BusinessMagazin

Tag: fond

  • Elliott, „Vulturul de pe Wall Street“, iese de la Fondul Proprietatea: şi-a înmulţit de peste cinci ori banii în zece ani. Doar din distribuţiile pe care FP le-a făcut către acţionari, Elliott a încasat 1 mld. lei

    Elliott Associates, unul dintre cele mai mari fonduri speculative la nivel mondial, şi-a înmulţit de peste cinci ori investiţia iniţială la Fondul Proprietatea şi doar din distribuţiile de cash pe care Fondul le-a făcut către acţionari din 2011 încoace, adică de când este listat, a câştigat circa 1 miliard de lei, potrivit calculelor ZF.

    Ziarul Financiar a calculat randamentul de investiţie ţinând cont de preţul de tran­zac­ţionare de la listare, de circa 0,2 lei faţă de 1 leu în prezent, dar este posibil ca acesta să fie mai mare în contextul în care înainte de listare Fondul Proprietatea s-a tranzacţionat timp de trei ani pe piaţa gri, ceea ce a permis intrarea în acţionariat a unor fonduri străine de investiţii de tip speculativ, pentru care absenţa unei referinţe de preţ nu a fost un obstacol.

    În cazul distribuţiilor de cash, ZF nu a luat în calcul răscumpărările efectuate de FP.

    Astfel Elliott, administrat de Elliot Management, societate condusă de Paul Singer, un om american de afaceri supranumit în cercurile financiare „Vulturul de pe Wall Street“ sau „Bestia Neagră“ pentru modul în care a câştigat sute de milioane de dolari de pe urma unor companii şi economii cu probleme, a ajuns de la cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea în 2015, cu o deţinere de 20%, la circa 3% în prezent. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea lui Johan Meyer, executivul care a copilărit în Africa de Sud, iar acum conduce Franklin Templeton Investments România şi Fondului Proprietatea

    Johan Meyer coordonează activităţile activităţile Franklin Templeton Investments în România, care are o echipă de 29 de persoane.  „Pentru Fondul Proprietatea, rezultatele înseamnă să creăm valoare pentru acţionarii noştri. Nu este întotdeauna o sarcină uşoară şi este complicată şi mai mult de un climat de instabilitate legislativă şi fiscală, dar sunt bucuros să anunţ că eforturile noastre din 2018 au avut rezultate pozitive, în ciuda corecţiei semnificative din piaţă din luna decembrie”, descrie Meyer cele mai recente rezultate. Unele dintre cele mai mari deţineri ale fondului şi-au îmbunătăţit performanţa financiară, care s-a reflectat în preţuri mai mari ale acţiunilor companiilor listate şi evaluări mai bune ale activelor nelistate. „Acţionarii noştri au fost recompensaţi cu 500 milioane lei sub formă de dividende şi 1,37 miliarde lei sub formă de acţiuni răscumpărate, distribuirea totală fiind echivalentul a 18,3% din valoarea activelor nete la 31 decembrie 2018”, explică Meyer.
    Legat de evoluţia sa profesională, Johan Meyer spune că decizia de a veni în România a fost cel mai important pas din carieră. „Nu-mi vine să cred că au trecut deja doi ani şi jumătate de când eu şi familia mea ne-am mutat aici. A fost o experienţă incredibil de satisfăcătoare să lucrez alături de toţi colegii mei, încercând să aducem schimbări reale în profitabilitatea companiilor din portofoliul nostru, prin îmbunătăţirea standardelor guvernanţei corporative. Desigur, nu este ceva care a debutat recent, ci este mantra noastră de când Franklin Templeton a preluat managementul fondului.”


    Meyer a crescut în Africa de Sud şi a studiat economia la Universitatea din Pretoria, după care s-a alăturat Franklin Templeton în Johannesburg în 2004. Ulterior, în 2011, Franklin Templeton şi-a mutat sediul la Cape Town. S-a mutat în România către sfârşitul anului 2016; anterior venirii sale aici se ocupa mai ales de strategiile Franklin Templeteon pentru pieţele de frontieră şi Africa, descrie el aceste experienţe. În prezent, se dedică activităţilor Franklin Templeton în România: „Aştept cu plăcere să petrec mai mult timp aici”. 

    Profilul lui Johan Meyer a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019.

