BusinessMagazin

Tag: fonduri europene

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Charles Michel propune un nou mecanism de monitorizare a situaţiei statului de drept în UE

    “Belgia propune introducerea unui mecanism de evaluare de către omologi a situaţiei statului de drept”, a transmis Charles Michel joi prin Twitter.

    “Fiecare dintre cele 27 de state se vor supune examinării de către restul ţărilor membre. Această evaluare va permite dezvoltarea în mod colegial, prin bune practici şi corectarea problemelor”, a explicat premierul Belgiei.

  • Investiţie de 3,6 mil. euro pentru realizarea la Oradea a unui incubator de afaceri destinat industriei creative

    Proiectul presupune reabilitarea întregului imobil şi amenajarea a şase ateliere la subsolul clădirii: două de prototipare, un atelier de prelucrare metal, un atelier de vopsitorie, un birou de arhitectură şi unul de design. 17 birouri pentru viitorii rezidenţi vor fi amenajate la parterul clădirii, iar la etajul I va fi o zonă deschisă pentru 30 de spaţii de lucru. De asemenea, vor exista săli de şedinţe, săli de conferinţe, dar şi o sală multifuncţională.

    ’’Noi dorim să creăm condiţii pentru ca antreprenorii care doresc să dezvolte o afacere în această zonă a industriilor creative să poată fi sprijiniţi, iar persoanele cu idei, în special tinerii, să poată să le pună în practică, să poată să le dea o valoare economică atât pentru ei, cât şi pentru oraşul nostru. După 6 luni de zile, rezidenţii vor trebui să aibă un angajat nou, cel puţin, pentru că interesul nostru este să şi creăm locuri de muncă”, a spus Mircea Mălan, viceprimarul municipiului Oradea.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ieşean condamnat după ce a jucat ”la păcănele” banii europeni primiţi pentru fermieri

    Judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au decis condamnarea lui Andrei Anti la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

    Instanţa i-a impus lui Anti Andrei obligaţia de a urma un curs de calificare profesională. De asemenea, acesta va presta o muncă neplătită în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei Butea, pe o perioadă de 70 de zile.

    Ieşeanul este obligat la plata sumei de 107.304 lei, au declarat, miercuri, magistraţii ieşeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PMB va extinde staţia de epurare de la Glina. Investiţia se ridică la aproape 2 miliarde lei

    “În primul an de mandat am reuşit deblocăm acest proiect vital pentru contractul de lucrări după ce acesta fusese contestat patru ani de zile.În acest moment facem paşi concreţi pentru a putea demara efectiv lucrările. Extinderea staţiei de epurare de la Glina este o investiţie, cu fonduri europene, care se situează topul investiţiilor de mediu din Europa”, a afirmat Gabriela Firea, prin intermediul unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În cadrul acestui contract va fi posibilă realizarea unei staţii de epurare pentru întregul debit de ape uzate colectat în sistemul de canalizare al Municipiului Bucureşti, ape uzate provenite atât de pe raza Capitalei, dar din alte localităţi învecinate din judeţul Ilfov, cât şi construirea unui incinerator de nămol.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E oficial: România a pierdut 1,64 miliarde de euro din fondurile europene

    România avea o perioadă de graţie  care s-a încheiat la 31 decembrie 2015 pentru a cheltui aceste fonduri. Din totalul de fonduri europene care nu au fost absorbite la nivelul tuturor celor 28 de state membre, României îi revine mai bine de o treime, transmite eurodeputatul Siegfried Mureşan prin intermediul unui comunicat de presă.

    Conform unei informări primită aseară de europarlamentarul Siegfried Mureşan de la Comisia Europeană, suma totală a fondurilor europene dezangajate automat din Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013 se ridică la 4,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă fondurile europene alocate ţărilor membre şi care au fost pierdute din cauză că nu au putut fi cheltuite până la termenul-limită prevăzut, adică 31 decembrie 2015. Din această sumă, România nu a absorbit 1,64 de miliarde de euro, adică mai bine de o treime.

    „Datele publicate de Comisia Europeană legate de fondurile dezangajate în precedentul exerciţiu bugetar arată că România a câştigat detaşat titlul de ţara europeană cea mai prost guvernată. Vina o poartă, într-o mai mică sau mai mare măsură, toate guvernele care au fost la putere în cei 9 ani în care puteam cheltui banii, adică 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2015, începând cu Guvernul Tăriceanu care ştia încă din 2006 că trebuie să pregătească lansarea autorităţilor şi sistemelor de management, precum şi a programelor operaţionale aferente absorbţiei fondurilor europene, dar a întârziat nepermis de mult demararea lor. Deşi majoritatea programelor operaţionale au fost aprobate în anul 2007, sistemele de management aferente acestora nu au fost certificate decât în 2009, făcând astfel imposibilă transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană. Acest lucru a rezultat într-o rată efectivă de 0% a absorbţiei fondurilor structurale pentru anii 2007 şi 2008, când Călin Popescu-Tăriceanu a fost prim-ministru. Cei doi ani irosiţi au contribuit semnificativ la pierderea celor 1,64 de miliarde de euro. Cu aceşti bani, România putea construi peste 160 de kilometri de autostradă sau putea reabilita 150 de kilometri de cale ferată, cunoscut fiind că România este astăzi ţara unde trenurile circulă cu aceeaşi viteză ca în secolul 19; puteam, cu aceeaşi bani, să construim 10 spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri”, a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureşan.

    „Din păcate, vedem astăzi că aceleaşi greşeli care au dus la pierderea fondurilor europene în precedentul exerciţiu bugetar sunt repetate şi în gestionarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020. Astfel, Guvernul României a finalizat acreditarea autorităţilor de management de abia în a doua parte a anului trecut, adică după 3 ani şi jumătate de la demararea actualului cadru financiar. Fără aceste autorităţi de management nu se pot face atrage fondurile europene. În plus, nu sunt nici în prezent îndeplinite în totalitate condiţionalităţile ex-ante prevăzute în Acordul de parteneriat 2014 – 2020, dintre România şi Comisia Europeană. Condiţionalităţile ex-ante reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei şi a instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. În cazul în care nu îndeplinim aceste condiţionalităţi, Comisia Europeană poate suspenda temporar programele operaţionale de finanţare aferente condiţionalităţilor neîndeplinite. Aşadar, riscăm să pierdem din nou miliarde de euro din fondurile europene alocate României dacă autorităţile nu dau dovadă de mai mult interes şi nu fac mai mult pentru a absorbi aceşti bani. În plus, este foarte important ca, până în anul 2020, să dovedim că putem gestiona absorbţia fondurilor europene. Numai în felul acesta putem convinge statele membre net contributoare la bugetul UE că România merită acelaşi nivel ridicat al fondurilor europene şi după 2020”, a conchis deputatul european Siegfried Mureşan.

  • Cel mai tare Aquapark din Europa de Est se deschide în România. Proiectul are primii bani prevăzuţi în bugetul pe 2018

    Cum atunci banii, 100.000 de lei, erau alocati in buget pentru studiul de fezabilitate, consilierii ii cereau sa dea drumul la intocmirea documentatiei in speranta obtinerii de bani europeni.
     
    Idolu si Geana chiar i-au inmanat primarului si un memoriu tehnic in care au trecut si locul gasit de ei, pe drumul spre Jimbolia, loc in care se putea ajunge usor cu masina ori cu troleibuzul 13.

    Atunci, pentru ca nu a fost ideea lui, Nicolae Robu n-a vazut cu ochi buni propunerea alesilor.

    „Atunci cand faci o investitie atat de mare, trebuie sa ai in vedere toate aspectele ce tin de ea si de exploatarea ei ulterioara. Trebuie sa ai minimum 1.000 de locuri de parcare in zona adiacenta, spre exemplu. Si atunci, ramane o intrebare: merita sa dedici din terenul foarte scump care este in oras, bun pentru alte dezvoltari, cu o suprafata atat de mare, ca sa faci un asemenea parc? Sau, mai degraba, este rational sa facem si noi in Timisoara ce au facut cu totii din alte parti, sa amplasam un astfel de parc putin in afara orasului, unde terenul este incomparabil mai ieftin”, a explicat atunci Robu.

    Doi ani mai tarziu, in toamna lui 2017, primarul Timisoarei facea anuntul potrivit caruia studiul de fezabilitate avea sa fie dat in lucru in scurt timp si ca parcul se va face cu ajutorul unor imprumuturi, pentru ca in 2020 sa fie gata. Mai mult, preciza ca avea in vedere 3 locatii. Una dintre ele tocmai Mehala, cea pe care cu doi ani inainte a respins-o.

    „Dam drumul studiului de fezabilitate pentru Aquaparcul Timisoarei. Vrem sa il facem pe banii nostri pentru ca nu suntem finantabili pe fonduri europene. Timisoara nu are areal de statiune pe teritoriul sau, cum are Oradea. O sa vedem, ori in Mehala, ori in zona aeroportului Cioca, ori undeva inspre padurea Bistra, nu stiu inca locatia, urmeaza sa facem si eu personal si colegii deplasari pe teren inainte de a face tema de proiectare. Nu puteam mai devreme pentru ca orasul trebuia modernizat in privinta infrastructurii de mobilitate„, a spus in septembrie 2017 primarul Nicolae Robu.

    Mai mult, sustinea ca Aqualand-ul de la Timisoara va fi cu mult mai mare si mai frumos decat cel de la Szeged si ca ar putea costa chiar si 15 milioane de euro.

    „Acesta va fi chiar cel mai tare din aceasta parte de Europa. Va avea in jur de 10 hectare. Estimez ca cel tarziu in 2020 va fi inaugurat. Tehnologiile de realizare sunt ceva sunt destul de bine puse la punct acum si cred ca intr-un an -un an jumatate se va realiza. Daca merge bine licitatia, poate in 2019 va fi gata. Ne gandim si la un imprumut bancar. Nu am estimare, cat ar costa, discutam de sume in jurul a 10-15 milioane de euro„, a explicat in septembrie edilul sef al Timisoarei, adaugand ca Aquapark-ul va avea mai multe bazine, sisteme de tobogane cu apa cum nu exista in zona in acest moment, dar si tiroliana.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE propune condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea valorilor fundamentale

    “Comisia Europeană stabileşte opţiuni pentru modernizarea bugetului UE, inclusiv prin instituirea unor asocieri între obiectivele bugetului comunitar şi modul în care este finanţat mai puternic”, anunţă instituţia în proiectul intitulat “Bugetul pe termen lung al UE după anul 2020: Opţiuni şi consecinţe”.

    “În plus, stabilim posibilităţi pentru consolidarea legăturii – numită frecvent «condiţionare» – între accesarea fondurior comunitare şi respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”.

  • Cine sunt cele 9 femei din noul guvern PSD-ALDE – GALERIE FOTO

    Viorica Dăncilă, premier


    Graţiela Gavrilescu, vicepremier


    Ana Birchall, vicepremier şi ministru pentru implementarea Afacerilor Europene


    Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene


    Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii


    Carmen Dan- ministrul Afacerilor Interne


    Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii

    Ioana Bran, ministrul pentru Tineret şi Sport

    Natalia Intotero- ministerul Românilor de Pretutindeni

  • Al doilea oraş din România care ar putea avea METROU. Pentru 2018 a alocat deja 3,48 de milioane de lei

    Clujul a făcut un prim pas important pentru reţeaua de metrou. Primăria a alocat pentru 2018 suma de 3,48 de milioane lei pentru studiul de prefezabilitate şi diverse alte studii privind introducerea metroului în oraş. Alte 23 de milioane de lei vor fi folosiţi pentru cumpărarea de tramvaie, dintr-un total de 227 de milioane, toţi bani europeni. Pentru troleibuze ar urma să se cheltuie 12 milioane dintr-un total de 116.
     
    “Clujul nu va putea evita discuţia despre metrou. Este un proiect pentru următorii 15-20 de ani”. Acesta a fost mesajul rostit în 2017 pe două voci: primarul Emil Boc şi viceprimarul Dan Tarcea.
     
    În viziunea Primăriei, metroul clujean ar trebui să lege Floreştiul sau chiar Gilăul de Apahida. Trebuie luată în considerare realitatea de peste 20 de ani, nu cea de acum. Numai că studiul pe care îl va comanda municipalitatea nu va fi atât de cuprinzător.

    Recent, viceprimarul Dan Tarcea citat de Ziua de Cluj: “Nu putem aloca bani pentru studii în Floreşti, Gilău sau Apahida. Îl vom face numai pentru Cluj-Napoca. Dacă şi alţii vor dori metrou, vor trebui să îşi comande propriile studii, chiar dacă ştim că bugetele din comune nu sunt atât de mari. Am vrea, pentru o maximă eficienţă, ca linia de metrou să lege comunele din est şi din vest”.

    Anul trecut, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, citat de capital.ro: „Vreau să-l încurajez pe Emil Boc şi sunt convins că nu se va lăsa inhibat de «corul cârtitorilor», care probabil că există şi în Cluj, ca şi în Timişoara. Oricine înţelege că aceste oraşe se dezvoltă într-un ritm alert şi că nu pot să funcţioneze cu infrastructura gândită în alte vremuri şi în alte condiţii. (…) Cred că este o idee foarte bună. Noi trebuie să gândim în perspectivă, nu de azi pe mâine”, a declarat Nicolae Robu, într-o conferinţă de presă.