BusinessMagazin

Tag: Floreasca

  • Unde va apărea noul pol de clădiri de birouri din Bucureşti

    Anunţul recent al Guvernului privind realizarea Magistralei 6 de metrou, care va lega Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, aduce în discuţie conturarea unui nou pol de birouri pe piaţa bucureşteană. În acest stadiu, pariul se pune pe zonele Expoziţiei sau Băneasa, unde consultanţii Colliers International aşteaptă noi dezvoltări care vor concura cu zonele de birouri deja consacrate, precum Floreasca – Barbu Văcărescu.

    De curând, Guvernul a aprobat printr-o hotărâre indicatorii tehnico-economici pentru Magistrala 6 de metrou, termenul estimat de începere a lucrărilor fiind doua jumătate a anului 2017, cu o durată de execuţie de patru ani. Teoretic, lucrarea  care cuprinde staţii la Romexpo şi la Complexul Comercial Băneasa, ar urma sa fie gata în anul 2021.

    Anunţul marchează un moment important pentru piaţa de birouri, care în ultimii cinci ani s-a extins cu două zone noi, respectiv Floreasca-Barbu Văcărescu şi Grozăveşti-Politehnică. În acest context, întrebarea principală, atât în rândul dezvoltatorilor de birouri, cât şi al companiilor chiriaşe, s-a schimbat din „unde va fi noul pol de birouri al Capitalei?” în „ce zonă va beneficia prima de pe urma noii magistrale de metrou?”.

    „Cred că prima zonă care se va dezvolta în urma extinderii reţelei de metrou va fi zona Romexpo – Expozitiei, care poate fi o alternativă foarte bună pentru companiile situate în Floreasca-Barbu Văcărescu”, afirmă Lucian Opriş, Senior Associate în cadrul departamentului de birouri al Colliers International.  „Istoric, zona Piaţa Presei a fost atractivă pentru chiriaşi din domeniul financiar, dacă ne uităm la companii precum UniCredit Bank, OTP Bank (anterior Millennium Bank) şi RBS (fosta ABN Amro), care fie au, fie au avut sediile principale în această zonă. În contextul actual, văd un real potenţial ca această zonă să se consolideze ca un centru financiar al oraşului ”, a adăugat Lucian Opriş.

    În prezent, stocul de spaţii de birouri moderne din Bucureşti este estimat  la 2,13 milioane de mp, dintre care Piaţa Presei/Expoziţiei şi Băneasa reprezintă doar 7, respectiv 6%. Odată cu dezvoltarea Magistralei 6, care cuprinde staţii de metrou în proximitatea Complexului Comercial Băneasa şi a Aeroportului, zona Băneasa-DN1 s-ar putea dezvolta, de asemenea, ca un pol de birouri.

  • 230.000 de mp au fost tranzacţionaţi pe piaţa de spaţii de birouri în primele 9 luni din 2016

    Primele nouă luni ale anului 2016 au însemnat activitate intensă pe piaţa spaţiilor de birouri, fiind tranzacţionaţi aproximativ 230.000 mp, ceea ce reprezintă 95% din suprafaţa închiriată în întreg anul precedent. 33% din aceasta suprafaţă s-a tranzacţionat în zona centru vest, urmată de zonele Dimitrie Pompeiu şi Calea Floreasca/Barbu Văcărescu cu 18% şi respectiv 12%. Din punctul de vedere al profilului chiriaşului, 40% din suprafaţa închiriată a mers către sectorul IT&C.

    Rezultatele au fost foarte bune şi pe partea dezvoltarilor noi, în primele nouă luni ale anului fiind livrate nouă clădiri de birouri cu o suprafaţă închiriabilă, ce însumează 185.000 mp. Ca urmare a acestor livrări, zona Calea Floreasca/Barbu Văcărescu devine zona cu cel mai mare stoc de birouri (405.000 mp), urmată de CBD (aproximati 346.000 mp) şi Dimitrie Pompeiu ( aproximativ 300.000 mp).

    În 2016, compania de consultanţă imobiliară Knight Frank România şi-a a avut cea mai mare cotă de piaţă pe acest segment, respectiv 32%, şi peste 67.000 de mp de spaţii de birouri închiriaţi în primele nouă luni ale anului curent. Compania a intermediat şi cea mai mare tranzacţie a anului 2016, prin care BCR a semnat un contract de pre-închiriere cu dezvoltatorul imobiliar Forte Partners, pentru consolidarea unei părţi din sediul central în proiectul The Bridge din zona Orhideelor. 