  • Un nou gigant de 100 de miliarde se naşte în piaţă: SoftBank se pregăteşte să pună banii unor companii precum Apple şi Microsoft în proiecte de inteligenţă artificială

    SoftBank a anunţat vineri că va lansa al doilea mega fond din istoria băncii care va investi în companii de tehnologii, doar că acesta se va concentra pe domeniul inteligenţei artificiale la nivel global, potrivit CNBC.

    Contribuţia totală la SoftBank Vision Fund 2, atât din partea conglomeratului japonez dar şi din partea unor parteneri de talie mondială, se ridică la 108 miliarde de dolari, transmite compania.

    SoftBank va contribui cu 38 de miliarde de dolari la noul fond.

    Mai multe companii proeminente sunt aşteptate să participe în acest fond printre care Apple, Microsoft, Foxconn, banca Standard Chartered, şi giganţii financiari japonezi Mizuho Bank, Sumitomo Mitsui Banking Corporation şi MUFG Bank.

    Alţi investitori sunt Corporaţia Naţională de Investiţii a Băncii Naţionale din Kazhastan şi investitori din Taiwan.

    Fondurile suverane din Abu Dhabi şi Arabia Saudită, care au fost printre principalii investitori din primuil fond Vision, au lipsit de pe lista de investitori anunţaţi vineri de SoftBank.

    Primul fond a ajuns cunoscut la nivel global pentru investiţiile derulate în companii globale de tehnologie şi telecomuinicaţii. Fondul, care a livrat randamente de 45% investitorilor, a investit în companii precum Uber, Slack, The We Company, precum şi compania indiană de comerţ online Flipkart.

    În luna mai, CEO-ul Masayoshi Son a spus că Vision Fund 2 trebuie să aibă randamente cel puţin comparabile cu predecesorul său.

     

     

  • FMI şi-a redus prognozele de creştere pentru economia mondială. Care sunt ţările în care este aşteptată o îmbunătăţire a economiei

    Instituţia subliniază nevoia urgentă de reducere a tensiunilor comerciale. “Principalii factori de risc pentru economia globală sunt evoluţiile negative, inclusiv disputa comercială SUA-China, tarifele auto americane sau un Brexit fără acord, investiţiile reduse sau slăbirea lanţurilor de aprovizionare globale”, a spus Fondul.

    Într-un interviu acordat BBC, economistul-şef al FMI, Gita Gopinath, a declarat: “Creşterea globală este lentă şi precară, dar nu trebuie să fie aşa, pentru că unele evoluţii sunt autoimpuse”.

    Raportul este critic faţă de politicile comerciale ale preşedintelui american Donald Trump. Documentul spune că statele nu ar trebui să utilizeze tarifele vamale pentru a redresa balanţe comerciale bilaterale sau ca un substitut al negocierilor.

    Ambele strategii sunt folosite de administraţia Trump.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Corporaţiile americane preiau frâiele inovaţiei: Microsoft şi Dell caută următoarea inovaţie din câmpul muncii printre startup-urile de Inteligenţă Artificială

    În timp ce sindicatele, corporaţiile şi guvernele lumii dezbat efectele pe care Inteligenţa Artificială, machine learning-ul şi automatizarea le vor avea asupra viitorului pieţei muncii, investitorii cu capital identifică cele mai promiţătoare startup-uri în care să investească pentru a schimba cursul acestei schimbări.

    Potrivit CNBC, printre aceşti investitori se numără fondul de investiţii al Microsoft, M12, şi Dell Technologies Capital. Ambele ţintesc să capitalizeze progresul umanităţii şi se concentrează pe startup-uri pe care le pot mentora cu propria expertiză şi propriul know-how.

    „Scopul nostru este să captăm inovaţia. Trebuie să căutăm în ecosistemul antreprenorial extern. Este foarte important să facem asta ţinând cont că ritmul în care se dezvoltă tehnologia este uimitor”, notează Scott Darling, preşedintele Dell Technologies Capital, care spune că Michael Dell se uită pe fiecare investiţie realizată de fond.

    Aşa cum explică Darling, randamentul investiţiei în astfel de startup-uri este atât de mare încât banii care se îndreaptă spre acest sector sunt din ce în ce mai mulţi.

