Tag: Floreasca

  • Dezvoltatorul imobiliar One United Properties a primit la Londra un premiu pentru proiectul Floreasca City

    Proiectul One Floreasca City este primul proiect imobiliar din România deţinător al unui premiu internaţional valoros: cel mai bun proiect internaţional la categoria „dezvoltare rezidenţială sustenabilă”

     Floreasca City, proiect dezvoltat de compania One United Properties, a primit premiul Best International Award in Sustainable Residential Development, în cadrul galei finale International Property Awards 2019-2020. Până în acest moment, niciun alt proiect de real estate din România nu a mai câştigat o astfel de distincţie internaţională de prestigiu, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În urma celor două sesiuni de jurizare ale International Property Awards 2019-2020, compania One United Properties s-a calificat cu proiectul One Floreasca City la etapa regională a competiţiei, câştigând premiul regional pentru cel mai bun proiect imobiliar din Europa, în categoria „dezvoltare rezidenţială sustenabilă”  – Best in Europe in Sustainable Residential Development Award. În marea finală a premiilor International Property Awards, compania a fost distinsă şi cu premiul pentru cel mai bun proiect internaţional la aceeaşi categorie – Best International in Sustainable Residential Development Award.

    „Împreună cu echipa One United Properties am identificat acest proiect, One Floreasca City, ca fiind unul excelent, cu şanse mari de a ajunge departe în această importantă competiţie internaţională. Acest „departe” însă ne-a surprins pe toţi, pentru că, dacă în anii trecuţi au mai fost companii care au ajuns în etape regionale, pe plan internaţional nicio companie românească nu a mai primit acest premiu. Este o premieră fantastică pentru piaţa imobiliară românească şi mă bucur că One United Properties deschide acest drum. Premiul câştigat de One şi un un premiu pentru Bucureşti şi România. Cred că acum începem să învăţăm să facem lucrurile bine, să înţelegem ce înseamnă o evaluare internaţională. Cu acest premiu, One United Properties ridică foarte mult ştacheta pe piaţa imobiliară de la noi”, spune Valentin Ilie, consultant One United Properties pentru participarea la International Property Awards 2019-2020.

    One Floreasca City devine astfel primul proiect imobiliar din România deţinător al unui premiu internaţional valoros: cel mai bun proiect internaţional la categoria „dezvoltare rezidenţială sustenabilă”. One Floreasca City este o dezvoltare mixtă la intersecţia Bulevardului Mircea Eliade cu Calea Floreasca, proiect ce se integrează în strategia companiei de a dezvolta pe piaţa din România proiecte imobiliare cu funcţiune mixtă şi de regenerare urbană. One Floreasca City are o componentă rezidenţială – One Mircea Eliade, cu 247 de apartamente exclusiviste, şi o componentă office – turnul de birouri One Tower, cu 24.000 mp suprafaţă brută închiriabilă (GLA). Cele patru clădiri vor fi livrate în trimestrul 4 2020.

    Premiile International Property Awards sunt dedicate profesioniştilor din domeniul proiectelor rezidenţiale şi comerciale din întreaga lume, fie că vorbim de birouri de design, arhitectură sau dezvoltatori imobiliare. Premiile sunt împărţite în regiuni care acoperă Africa, Asia Pacific, Arabia, Canada, Caraibe, America Centrală şi de Sud, Europa, Marea Britanie şi SUA, iar juriul este format din specialişti de top care acoperă toate domeniile de activitate ale categoriilor de premii. Companiile câştigătoare sunt apoi invitate să participe la o gală organizată pentru fiecare regiune în parte şi au dreptul să utilizeze logo-ul prestigioaselor distincţii în comunicarea publică şi de marketing. Fiecare premiu acordat are două niveluri: Award Winner şi 5 Stars Winner.   

     

     

     

  • CBRE preia serviciile de property management pentru proiectele dezvoltate de One United Properties în nordul Bucureştiului

    Compania de consultanţă imobiliară CBRE a fost desemnată să asigure servicii de property management pentru proiectele dezvoltate de compania One United Properties în nordul Bucureştiului, respectiv turnul de birouri One Tower şi ansamblul rezidenţial One Mircea Eliade, parte a proiectului One Floreasca City.

    Cele două proiecte totalizează o suprafaţă totală de 24.000 mp de birouri şi 247 de apartamente destinate segmentului high-end. În urma acestui contract, portofoliul administrat de CBRE a depăşit 800.000 mp.

    Parte a proiectului One Floreasca City, One Tower este amplasat în zona de nord a Bucureştiului şi are 16 etaje, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 24.000 mp. Clădirea de birouri se află în curs de dezvoltare şi urmează să fie livrată în trimestrul al doilea din 2020.

    Tot parte a proiectului One Floreasca City, complexul rezidenţial One Mircea Eliade este compus din trei blocuri turn, cu 15, respectiv 20 de etaje şi totalizează 247 de apartamente.