  • UPDATE: Medicii de la Spitalul de Urgenţă Floreasca îşi retrag demisiile – VIDEO

    Medicii de la Unitatea de Primiri Urgenţe SMURD din cadrul Spitalului de Urgenţă Floreasca îşi retrag demisiile, aceştia declarând că au primit “semnale pozitive din partea Ministerului Sănătăţii”, potrivit medicului Alexandru Caloian, relatează Mediafax

    UPDATE:  “Am decis să ne retragem demisiile şi să facem o cerere de revocare. Ne-au determinat semnalele pozitive şi semnalele că lucrurile se vor rezolva şi nu vor mai continua în maniera de până acum. Am purtat discuţii cu conducerea ministerului. Referitor la cine va fi manager, această decizie va fi luată cât de curând şi va fi comunicată. Am primit semnale pozitive în sensul că nu vor mai exista disfuncţionalităţi în asigurarea serviciului departamentului”, a declarat medicul Alexandru Caloian de la Spitalul de Urgenţă Floreasca.

    Potrivit acestuia, toţi cei 22 de medici care anterior îşi înaintaseră demisiile le-au retras.

    “Demisia domnului manager. A fost suficient. A dispărut cauza care a generat situaţia conflictuală. Am fost asiguraţi că nu mai există nicio perioadă de preaviz a fostului manager. Ministerul ne-a asigurat că nu există această perioadă, prin urmare, împreună cu colegii am ajuns la această hotărâre de a ne retrage demisia. Efectele deciziilor domnului manager încă persistă. Sperăm ca noul manager care va fi numit să rezolve aceste probleme. Nu a fost vorba de o listă de tratament, este vorba ca stocurile de medicamente ale UPU sunt pe sfârşite, trebuie achiziţionate altele cât mai rapid. Au fost întocmite rapoarte peste rapoarte, la care domnul manager cerea lămuriri peste lămuriri. Practic, achiziţiile nu au fost făcute, nu au fost semnate de domnul manager. Cerea tot felul de lămuriri aberante. Dura cam o lună să se facă o achiziţie. Noi am spus clar: condiţia noastră de a rămâne este ca domnul manager să plece”, a declarat medicul Alexandru Ciucioi.

    “Ne retragem demisiile începând cu ziua de azi. Pe rând pentru că unii dintre noi sunt de gardă. Vor veni toţi”, a precizat şi medicul Gabriela Bratosin.

     

  • Exod de la un mare spital din Capitală: Medicii îşi dau demisia pe capete

    17 medici de la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, care lucrează la Unitatea Primiri Urgenţe SMURD, şi-au dat demisia miercuri pe motiv că sunt trataţi într-un mod nedemn şi abuziv de către managerul interimar Sorin Păun. “Am fost informat de demisia a 17 medici de la UPU SMURD, care au dat drept motiv presiunea psihologică şi modul în care li se adresa managerul spitalului, domnul Păun”, a confirmat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca, doctorul Bogdan Opriţa.

    De asemenea, unul dintre medicii demisionari a declarat în faţa spitalului că “este o reacţie pe care trebuia să o avem acum câteva luni, problema este managementul defectuos care afectează calitatea actului medical. Nu gărzile sunt problema, ci felul în care ni se adresează, cum ne tratează. Mai urmează să mai depună demisii şi alţi colegi”.

    “Managerul a refuzat să semneze pentru achiziţionarea unor medicamente, iar din septembrie nu vor mai fi medicamente absolut deloc. Ne-am dat demisia, suntem în preaviz două săptămâni şi dacă nu se rezolvă ceva, ne găsim de lucru în altă parte”, a spus un alt medic.

    Întrebaţi cum s-au descurcat în lipsă de resurse, doctorii spun că s-au descurcat cum au putut, dar nu din resursele spitalului, cumpărând medicamente de la farmacie cu bani din propriul buzunar. “De două-trei luni sunt probleme cu medicamentele, întâi am rămas noi fără medicamente, apoi spitalul, am cerut ajutor şi la Ministerul Sănătăţii. S-au găsit soluţii, dar tot apar probleme, dispar medicamente, s-au făcut achiziţii de aparate noi care ulterior s-au retras. Am cumpărat şi noi medicamente din banii noştri, dar sunt medicamente cum sunt sedativele, care nu se pot lua de la farmacie”, a mai spus un medic.

    Demisiile au fost depuse după ce au apărut şi în presă înregistrări audio în care Sorin Păun i-ar fi înjurat pe medici. Doctorul Păun a fost numit manager interimar în aprilie, după ce fostul ministru al Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, i-a cerut demisia managerului Nicuşor Louchi, după ce a vizitat pe neaşteptate unitatea de arşi de la Floreasca, care nu era încă funcţională la vremea aceea.