    În cazul Dell Technologies, fondul a investit peste 600 milioane dolari în 100 de proiecte în ultimii şase ani. Dintre acestea, Dell a realizat 40 de exituri şi cinci listări la bursă, cu o valoare totală de piaţă de peste 50 miliarde dolari – printre acestea numărându-se proiecte precum Docusign, Cylance, Mongo şi Zscaler.

    Şi în cazul fondului M12 al gigantului Microsoft ecuaţia este aceeaşi. Compania caută startup-uri în care poate investi pentru potenţialul pe care îl au acestea prin inovaţie.

    „Inovaţia nu se limitează la graniţele corporaţiei noastre. Este un moment incredibil pentru a vedea cum Inteligenţa Artificială transformă locurile de muncă. Deja vedem tehnologiile distribuite din ce în ce mai mult, şi din ce în ce mai diversificate”, spune Nagraj Kashyap, vicepreşedinte şi global head al fondului M12 – un fond de investiţii care se concentrează pe software enterprise, Inteligenţă Artificială, securitate cibernetică şi cloud computing.

    Companiile de dimensiunea Microsoft sau Dell au avantajul de a putea luat astfel de proiecte la început de drum, şi pe lângă capital, le pot integra în reţeaua lor de dezvoltare, vânzări şi distribuţie.

    De exemplu, Microsoft a intrat în parteneriat cu startup-ul de educaţie GO1.com după ce M12 a condus o serie B de investiţii de 30 milioane de dolari în una iunie a anului trecut. Startup-ul australian care a trecut prin acceleratorul Y Combinator este supranumit „Netflixul trainingurilor”.

    GO1.com oferă un serviciu pe bază de subscripţie în sistem software as a service care se poate plia pe orice software de resurse umane, permiţând departamentelor de HR să aibă acces la 50.000 de cursuri de training în diverse limbi.

    Afacerile GO1.com au crescut cu 300% de la un an la altul, potrivit lui Chris Eigeleand, cofondator şi director operaţional al companiei. Produsul a fost introdus în pachetele Microsoft alături de alte software-uri pentru resurse umane, ceea ce a ajutat startup-ul cu o vechime de doar patru ani să ajungă la 1,5 milioane de cursanţi şi peste 1.500 de clienţi în toată lumea.

     

     

  • Cine vrea să fie şef în lumea arabă: Fondul suveran din Abu Dhabi, un gigant de 700 miliarde dolari, îşi caută oameni de management

    Fondul suveran al Abu Dhabi-ului, unul dintre cele mai mari fonduri din lume, caută oamenii pentru a-şi dezvolta sistemul de management care gestionează active de 697 miliarde dolari, potrivit Bloomberg.

    Autoritatea de Investiţii din Abu Dhabi plănuieşte „să adauge mai multe poziţii noi, majoritatea în segmentul de investiţii şi în roluri de cercetare” în departamentele de instrumente cu venit fix şi în departamentul de trezorerie, potrivit raportului anual al entităţii.

    Randamentul anualizat al fondului cu o istorie de 20 de ani a scăzut la 5,4% pentru anul acesta, faţă de 6,5% în anul anterior.

    Veniturile fondului au scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 11 ani, dar datele sunt limitate încât fondul a început raportarea abia în 2008.

    Cu toate acestea, performanţa fondului se ridică la nivelul pieţei, în contextul în care randamentul mediu anualizat pe indicele S&P pentru ultimii 20 de ani se ridică la 5,6%.

    Fondurile suverane au început să realizeze mai multe investiţii directe în contextul în care trebuie să genereze la rândul lor câştiguri într-un mediu cu dobânzi scăzute.

    Una dintre cele mai mari tranzacţii în care s-a implicat fondul anul acesta este achiziţia diviziei de produse de îngrijire corporală de la Nestle, împreună cu EQT Partners, într-o tranzacţie de 10 miliarde dolari.

     

  • Jerome Powell, bancherul central din SUA, se pregăteşte să reducă dobânzile pe fondul degradării perspectivelor economice

    Jerome Powell, preşedintele FED (n.r: banca centrală americană), a dat de înţeles că este pregătit să reducă dobânzile în luna iulie, după ce a menţionat că economia se confruntă în continuare cu riscuri, de la inflaţia scăzută şi până la conflictul comercial SUA-China, potrivit Bloomberg.

