

    În continuare însă, toate numele mari păstrează o serie de contracte cu fabrici din România.

    Spre exemplu, printre furnizorii Primark se numără atât unităţi de producţie mari, cu sute de angajaţi, cum este cazul Alison Hayes sau Uniconfex, dar şi fabrici cu câteva zeci de salariaţi, conform datelor brandului de modă. Un astfel de exemplu este Docara din Dolj, unde lucrează doar 46 de oameni. Pe site-ul companiei apare informaţia conform căreia are activitate în textile, însă nu există detalii. De altfel, multe dintre fabricile locale nici nu au site-uri şi nici nu există date despre ele, altele decât cele de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Numele clienţilor este de multe ori secret prin contract, astfel că nici în interviuri oficialii fabricilor nu îl oferă.

    Până anul trecut România era ţara din Europa cu cele mai multe fabrici partenere pentru Primark, însă în 2020 în Marea Britanie figurează 16 furnizori. Republica Moldova a ajuns la cinci, în scădere de la şase. Totuşi, cea mai mare parte a producţiei are loc în Asia, în ţări precum Turcia (92 de parteneri), China (525), India (145) sau Bangladesh (107).

    Lansat în 1969, retailerul Primark a prins puternic în piaţa de modă datorită poziţionării sale, mai exact compania se adresează persoanelor cu venituri mici, fiind concurent al C&A. Magazinele Primark se întind pe mii de metri pătraţi (chiar şi peste 10.000 mp) şi vând sub acelaşi acoperiş mai multe branduri proprii (Atmosphere, Denim Co., Authentic Apparel) la preţuri foarte mici. Tocmai această politică de preţ face ca cele mai multe fabrici partenere să fie în Asia.

    Retailerul cu preţuri mici Primark e prezent în mai multe ţări din lume cu o reţea de circa 380 de magazine. În România marca nu e încă venită, însă există informaţii cum că ar tatona intrarea în Europa de Est.

     

  • Gigantul Apple pune pe piaţă cel puţin 75 de milioane de iPhone-uri 5G până la finalul anului

    Gigantul Apple le-a cerut furnizorilor să construiască cel puţin 75 de milioane de iPhone-uri 5G pentru finalul anului, în linie cu dimensiunea lansării de anul trecut, ceea ce arată că americanii au încredere în produs chiar şi în mijlocul recesiunii, potrivit Bloomberg.

    Compania cu sediul în California estimează că ar vânzările pentru noua generaţie de iPhone ar putea ajunge până la 80 de milioane de unităţi în 2020.

    Astfel, gigantul pregăteşte pentru luna octombrie lansarea a patru modele noi cu capabilităţi 5G şi un design nou, conform surselor citate de publicaţia americană.

    Dincolo de reconfigurarea pregătită pentru iPhone, Apple va lansa un nou iPad Air, două versiuni noi de Apple Watch şi un nou model de căşti.

    Apple şi furnizorii sporesc masiv producţia în fiecare an înainte de lansările din toamnă. În vara lui 2019, furnizorilor li s-a cerut să pregătească 75 de milioane de căşti. Ţinta de producţie pentru 2018 s-a ridicat la un nivel similar de unităţi.

    În timp ce pandemia de Covid-19 a afectat puternic economia globală şi a pus presiune pe lanţurile de furnizori, Apple are aşteptări mari în ceea ce priveşte cererea pentru iPhone-uri, iPad-uri şi Mac-uri, întrucât mulţi oameni lucrează şi studiază de acasă în continuare.

    În acest sens, Apple a surprins piaţa la ultimele raportări, întrucât cererea pentru iPhone este încă ridicată. Produsul generează încă jumătate din vânzările totale ale Apple, iar în sezonul sărbătorilor raportul poate ajunge şi până la 60%, în mod obişnuit.

    Acţiunile Apple au crescut cu 76% pe bursa americană de la începutul anului, devenind astfel prima companie americană care depăşeşte o capitalizare bursieră de 2.000 miliarde dolari.

  • De unde vin produsele de la Kaufland, cel mai mare retailer din România

    ♦ Grupul german Kaufland deţine în România o reţea de circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici ♦ Cu afaceri de circa 12 mld. lei în 2019, nemţii sunt liderii comerţului local.

    Lanţul de magazine Kaufland a achiziţionat în exerciţiul financiar 2019 direct de la furnizori bunuri şi servicii în valoare de 2,124 mld. euro. Din totalul sumei, 1,795 mld. euro reprezintă cheltuielile directe cu furnizorii români.

    „În exerciţiul financiar 2019 (1 martie 2019 – 29 februarie 2020- n.red.) Kaufland a lucrat direct cu peste 2.800 de furnizori dintre care peste 2.300 au sediul în România“, spun reprezentanţii retailerului.

    Ei adaugă că au achiziţionat direct de la furnizori români bunuri şi servicii în valoare de 1,8 mld. euro, cea mai mare sumă mergând către alimente, băuturi şi ţigări. De altfel, în magazinele Kaufland – şi în toate din comerţul modern – aceste tipuri de produse sunt dominante atât ca prezenţă pe raft, cât şi ca vânzări.

    Suma totală include însă şi banii cheltuiţi pentru produse chimice, pentru articole de hârtie, pentru transport sau cons­trucţii. Mai exact, sunt incluse şi contractele cu constructorii magazi­ne­lor, cu companiile de transport par­te­nere – cele care livrează marfă şi perso­ane – şi cu toate celelalte tipuri de furnizori.

    „Peste 82% din furnizori sunt com­panii româneşti. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România furnizarea de produse şi servicii către Kaufland Ro­mânia poate fi o importantă opo­r­tu­nitate de creştere a vânzărilor. Analiza noastră asupra furnizorilor direcţi a indicat că achiziţiile interne au crescut cu 4,9% în cursul anului financiar 2019“, mai spun oficialii Kaufland.

    Ei adaugă că la fiecare un euro cheltuit de clienţi, 66 de eurocenţi merg către furnizorii români, generând valoare adăugată brută indirectă şi locuri de muncă în România, 12 euro­cenţi sunt cheltuiţi cu furnizorii interna­ţionali, iar 6 eurocenţi sunt plătiţi anga­jaţilor. Restul se împart astfel: 5 euro­cenţi sunt plătiţi guvernului ca impozite, iar 11 eurocenţi sunt profit operaţional, deprecieri, amortizări şi ajustări conta­bile suplimentare.

    Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan vulnerabilităţile comerţului global, mai ales ale celui alimentar, în special în cazul ţărilor care se apro­vizionau masiv din afara Europei. Odată cu problemele de aprovizionare la nivel mondial din primele săptămâni ale stării de urgenţă, companiile s-au reorientat către producătorii locali.

    Consumatorii au început şi ei să caute tot mai mult bunuri „made in Romania“.

    Şi în cazul Kaufland a crescut numărul de colaboratori locali, însă nu cu ocazia pandemiei, ci era o tendinţă ce durează de mai mulţi ani. Ponderea produselor provenite de la furnizori locali în totalul ofertei a fost până recent un subiect tabu, însă în ultimii ani tot mai mulţi jucători au început să facă publice aceste date în contextul în care consumatorii au început să caute produse realizate local pe fondul unui reviriment al patriotismului.

    În perioada de boom economic a României, brandurile internaţionale erau cele care umpleau coşurile de cumpărături ale consumatorilor. În ultimii ani însă, afinitatea pentru „made in Romania“ a crescut, la fel şi nostalgia după gustul de altădată.

    Oficialii Kaufland spuneau recent că deşi în total portofoliu, peste 85% din produse provin din România, există şi cazuri unde ponderea e mai mare. Astfel, 100% din produsele de panificaţie provin de la producători autohtoni, iar ouăle de la găini autohtone au o prezenţă la raft de 100%. Există şi categorii de produse unde nemţii nu găsesc furnizori locali, cum ar fi detergenţii sau produsele de curăţare a locuinţei.

    Kaufland are local o reţea de circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici, magazinele fiind alimentate din cele două depozite proprii ale companiei amplasate în Ploieşti şi Turda. În fiecare zi, în depozitele companiei intră peste 1.000 de camioane mari şi mici. În fiecare zi, din aceleaşi depozite pleacă circa 500 de camioane, care aprovizionează magazinele din întreaga ţară, hipermarketurile fiind aprovizionate cel puţin o dată pe zi.

    Kaufland este liderul comerţului local cu afaceri de circa 12 mld. lei anul trecut, plus 9%.

     

     

  • Un jucător din piaţa locală de coletărie încheie un nou parteneriat cu o platformă de conectare a producătorilor, furnizorilor şi magazinelor online. Ce schimbări şi-au propus să aducă

    Coletăria.ro, jucător în expedierea şi livrarea coletelor, parte a grupului Packeta, cu cea mai mare reţea de puncte pick-up din Europa Centrală şi de Est, şi StockBinder, platformă complet automatizată şi integrată care conectează producătorii şi furnizorii cu magazinele online, încheie un parteneriat strategic prin care îşi propun sprijinirea magazinele online în procesul de majorare a capacităţii de livrare a produselor, atât naţional, cât şi internaţional, concomitent cu ajustarea, în timp real, a ofertei comerciale.

    „Parteneriatul le oferă magazinelor online ce folosesc platforma StockBinder acces instant la un sistem bazat pe multiple servicii integrate, atât de livrare a coletelor, cât şi de dezvoltare a afacerii online dincolo de graniţele României. Coletăria.ro asigură conectarea magazinelor cu marketplace-uri din UE, pentru o extindere rapidă a afacerii online şi oferă, prin reţeaua deja existentă de parteneri, servicii de consultanţă juridică, de înfiinţare de companii, pentru deschiderea de conturi bancare, metode de plată, traduceri, marketing”, explică reprezentanţii businessului.

    Clienţii magazine online ale Coletăria.ro primesc acces la platforma StockBinder, care îi conectează cu producătorii şi furnizorii, permiţând listarea rapidă de produse. Practic, platforma preia toate informaţiile despre stocuri, preţuri şi descrierea produselor oferite de furnizori şi producători, dar şi cataloagele de produse ale magazinelor online partenere. Apoi, toate informaţiile sunt procesate, iar magazinele online primesc înapoi cataloagele de produse actualizate cu informaţiile de preţuri şi stocuri de la furnizori, putând ajusta instantaneu oferta comercială.

  • Strategiile trebuie regândite

    Odată cu începutul anului 2020 şi declanşarea crizei provocată de pandemia de COVID-19, o mare parte din businessuri au fost nevoite fie să îşi întrerupă activitatea, fie să o închidă, în timp ce alte afaceri cu o bază mai solidă şi-au continuat activitatea într-un ritm mai redus. Cu toate acestea, oportunităţile continuă să existe. „Eu cred că mergem prin diferite faze. Afacerile acum sunt forţate să închidă, dacă nu ai activitate, automat este o problemă destul de mare. Deci trebuie să sprijini acele companii să treacă peste această criză. Chiar dacă guvernul şi Uniunea Europeană te sprijină, este un sprijin pe termen scurt. Eu văd oportunităţi în România”, a spus Johan Gabriels, country manager al fintech-ului Ebury România şi Bulgaria.
    El consideră că majoritatea businessurilor va trebui să îşi regândească strategiile, mai ales din punctul de vedere al furnizorilor. Prin faptul că activitatea multor companii este bazată pe produse, piese sau materiale de la furnizori străini, acest lucru a accentuat presiunea pe care această criză a creat-o.
    „Majoritatea oamenilor de afaceri va trebui să îşi regândească tot sistemul. De exemplu, Volvo din Belgia a trebui să închidă producţia pentru că le lipseau câteva piese de schimb din China. Chiar dacă ai 99% din piese, dacă nu ai acea ultimă piesă de care ai nevoie să termini produsul îţi inchizi tot procesul. Cred că oamenii se vor gândi mult mai aproape de casă din punctul acesta de vedere”, a adăugat Johan Gabriels.
    Pe lângă reorientarea afacerilor către furnizori care sunt mai aproape de locul activităţii, o altă problemă o reprezintă ratingul de credit al României, care în prezent se află la un pas de junk, acesta fiind un nivel care indică un mediu mult prea riscant, ceea ce duce la o reticenţă din partea băncilor privind finanţarea companiilor.
    „Este foarte important ce va face guvernul din punctul acesta de vedere. Cu cât este mai riscantă piaţa, cu atât mai mult te vor taxa instituţiile de credit pentru împrumuturi. Va fi mai scump să te asigure în cazul în care nu poţi plăti. Acest rating ar trebui să fie prioritatea băncii centrale şi a guvernului”, consideră country managerul Ebury.
    Din punctul de vedere al finanţărilor, fintech-ul  Ebury, specializat în plăţi internaţionale, care a finalizat recent procesul de achiziţie de către grupul bancar spaniol Banco Santander în proporţie de 50,1%, este de asemenea o sursă de finanţare alternativă în 20 de ţări.
    „Nu avem licenţă bancară, dar putem împrumuta, mai ales cu Santander ca acţionar majoritar. Suntem parte din schemele de împrumuturi din Anglia, Olanda şi în Franţa, care au fost stabilite de băncile centrale şi guverne. Dacă aplic să fac parte şi din schema din România cu Fondul de Garantare, nu pot, pentru că trebuie licenţă bancară pentru a fi local. O să gasesc o cale prin Santander, dar este mai dificil. Ideea este că sunt foarte concentraţi şi nu permit perturbări, competitori noi să facă parte din piaţă. Acest lucru ar trebui să se schimbe pentru a permite societăţilor care oferă împrumuturi alternative să facă parte din piaţă. Oamenii vor avea nevoie de finanţări pe termen scurt şi mediu, deci vor avea nevoie de mai multe opţiuni de finanţare”, a explicat Johan Gabriels.
    Şeful Ebury a mai spus că pe lângă abordarea directă, prin care ar putea intra pe piaţa din România ca un competitor din perspectiva finanţărilor, mai există şi posibilitatea parteneriatelor cu bănci locale. Astfel, Ebury ar putea presta servicii bancare.
    „Noi lucrăm cu bănci mari deja, dar depinde ce tip de parteneriat putem să formăm în perioada următoare, suntem deschişi cu siguranţă la parteneriate”, a mai adăugat Gabriels.
    Sprijinul pe care îl poate oferi banca Santander oferă posibilitatea fintech-ului de a crea produse şi în acelaşi timp deschide drumul unei extinderi, mai ales în zona Americii Latine, unde prezenţa băncii este mai puternică. Acest lucru, însă, nu exclude o extindere şi în alte zone, mai ales datorită modelului de business al companiei, care s-a dovedit a fi scalabil.
    „În România am deschis biroul în luna mai a anului 2018, cu 4-5 persoane, iar acum suntem 26 de angajaţi. Avem peste 1.000 de clienţi companii şi ne vom dezvolta în continuare. Va trebui să luăm o decizie în legătură cu locul în care ne vom extinde în continuare.”
    În perioada următoare, diferenţa dintre fintech-uri şi bănci va ajunge insesizabilă, susţine susţine Gabriels. El consideră că fintech este doar un alt cuvânt pentru disruption (perturbare) şi este un alt mod de a oferi servicii financiare.  „Un fintech ca Ebury a fost preluat cu 50,1% de Santander, care este bancă, alte fintech-uri sunt cumpărate de bănci, unele bănci se poziţionează ca fintech-uri. Nu m-ar surprinde ca în 5 ani să vorbim despre cu totul altceva. Fintech-urile vor oferi o gamă largă de servicii bancare, iar băncile care vor supravieţui perturbării  fintech-urilor vor fi de asemenea digitalizate. Cred că mergem împreună cu băncile în aceeaşi direcţie de a oferi servicii bancare. Colaborarea şi parteneriatele dintre bănci şi fintech-uri vor dobândi o formă în care nu vei mai putea deosebi un fintech de o bancă”, a explicat Johan Gabriels.
    El a mai spus că, deşi banca Santander deţine puţin peste 50% din Ebury, fintech-ul rămâne independent pentru a putea fi mai inovativ decât într-o divizie integrată.
    „Dacă vrem să continuăm şi să oferim împrumuturi în România şi Bulgaria, banca ne va ajuta în această direcţie. În ţările în care împrumutăm, o facem prin Ebury, sprijinit de Santander. Produsele vor fi similare cu cele oferite de bancă, dar analizele şi termenii vor fi făcute de Ebury”, a mai explicat Gabriels. 
    Din momentul declanşării pandemiei de COVID-19, Ebury a mutat activitatea angajaţilor de acasă într-o singură zi, fără a pierde din productivitate.
    „Când a început pandemia, într-o singură zi toţi angajaţii au fost mutaţi de la birou acasă şi nu am pierdut din productivitate. Pentru o bancă cu 300 de sucursale nu este la fel de simplu. La noi totul este pe iCloud şi pot avea acces la toate informaţiile de care am nevoie să îmi fac treaba de oriunde. Băncile vor realiza, la fel ca oamenii, că lumea se îndreaptă acum mai mult ca niciodată spre mediul digital. Instituţiile de credit încep să se gândească cum ar fi mai bine, să investească intern sau să investească într-un fintech”, susţine Gabriels.
    Ebury are 25 de birouri în întreaga lume şi peste 44.000 IMM-uri şi clienţi corporativi la nivel global. În România compania deţine o echipă formată din 26 de consultanţi, care lucrează cu peste 800 de corporaţii şi IMM-uri. Ebury România a încheiat anul fiscal curent cu venituri mai mari cu 400% faţă de anul anterior, înregistrând o creştere a numărului de clienţi cu peste 300% comparativ cu primul an de activitate. 

  • Lanţul de magazine care a vândut în perioada pandemiei cât pentru tot anul. Câte magazine vrea sa mai deschidă

     ​De la primul hipermarket deschis în românia, în 2005, retailerul german Kaufland a ajuns în prezent la o reţea de 132 de unităţi, aflată în continuă expansiune. Lucrurile par să evolueze bine şi în continuare, în contextul în care businessul pare a fi unul dintre câştigătorii crizei generate de COVID-19. Care este strategia companiei în context pandemic?

    „Online-ul a crescut enorm: în aprilie am ajuns la o cifră care reflectă planul pentru tot anul”, descrie Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, într-o conferinţă de presă organizată recent, ultimele rezultate ale companiei, fără să ofere valoarea exactă a vânzărilor înregistrate în context pandemic.

    În 2019, Kaufland România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,8 miliarde de lei şi un profit net de 847 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. În ceea ce priveşte investiţiile realizate, acestea s-au ridicat anul trecut la 142 de milioane de euro, iar la începutul acestui an reprezentanţii businessului au anunţat un buget de 300 de milioane de euro, despre care Marco Hößl spune că nu a suferit modificări.

    Compania are în portofoliu 132 de magazine, dintre care patru au fost deschise în acest an, două în Capitală, unul în municipiul Dej şi un altul în localitatea Moreni, un oraş cu aproximativ 18.000 de locuitori, deschidere cu ocazia căreia retailerul şi-a făcut intrarea şi în comunităţile urbane mici.

    Până la sfârşitul anului, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă alte nouă unităţi, iar pentru următorii ani Hößl spune că au în vedere menţinerea unui ritm de circa zece deschideri anuale. Cu toate că zilnic peste 500.000 de clienţi trec magazinelor unităţilor companiei, reprezentanţii afacerii remarcă un trend de migrare spre online din ce în ce mai accentuat.

    Cât despre modul în care a evoluat echipa businessului de-a lungul celor 15 ani, dacă în 2005 Kaufland a pornit la drum cu 500 de angajaţi, în prezent aceasta numără peste 15.000 de persoane. Angajaţii şi-au continuat activitatea şi în perioada stării de urgenţă, niciunul dintre ei nefiind trimis în şomaj tehnic.

    Pentru departamentele care nu îşi puteau exercita activitatea în perioada de blocaj, precum cel de evenimente, s-a hotărât reconversia acestora, una dintre noile linii de activitate fiind cea de teleshopping, destinată persoanelor care nu deţin spartphone-uri sau carduri de credit.

    „A fost o experienţă foarte bună pentru angajaţi, de pildă pentru cei din home office, care nu au avut o ocupaţie şi pe care nu am vrut să îi trimitem în şomaj tehnic”, spune executivul. Potrivit lui, Kaufland creează direct şi indirect circa 60.000 de joburi în piaţa locală, adică un procent de 1,2% din totalul locurilor de muncă, iar salariul minim net al angajaţilor companiei este cu 60% mai mare decât salariul minim pe economie din România.

    Din rândul furnizorilor cu care compania colaborează, 85%, reprezentând un număr de 2.300 sunt  furnizori locali, faţă de 50%, în urmă cu trei ani. Anul acesta, pe fondul greutăţilor generate de pandemie, una dintre măsurile luate de reprezentanţii businessului a fost scurtarea termenelor de plată către companiile locale partenere, o altă măsură fiind plata cu trei luni mai devreme a taxelor în valoare de 69 de milioane de lei către bugetul de stat şi bugetele locale.
    Directorul general al Kaufland spune că noua criză, care a schimbat lumea, a schimbat şi modul de lucrul al companiei pe care o conduce.

    „La început a fost greu, şi pentru mine personal, nu a fost un mers normal al businessului, am luat multe măsuri, am învăţat repede, am simţit că a fost foarte emoţionant să iau decizii grele. A fost un spagat între business şi oameni, pentru mine a fost foarte greu. Suntem o companie, trebuie să acţionăm ca întreprindere, dar trebuie să luăm şi măsuri pentru angajaţi, clienţi, furnizori, de aceea a fost un spagat. Am simţit ce important este să fim alături de angajaţi, de clienţi şi parteneri”, a fost feedbackul executivului asupra ultimei perioade.

    Explozia retailului alimentar din online, un trend internaţional

    Potrivit unui sondaj al Coresight Research, vânzările online de alimente din SUA au crescut cu 22% în 2019, iar anul acesta, impulsionate de cererea ridicată din timpul blocajelor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 la nivel naţional, vor creşte cu aproximativ 40%. Acest lucru ar echivala cu aproape 38 de miliarde de dolari din vânzările online, cheltuiţi pe produse alimentare şi băuturi în 2020, adică aproximativ 3,5% din piaţa totală, în creştere de la 2,6% în 2019, potrivit supermarketnews.com. 
    Şi în Asia se remarcă acelaşi trend: Coreea de Sud, de pildă, a înregistrat o creştere de peste 90% a vânzărilor de produse alimentare online în timpul focarului de COVID-19, scriu cei de la foodnavigator-asia.com. Un alt exemplu vine din Marea Britanie: CEO-ul retailerului Sainsbury’s, Mike Coupe, a declarat, citat de barrons.com, că pandemia de COVID-19 va accelera rapid digitalizarea magazinelor şi migrarea clienţilor spre online, obicei care se va menţine probabil şi în perioada postpandemie. „Presupun că odată ce oamenii îşi formează un obicei din a-şi cumpăra alimentele online, îl vor menţine.” În ultimele luni, Sainsury’s şi-a dublat volumele de produse destinate platformei online şi a înregistrare o dublare a vânzărilor pe acest canal.