     

  • Patronul unui club important din Bucureşti anunţă că îşi închide afacerea. “Am pus viaţa a mii de oameni in pericol”

    “Îmi cer scuze şi imi asum, din 2003 am pus viaţa a mii de oameni in pericol. Weekend de weekend. Şi cate-odata şi în timpul săptamânii.”, a scris pe pagina personală de Facebook Andrei Sosa, patronul clubului Expirat.

    Un incendiu puternic izbucnit vineri seară, în Clubul Colectiv din Bucureşti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a 30 de persoane şi rănirea altor aproape 200. Victimele au fost transportate la mai multe spitale din Capitală, 140 fiind în continuare internate, dintre care nouă în stare foarte gravă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi 14 la terapie intensivă la Floreasca.

    În acest context, Andrei Sosa a declarat următoarele:

    “Am terminat o facultate tehnică, aş fi putut fi un bun inginer pentru patrie. Am eşuat în “meseria” asta de cârciumar. Mi-am asumat cunoaşterea în amănunt a tuturor legilor. Chiar daca eu ar fi trebuit, după calificarea mea, să văd câţi amperi sunt în tabloul de siguranţe şi dacă poate să ia foc vreun cablu. Nici măcar asta n-am facut suficient de bine. Am avut destule avarii electrice în aştia 14 ani. Şi multe improvizaţii.

    Sunt prieten cu unul din patronii de la Colectiv. Ştiu ca o sa facă mulţi ani de puşcarie. Ar fi trebuit să mă ia şi pe mine. Chiar dacă, pâna la experienţa actuală, cred că am făcut aproape tot ce mă ducea capul.

    În alt context am facut un bilanţ al taxelor pe care le-am plătit la statul român doar în ultimii 5 ani – 2.700.000 lei. Ce  a făcut statul cu banii aştia? Banii aştia sunt banii plăţiti de fiecare care a băut o bere prin Expirat. Am funcţionat pe “propria răspunedere” de 14 ani. Ne-a “tras cineva de urechi” în anii aştia?

    Ştiu şi văd că funcţionarii statului stau pe salarii de 2 lei şi ar trebui şă-şi asume multe. Ştiţi care e paradoxul – clădirea în care e Expiratul şi Energia este construită în 1913 ca o investiţie privată a unui doctor – Leonte Anastasievici. Este numele străzii pe care am parcat maşina la al 4-lea spital căutându-l pe Rugină – Spitalul Municipal. Vă daţi seama “câti bani făcea” un medic acum 100 de ani?

    Ştiti cum se obţine autorizaţia de funcţionare de la primărie? Depui în ianuarie un teanc de acte, pe care oricum le ai – CUI, contract de închiriere, contract de gunoi, de dezinsectie, o taxă etc. Şi prin aprilie se elibereză autorizaţia. Credeţi-mă că un om cu 12 clase în maxim 20 minute poate să analizeze şi sa dea o autorizaţie pe baza actelor cerute. Treabă de 20 minute în 4 luni…

    Nimeni nu işi asuma responsabilităţi. Şi mă repet şi mă pun în capul listei. Vrem demisii şi aşa ar trebui să facă nişte oameni normali la cap. Încă nu conştientizăm conceptul de demisia de onoare.

    Nu implică asumarea vinovăţiei, ci asumarea unui sistem in care eşti şi care nu funcţionează cum trebuie, nu neapărat din vina ta. Dar în care, la un anumit dat nu a funcţionat.

    Eu îmi dau demisia. Expirat-ul din Bucureşti se închide. De astazi nu mai pot să-mi asum vieţi. Sau poate pot. Om vedea.”, a încheiat Andrei Sosa.

  • În ultimul an, cererea expaţilor de proprietăţi premium a crescut cu 5-7%

    În 2015, partea de nord a Capitalei -cu zonele Floreasca, Dorobanti, Kiseleff-Aviatorilor, Primăverii, Şoseaua Nordului – Herăstrău, Băneasa, Pipera – este foarte dorită de expaţi şi diplomaţi, cererea de proprietăţi la închiriere crescând cu 7% pe segmentul de apartamente şi circa 5% pe segmentul de vile, potrivit unui studiu Nordis.

    Expaţii vin în Romania, în proporţie de peste 70%, însotiţi de familii, ceea ce îi determină să aleagă  cu precădere zona de nord, deoarece aici se află cele mai bune grădiniţe cu predare bilingvă, şcoli internaţionale, o arie foarte mare de parcuri şi spaţii verzi dar şi imobile noi, ci suprafeţe mari şi finisaje premium.â

    În ceea ce priveşte cererea de locuinţe individuale de închiriat, zona Pipera este în mod special preferată de familiile de expaţi, aici şi oferta de vile noi, bine utilate şi echipate fiind şi cea mai mare. Într-un buget de 2.000 de euro, expaţii pot inchiria vilă cu grădină şi pot beneficia chiar şi de piscină.

    Cartierele Şoseaua Nordului – Herăstrău, Primăverii, Dorobanţi şi Aviatorilor sunt de asemenea în topul preferinţelor expaţilor. Aici numărul expaţilor mai tineri, persoane singure este mai mare, deoarece zona este mai aproape de cele mai căutate restaurante, cafenele sau cluburi.

    Faţă de anul trecut, procentul de cumpărători străini a crescut uşor spre 20%, mare parte fiind investitori. Cu toate acestea, profilul dominant al cumpărătorilor de apartamente din zona Herăstrău – Şoseaua Nordului: români care folosesc apartamentele de lux pentru uz propriu.

    Ponderea celor care cumpără apartamente pentru a le închiria ulterior, pentru a le rentabiliza, a ajuns la 35% din totalul celor care cumpără apartamente în zonă (în condiţiile în care anul trecut era de circa 20%), aceasta datorită dobânzilor foarte scăzute pentru depozitele bancare, a revenirii creditării, dar şi a oportunităţilor imobiliare aflate în piaţă.

  • Un tânăr de 37 de ani câştigă 700.000 de euro din amenajări interioare

    Din 2013 până în prezent, compania a fost aleasă să livreze proiecte de amenajări interioare pentru Nepi, Monsson Pay Point, United Bank Libia, Honda Trading, Generali, Piperea şi Asociaţii, Floreasca Tower, Tenaris, Marsh, Ubi France, Ferrero Rocher, Levi’s, Huawei etc. Cezar Gămulescu are în subordine, în momentul de faţă, în jur de 20 de angajaţi, iar compania sa a înregistrat în anul 2014 o cifră de afaceri de peste 700.000 de euro.

    A absolvit ASE în 2001 şi Romanian-Canadian MBA în 2007. Înainte de a-şi porni propria afacere a lucrat pentru Cascade Group şi pentru Corporate Office Solutions, în domeniul amenajărilor interioare, arhitecturale şi de construcţii.
    Spune că se ghidează după câteva principii, printre care cel că că nu există probleme, există numai rezolvări, că este bine să fii consecvent şi că este bine ca atunci când toată lumea aleargă într-o direcţie tu să te întorci şi să alergi în sensul opus.

    Nu se poate detaşa de problemele de la birou: „Nu poţi face chestia asta în momentul în care ai businessul tău. Am fost şi angajat şi acum sunt şi manager. Nu te vei putea detaşa niciodată, nici când ieşi din businessul tău. Este crucea pe care o porţi în permanenţă cu tine“.

    Şi îi sfătuieşte pe ceilalţi să renunţe la lucrurile şi activităţile care nu aduc beneficii: „Personal am îndepărtat din viaţa mea tutunul, dulciurile, mâncarea chinezească, junkfood-ul, bicicleta, baschetul, litoralul românesc, televizorul. Faptul că le-am îndepărtat nu înseamnă că nu le mai accesez, dar asta se întâmplă din ce în ce mai rar. Nu aş putea să renunţ niciodată la familie, care te propulsează enorm, şi la pescuit. Pescuitul este ceva ce reuşeşte să mă detaşeze, pentru o scurtă vreme, de probleme şi de toată presiunea din jur“.

  • Un nou centru de imagistică este inaugurat în cadrul Policlinicii Floreasca

    Investiţia ajunge la de 1,5 milioane de euro, centrul fiind dotat cu echipamente moderne prin intermediul cărora pot fi realizare examinări de rutină, dar şi aplicaţii tehnice avansate. O altă funcţie a aparatului este personalizarea ambientului în funcţie de preferinţele pacientului. Suportul permite poziţionarea şi examinarea unei persoane până în 250 kg, astfel încât investigaţia să fie realizată rapid.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria estimează un număr de 4.000 de pacienţi ce vor accesa serviciile centrului de imagistică din cadrul Policlinicii Floreasca. Alte centre de acelaşi tip pot fi găsite în Bacău şi în Braşov, aflându-se sub conducerea aceleiaşi reţele.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria are 3.000 de medici permanenţi şi colaboratori în cele 21 de locaţii prezente în Bucureşti şi în ţară. Reţeaua are peste  275 000 de abonaţi şi sute de mii de pacienţi din retail. Regina Maria are trei spitale, două maternităţi, cinci campusuri medicale, cinci centre de imagistică, şapte laboratoare acreditate, o bancă proprie de celule stem şi peste 140 de policlinici partenere în ţară.

  • Un nou centru de imagistică este inaugurat în cadrul Policlinicii Floreasca

    Investiţia ajunge la de 1,5 milioane de euro, centrul fiind dotat cu echipamente moderne prin intermediul cărora pot fi realizare examinări de rutină, dar şi aplicaţii tehnice avansate. O altă funcţie a aparatului este personalizarea ambientului în funcţie de preferinţele pacientului. Suportul permite poziţionarea şi examinarea unei persoane până în 250 kg, astfel încât investigaţia să fie realizată rapid.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria estimează un număr de 4.000 de pacienţi ce vor accesa serviciile centrului de imagistică din cadrul Policlinicii Floreasca. Alte centre de acelaşi tip pot fi găsite în Bacău şi în Braşov, aflându-se sub conducerea aceleiaşi reţele.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria are 3.000 de medici permanenţi şi colaboratori în cele 21 de locaţii prezente în Bucureşti şi în ţară. Reţeaua are peste  275 000 de abonaţi şi sute de mii de pacienţi din retail. Regina Maria are trei spitale, două maternităţi, cinci campusuri medicale, cinci centre de imagistică, şapte laboratoare acreditate, o bancă proprie de celule stem şi peste 140 de policlinici partenere în ţară.

  • Spitalul Floreasca: Cotabiţă este conştient. Momentele de cooperare alternează cu cele de confuzie

    ”Pacientul prezintă o suferinţă cerebrală postanoxică. Evaluarea neurologică este în ameliorare, pacientul fiind evaluat în prezent la 13 puncte pe scala GCS (n.r. – Glasgow Coma Scale, de evaluare a stării de comă de la 3 – comă profundă – la 15). Este conştient, momentele de cooperare alternează cu perioade de confuzie, dezorientare temporo-spaţială şi agitatie psihomotorie în planul patului. Pacientul respiră spontan, necesitând intermitent oxigenoterapie pe mască şi are funcţiile vitale în parametrii normali. Se alimentează per os, beneficiază zilnic de şedinţe de psihoterapie şi fiziokinetoterapie”, au anunţat, joi, într-un comunicat de presă, reprezentanţii Spitalului de Urgenţă Floreasca, unde Gabriel Cotabiţă este internat de aproape o lună.

    Conform sursei citate, o echipa multidisciplinară reevaluează în fiecare zi ”starea de sănătate încă fragilă a pacientului”.

    Cântăreţul Gabriel Cotabiţă a fost găsit, în 8 mai, în stop cardio-respirator, în stare de inconştienţă, într-o sală de fitness de la un hotel din Capitală. Cotabiţă era singur în sală când i s-a făcut rău, el fiind găsit ulterior de un angajat al hotelului, care a sunat la numărul de urgenţă 112. Cotabiţă a fost resuscitat de un echipaj SMURD şi a răspuns manevrelor, fiind stabilizat şi dus la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală.

    Investigaţiile complexe indicau, în 11 mai, drept cea mai probabilă cauză a stopului cardio-respirator suferit de Cotabiţă o tulburare severă de ritm cardiac, produsă în contextul unor afecţiuni cardio-vasculare preexistente.

    Un examen RMN efectual în 12 mai a pus în evidenţă prezenţa unor zone de leziuni cerebrale grave. Tulburarea severă de ritm cardiac care a provocat stopul cardio-respirator a scăzut debitul sanguin cerebral şi implicit oxigenarea creierului a fost precară. De aceea se vorbeşte despre “leziuni cerebrale greu cuantificabile, în acest moment”, spuneau surse medicale.

    În 19 mai, Gabriel Cotabiţă a fost supus traheostomiei, intervenţie care îi va proteja şi coardele vocale, declarau, pentru MEDIAFAX, surse medicale, care precizau că solistul este în continuare ventilat mecanic, în stare gravă, dar stabilă.

    În 25 mai, reprezentanţii Spitalului Floreasca anunţau că starea lui Gabriel Cotabiţă arată o ameliorare, întrucât pacientul răspunde la anumiţi stimuli şi respiră spontan pe sonda de traheostomie, dar necesită în continuare ventilaţie mecanică intermitentă.