    De când oficialii FED s-au întâlnit în luna iunie, „se pare că incertitudinile care gravitează în jurul tensiunilor comerciale şi îngrijorările cu privire la stabilitatea economiei globale continuă să pună presiune pe pespectivele economice ale SUA”, a spus Jerome Powell miercuri în faţa Congresului american.

    Întrebat de Congres în timpul audierilor dacă raportul favorabil cu privire la piaţa muncii din SUA pe luna iunie i-a schimbat decizia, el a răspuns scurt: „Un răspuns direct la întrebare este nu”.

    Traderii din SUA au reacţionat reîntărindu-şi convingerea că banca centrală v areduce dobânzile cu 0,25% în cadrul şedinţei de politică monetară din 30-31 iulie.

    Sub presiunile ridicate din partea lui Donald Trump care încearcă să influenţeze deciziile de politică monetară, Powell susţine că mandatul său vizează o piaţă a muncii cu un şomaj cât mai scăzut, preţuri stabile şi „independenţa” Fed-ului.

     

     

     

  • Dezastru pentru Marea Britanie: Lira sterlină se prăbuşeşte la minimul ultimilor doi ani

    Lira sterlină s-a depreciat la minimul ultimilor doi ani pe fondul perspectivelro eocnomice slabe într-o piaţă care pariază că banca centrală va fi nevoită să reducă dobânzile, potrivit Bloomberg.

    Moneda a atins cel mai slab nivel din aprilie 2017 în contextul în care statisticile pe vânzările sectorului de retail din Marea Britanie arată o încetinire şi pe fondul sugestiilor economiştilor potrivit cărora economia se îndreaptă spre cel mai prost trimestru din 2012 până în prezent.

    Pieţele financiare se aşteaptă ca Banca Angliei să reducă dobânzile anul viitor pe fondul condiţiilor economice slabe.

    Astfel, lira sterlină s-a depreciat cu 0,6% la o paritate de 1,2443 faţă de dolar, cel mai scăzut nivel din aprilie 2017 până în prezent.

    Stabilitatea lirei sterline a fost ameninţată în uiltimele săptămâni de temerile politice generate de Brexit şi de alegerea unui nou premier.

    Per total, lira sterlină a scăzut cu circa 2% de când premierul Theresa May a dat de înţeles că urmează să se retragă din funcţie.

     

     

     

     

  • Francezii şi spaniolii vor un european ca succesor al Christinei Lagarde la şefia Fondului Monetar Internaţional

    Următorul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să fie european, apreciază miniştrii de Finanţe din Franţa şi Spania după ce guvernele au început negocierile pentru a decide cine va urma la conducerea instituţiei după Christine Lagarde, care a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene, potrivit Bloomberg.

    „Ce vrem noi în Franţa este să avem un candidat al Uniunii Europene care să o poată urma pe Lagarde la şefia FMI. Mai mult, vrem să putem lua rapid o decizie. În al treilea rând, vreau să avem un candidat unic, prezentat de UE fără rivalităţi interne”, spune Bruno Le Maire.

    În acelaşi timp, Nadia Calvino, ministru de Finanţe în Spania, spune că numirea unui european la şefia instituţiei este „prioritară”.

    Liderii UE au nominalizat-o anul trecut pe Lagarde la şefia Băncii Centrale Europene pentru a-i lua locul lui Mario Draghi.

     

  • Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie, ar putea ajunge noul şef al Fondului Monetar Internaţional

    Guvernele europene negociază în mod activ numirea unui nou şef la Fondul Monetar Internaţional, după ce actuala şefă, Christine Lagarde, a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene.

    Potrivit Bloomberg, varianta favorită pentru a conduce mai departe Fondul Monetar Internaţional este Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie.

    Ultimii 11 directori ai Fondului Monetar Internaţional au provenit din Europa, inclusiv Christine Lagarde care este din Franţa.

    Chiar dacă ar mai putea apărea propuneri, experienţa lui Carney este greu de combătut. Acesta a lucrat timp de 13 ani pentru Goldman Sachs în Londra, Tokyo şi Toronto, iar apoi fost viceguvernator al băncii centrale din Canada.

    Din 2008 a fost adjunctul ministrului de Finanţe din Canada, de unde a plecat pentru a prelua conducerea băncii centrale canadiene în perioada 2008-2013. Începând cu anul 2013, Carney a fost guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii.