BusinessMagazin

Tag: fondator

  • Cine este tânărul care vrea să cucerească piaţa de cafenele din Cluj

    Bogdan Ciocian este fondator al lanţului de cafenele Meron, unde lucrează în prezent aproximativ 80 de persoane. Anul 2018 a fost unul promiţător pentru Meron prin extinderea businessului, prin creşterea lanţului de coffee shopuri la 11 unităţi.

    „În plus, anul trecut a venit şi cu perspective noi de business, iar cele 7 oraşe pe care le aveam în vedere pentru planul de extindere – Oradea, Timişoara, Sibiu, Bistriţa şi Bucureşti – s-au concretizat.” Tot anul trecut, compania a investit circa 500.000 de euro într-o prăjitorie proprie. „Un alt aspect important pe care am reuşit să îl dezvoltăm constă în lansarea platformei noastre de B2B. Aceasta oferă beneficii altor jucători mici din piaţa de specialty coffee care au nevoie de o cafea proaspăt prăjită şi care până acum recurgeau la diverse prăjitorii de pe piaţa internaţională”, adaugă antreprenorul.

    Planurile pentru extinderea internaţională au venit în mod firesc, spune antreprenorul, adăugând că priveşte către pieţe precum Londra, Amsterdam, Lisabona sau Barcelona. Una dintre cele mai semnificative decizii luate de Bogdan Ciocian a fost momentul în care a renunţat la continuarea studiilor, la facultate. „Acest gest îndrăzneţ şi poate, pe alocuri, privit cu neîncredere de cei din jur m-a ajutat să încep să învăţ cu adevărat şi să îmi creionez drumul. Astfel, am devenit mai independent, mai conştient de forţele proprii”, spune Ciocian.

    Profilul lui Bogdan Ciocian a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Câţi bani are cea mai bogată familie din lume. Ce afaceri controlează şi cine sunt oamenii care investesc banii familiei

    Sam Walton, fondatorul Walmart, ar fi probabil uimit de modul în care nepoţii săi investesc astăzi banii. Iniţiativele lor, scriu cei de la Bloomberg, ar atrage totuşi şi aplauze.
     
    Averea familiei Walton este estimată la peste 175 de miliarde de dolari. Walmart, lanţul de magazine fondat în 1945 de Sam Walton, numără astăzi aproape 12.000 de magazine la nivel global şi generează anual venituri de peste 500 de miliarde de dolari.
     
    Ben Walton, nepotul de 44 de ani al lui Sam Walton, deţine Zoma Capital, un vehicul financiar care investeşte în sectoarele energiei şi apei. Steuart şi Tom, veri ai lui Ben, au achiziţionat brandul britanic de biciclete Rapha contra sumei de 225 de milioane de dolari.
     
    Tom deţine şi Ropeswing Group, companie ce operează un lanţ de restaurante care se adresează milenialilor.
     
    Toate aceste iniţiative investiţionale îi bucură pe consilierii financiari ai familiei Walton, care consideră că diversificarea portofoliului investiţional reprezintă singura metodă prin care averea celei mai bogate familii din lume poate fi asigurată.
     
    Cu toate acestea, acţiunile deţinute în alte afaceri decât Walmart reprezintă în prezent doar o mică parte din averea totală a familiei. Este totuşi un lucru pozitiv că noile generaţii vin cu idei proprii de afaceri, scriu cei de la Bloomberg, în condiţiile în care aproximativ 3,4 mii de miliarde de dolari urmează să fie transferate către moştenitorii în următoarele două decenii.

  • Tânăra din România care a decis să nu mai muncească pentru alţii şi să fie plătită cu salariul minim pe economie, ci să fie propriul şef. Acum afacerea ei face milioane de euro

    „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul.“

    Nicoleta Hriţcu a lansat, la Iaşi, reţeaua de cofetării Cuptorul Moldovencei, devenită una dintre cele mai mari afaceri de profil din regiunea Moldovei. Ea a anunţat anul acesta că deschide în Iaşi a şasea locaţie, veniturile ţintite astfel pentru 2019 ajungând la 2,5 milioane de euro.
    În 2018, a lansat businessul auxiliar Glazurai, un concept cu miniprăjituri artizanale din ingrediente naturale.

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului. Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună”, se prezenta tânăra antreprenoare, într-un interviu acordat Business MAGAZIN. Ea este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi.

    „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea.  Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este acum, spune ea, unul simplu: produsele Cuptorul Moldovencei să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect.

    Povestea Nicoletei Hriţcu a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP DIN ROMÂNIA.

  • Lars Larsen, fondatorul retailerului Jysk, a murit la vârsta de 71 de ani

    Lars Larsen, fondatorul lanţului gigant de retail Jysk şi unul dintre cei mai puternici oameni din Danemarca a murit la 71 de ani, potrivit Bloomberg.

    Larsen a murit în casa lui din Silkeborg, Danemarca, luni, potrivit unui anunţ al companiei.

    El a părăsit funcţia de preşedinte al companiei cu două luni în urmă după ce a fost diagnosticat cu cancer. Fiul său, Jacob Brunsborg, 47 ani, l-a înlocuit ca preşedinte.

    Larsen a fondat compania în 1979. A strâns între timp o avere de 4,5 miliarde dolari, ceea ce l-a transformat într-unul dintre cei mai bogaţi patru oameni din Danemarca.

     

     

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Alexandru Diaconu, Fondator Bottega Verde România

    Omul de afaceri Alexandru Diaconu spune că a început să lucreze încă de la 16 ani, iar la 21 înfiinţase deja prima firmă. A prins valul dezvoltării din IT şi pe cel al începuturilor comerţului online şi, chiar dacă nu toate pariurile sale au fost câştigătoare, asta pentru că prima încercare de business – aducerea brandului La Redoute în România – s-a încheiat în doar câţiva ani, a mizat în continuare pe antreprenoriat.

    În toamna lui 2015, Diaconu a decis să intre în zona de cosmetică şi să aducă în România brandul Bottega Verde, ale cărui produse existau deja pe piaţa locală în unele farmacii, dar nu oficial. În 2018, Bottega Verde România a înregistrat venituri de aproximativ 1 milion de euro şi un profit de 5-7%. În paralel cu businessurile dezvoltate în zona comerţului online şi IT, el a pornit şi un business în domeniul medical, axat pe oferirea de servicii de recoltare de celule stem, lansând, în vara lui 2012, Baby Stem, care a înregistrat de asemenea venituri de aproximativ 1 milion de euro anul trecut.

    Alexandru Diaconu a urmat ASE-ul şi o serie de studii postuniversitare, atât în zona economică, cât şi în cea de diplomaţie. Dincolo de activitatea antreprenorială, el îşi împarte timpul şi între hobbyurile sale. „Îmi place să citesc istorie, filosofie şi îmi plac autobiografiile. Probabil că acesta este şi motivul pentru care oriunde călătoresc îmi place să descopăr locuri şi oameni şi să vizitez muzee, unde mă pierd chiar şi câte jumătate de zi sau o zi întreagă.” 

  • Vlad Popescu, fondator şi CEO Norofert Group: „Cred că avem foarte multe lucruri de făcut în România, avem nevoie de vreo 2-3 vieţi ca să le facem pe toate, iar plecatul în afara ţării nu este o opţiune în acest moment” – VIDEO

    Vlad Popescu a avut un rol important în transformarea afacerii de familie Norofert Group în cel mai mare producător de îngrăşăminte organice din România, cu o cotă de piaţă de 30%.  Compania s-a extins însă şi în străinătate, prin vânzarea şi distribuirea produselor companiei în Republica Moldova, Bulgaria şi Grecia, şi urmează o extindere a acesteia şi în Croaţia. Şi-au propus de asemenea ca până în septembrie 2019 să intre la tranzacţionare pe piaţa AeRo a Bursei de Valori Bucureşti, devenind astfel prima companie agrotech listată până în prezent pe BVB. Listarea are ca scop acumularea capitalului necesar pentru construirea unei noi fabrici şi pentru creşterea echipei de vânzări. Popescu a început să lucreze la Norofert, afacere fondată de tatăl său, în 2000, când a terminat liceul.

    Vlad Popescu şi-a început activitatea în companie prin livrarea produselor către fermieri, iar în 2013 a preluat o poziţie de vânzări în companie şi a supravegheat procesele de vânzare din Norofert, în contextul în care compania avea pe atunci ca obiect de activitate importul de fertilizatori organici din străinătate.  În 2015, când tatăl său s-a retras din business din cauza unor probleme de sănătate, a preluat conducerea companiei şi a luat decizia să renunţe complet la activitatea de import şi să înceapă producţia îngrăşămintelor organice sub marca Norofert. „Probabil am fost nebun, dar decizia aceea a adus rezultate neaşteptat de bune, deci aş putea spune că riscând totul am reuşit să depăşesc greutăţile şi să schimb complet afacerea”, spune Vlad Popescu. După deschiderea propriei unităţi de producţie de îngrăşăminte, în Craiova, veniturile companiei au crescut constant de-a lungul anilor. Anul trecut compania a adus o premieră pe piaţa europeană prin oferirea tuturor produselor lor sub formă de tabletă efervescentă, inovaţia fiind apreciată atât de fermierii din România, cât şi de cei din străinătate.

    Profilul lui Vlad Popescu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019, iar el a fost premiat în cadrul galei de lansare a catalogului.

  • Gigantul online din China care a dat credite de 290 miliarde dolari în ultimii patru ani şi care va schimba pentru totdeauna creditarea pentru companiile mici

    Banca online fondată de Jack Ma, fondatorul Alibaba, conduce pas cu pas o revoluţie în creditarea businessurilor mici din China, şi ţinteşte să rezolve o problemă care a ţinut cea mai mare economie din Asia pe loc în ultimele decenii, potrivit Bloomberg.

    Cu ajutorul datelor ce reflectă plăţile şi a unui sistem de risk-management care analizeaază peste 3.000 de variabile, MYbank – proiectul început de Jack Ma acum patru ani – a acordat până acum credite de 290 miliarde dolari pentru 16 milioane de companii mici.

    Cei are vor să împrumute sunt doar la câteva atingeri de ecran distanţă de a primi banii aproape instant dacă sunt aprobaţi. Tot procesul durează trei minute şi nu implică niciun banker. Rata de nerambursare este de doar 1% până acum.

    Boomul financiar-tehnologic care a transformat China în cel mai mare procesator de plăţi electronice din lume schimbă în prezent modul în care băncile interacţionează cu companiile care conduc creşterea economică.

    Băncile din China urmează modelul MYbank şi devin mai deschise în faţa businessurilor mici, pe care le refuzau până acum când era vorba de creditare, în favoarea businessurilor mari deţinute de stat.

    Pentru economia de 13.000 miliarde dolari a Chinei care a înregistrat în trimestrul trecut cea mai slabă creştere economică din 1992 şi până în prezent, implicaţiile unei astfel de schimbări ar putea fi profunde.

    Firmele care nu sunt de stat – majoritatea businessuri mici – reprezintă circa 60% din creşterea economică, şi angajează 80% din forţa de muncă a ţării. În ciuda importanţei lor, acestea au fost puse la colţ de o acţiune amplă a guvernului de la Beijing prin care a încercat în ultimii doi ani să scoată din piaţă creditorii „gri”.

    „Întreprinderile mici şi mijlocii sunt de fapt motorul economiei. Până acum era un segment la care băncile se uitau şi considerau că era prea dificil şi prea riscant pentur creditare. Dar acum ele îşi folosesc modelele pentru a-şi da seama cât de mare este de fapt riscul şi dacă se simt confortabile”, spune Keith Pogson, senior partner, bănci şi pieţe de capital în cadrul Ernst & Young Hong Kong.

     

     

     

  • Povestea tânărului care a creat un brand românesc ce a ajuns pe trei continente. „Businessul e, până la urmă, despre oameni, nu despre cifre.”

    Dan Isai poate fi considerat deja un investitor în serie, cu precădere în domeniul HoReCa. El a intrat în acest domeniu după ce a participat la fondarea Salad Box, în prezent unul dintre cele mai cunoscute branduri de restaurante de pe piaţa locală – şi nu numai: acesta s-a extins în sistem de franciză pe mai multe pieţe din lume. Cu circa 70 de unităţi, cifra de afaceri totală a businessului este de peste 25 de milioane de euro, conform datelor comunicate anterior de companie ZF.

    Lanţul de restaurante cu servire rapidă Salad Box a fost fondat de Dan Isai alături de alţi trei antreprenori români. Ei au început afacerea în 2012 cu circa 20.000 de euro. În prezent, principala concentrare este expansiunea internaţională: după Europa şi Statele Unite, urmează extinderea reţelei de restaurante şi în Asia.

    Fondatorii Salad Box au dezvoltat şi alte concepte, sub umbrela Sterling Cruise Group: Pep & Pepper, Taksim sau Resto Aperto.
    Dan Isai a investit şi în lanţul de cafenele de Narcoffee Roasters, alături de Marcelus Suciu, fondatorul Marty Restaurants; iar anul acesta a anunţat că investeşte 250.000 de euro alături de patru alţi investitori români în HomeFresh, un start-up activ pe segmentul de livrare de mâncare la domiciliu.

    Profilul lui Dan Isai a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • Doi fraţi din România vor să scape lumea de pungile de plastic. Afacerea lor generează deja venituri de milioane de euro

    Tudor Georgescu a lansat împreună cu fratele său, Adrian,  alături de alţi doi parteneri de business, o afacere care oferă în prezent o gamă largă de ambalaje de unică folosinţă 100% biodegradabile şi compostabile (reciclabile – n.red.), făcute din plante.

    Biodeck îşi propune să ofere astfel o soluţie sustenabilă pentru ambalajele din plastic de unică folosinţă, fiind primul brand românesc care oferă astfel de produse. Firma a fost înfiinţată în 2017, dar operaţiunile de vânzări au început susţinut în 2018. „Ne propunem să închidem anul 2019 la o cifră de afaceri de 2 mili­oane de euro”, descria Tudor Georgescu obiectivele pentru anul în curs.

    Pentru dezvoltarea proiectului, au găsit finanţare prin intermediul producătorului de mase plastice Prodplast SA, o companie al cărei director executiv este şi despre care el spune că „a înţeles impactul plasticului asupra mediului şi a decis să oprească producţia de plastic de unică folosinţă încă de acum 10 ani”.

    Planurile lor pe termen lung vizează extinderea internaţională; un prim pas în acest sens a fost distribuţia produselor pe Amazon UK – urmează apoi diversificarea canalelor de distribuţie pe pieţele străine.

    Totodată, şi-au propus să desfăşoare şi campanii de educaţie de mediu la nivelul regiunii Europei de Est, motiv pentru care au stabilit o serie de parteneriate în această direcţie.

  • Cel mai bogat om al lumii dezvăluie care este singura soluţie ca omenirea să aibă un viitor în condiţiile în care planeta se distruge

    Jeff Bezos, fondatorul Amazon şi cel mai bogat om din lume, cu o valoare netă a averii estimată la peste 165 de miliarde de dolari, îşi îndreaptă investiţiile în dezvoltarea tehnologiilor spaţiale prin compania aeronautică Blue Origin, deţinută de acesta, conform USA Today.

    „Cred că este important pentru această planetă şi pentru dinamismul generaţiilor viitoare. Este ceva la care ţin foarte mult şi este ceva la care m-am gândit toată viaţa. Nu îţi alegi pasiunile, acestea te aleg pe tine”, a spus Jeff Bezos într-un interviu difuzat pe CBS Evening News.

    Fondatorul Amazon adaugă faptul că dezvoltarea tehnologiilor spaţiale este foarte importantă pentru că doar aşa omenirea va avea un viitor. De asemenea, Jeff Bezos este de părere că am devenit foarte numeroşi din punctul de vedere al populaţiei, ca specie, iar planeta este relativ mică. Astfel, suntem într-un proces de a distruge Pământul prin poluare şi prin dezvoltarea industriei.

    „La un moment dat va fi mult mai ieftin şi simplu să produci lucruri foarte complexe în spaţiu, cum ar fi micro-procesoare şi după aceea să le trimiţi înapoi pe Pământ. Prin această modalitate, fabricile foarte mari şi poluarea generată de industrii nu vor mai afecta Pământul”, a spus Jeff Bezos.

    Astronautul John Glenn, primul american care a orbitat în jurul Pământului, i-a scris lui Jeff Bezos în 2016 şi i-a spus că munca pe care o face în domeniul tehnologiei spaţiale va face călătoria în spaţiu să fie la fel de banală ca şi călătoria aeriană.

    „Cred că este foarte credibil. Dacă ne întoarcem în timp, acum 100 de ani şi le-am spune oamenilor că astăzi poţi cumpăra un bilet şi poţi zbura peste toată lumea cu ajutorul unui avion, ar crede ca eşti nebun. O astfel de schimbare poate să aibă loc în doar 100 de ani sau mai puţin”, a spus Jeff Bezos.

    Primul pas către realizarea unui viitor în spaţiu este turismul spaţial, iar Blue Origin are un număr de vehicule pe care le testează, cum ar fi New Shepherd, prin care oamenii pot călători în spaţiu pentru perioade scurte de timp, a adăugat fondatorul Amazon.