     „Ne propunem să redefinim dezvoltările clasice imobiliare prin conceptul Flex Well Tech: spaţii flexibile, care facilitează accesul la zone verzi şi oferă o varietate de servicii privind sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, construite după ultimele standarde tehnologice. Ne dorim ca experienţa chiriaşilor de birouri, cât şi a clienţilor rezidenţiali să fie una peste aşteptări, iar în acest sens am luat decizia numirii unui property manager încă din faza de construcţie”, spune Mihai Păduroiu, CEO, Office Division, One United Properties.

    În România, departamentul de administrare a proprietăţilor al CBRE a fost înfiinţat la finele anului 2013 şi administrează pe lângă noile proiecte One Tower şi One Mircea Eliade şi centrele comerciale Sun Plaza Bucureşti, VIVO! Cluj, VIVO! Constanţa şi clădirile de birouri Timpuri Noi Square, Aviatorilor 8, Floreasca Business Park, Lakeview, Green Gate, Campus 6.1 sau Victoria Park. În plus, la portofoliul comercial al CBRE România se adauga 247 de apartamente din segmentul high-end.

     

  • CBRE preia serviciile de property management pentru proiectele dezvoltate de One United Properties în nordul Bucureştiului

    Compania de consultanţă imobiliară CBRE a fost desemnată să asigure servicii de property management pentru proiectele dezvoltate de compania One United Properties în nordul Bucureştiului, respectiv turnul de birouri One Tower şi ansamblul rezidenţial One Mircea Eliade, parte a proiectului One Floreasca City.

    Cele două proiecte totalizează o suprafaţă totală de 24.000 mp de birouri şi 247 de apartamente destinate segmentului high-end. În urma acestui contract, portofoliul administrat de CBRE a depăşit 800.000 mp.

    Parte a proiectului One Floreasca City, One Tower este amplasat în zona de nord a Bucureştiului şi are 16 etaje, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 24.000 mp. Clădirea de birouri se află în curs de dezvoltare şi urmează să fie livrată în trimestrul al doilea din 2020.

    Tot parte a proiectului One Floreasca City, complexul rezidenţial One Mircea Eliade este compus din trei blocuri turn, cu 15, respectiv 20 de etaje şi totalizează 247 de apartamente.

     „Ne propunem să redefinim dezvoltările clasice imobiliare prin conceptul Flex Well Tech: spaţii flexibile, care facilitează accesul la zone verzi şi oferă o varietate de servicii privind sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, construite după ultimele standarde tehnologice. Ne dorim ca experienţa chiriaşilor de birouri, cât şi a clienţilor rezidenţiali să fie una peste aşteptări, iar în acest sens am luat decizia numirii unui property manager încă din faza de construcţie”, spune Mihai Păduroiu, CEO, Office Division, One United Properties.

    În România, departamentul de administrare a proprietăţilor al CBRE a fost înfiinţat la finele anului 2013 şi administrează pe lângă noile proiecte One Tower şi One Mircea Eliade şi centrele comerciale Sun Plaza Bucureşti, VIVO! Cluj, VIVO! Constanţa şi clădirile de birouri Timpuri Noi Square, Aviatorilor 8, Floreasca Business Park, Lakeview, Green Gate, Campus 6.1 sau Victoria Park. În plus, la portofoliul comercial al CBRE România se adauga 247 de apartamente din segmentul high-end.

     

  • De ce în poze proiectele imobiliare sunt pline de spaţii verzi, dar în realitate acestea ajung suprafeţe betonate

    Spaţiile verzi, copacii şi iarba necesită mentenanţă, sisteme de irigaţii şi investiţii alături de personal specializat pentru aceste operaţiuni, motiv pentru care acestea aduc după sine şi cheltuieli suplimentare pentru cei care de cele mai multe ori au deja un credit de achitat pentru locuinţă. De partea cealaltă, presiunea pe cost determină dezvoltatorii să utilizeze „intensiv” terenul, care ajunge ocupat de alei, locuri de parcare şi clădiri, astfel încât costul final să fie unul mai mic. Pe de altă parte, oamenii doresc să aibă spaţii verzi, dar nu doresc să plătească pentru ele – urmărind tendinţa celor din blocurile vechi. Din acest motiv, unele proiecte sunt prevăzute cu spaţii verzi care însă ulterior nu sunt menţinute în stare bună şi ajung zone cu pământ uscat.

    „Clienţii nu sunt dispuşi să plătească pentru mentenanţa spaţiilor verzi. Putem observa în cadrul proiectelor finalizate că zonele verzi au fost lăsate în paragină. Unii dezvoltatori ajung să restrângă spaţiile verzi deoarece este mai ieftin să ai un loc de parcare în exterior, decât în subteran. Şi pentru a primi avizul de la Comisia de Trafic şi recepţia la sfârşitul lucrărilor, trebuie să faci dovada realizării numărului necesar de locuri de parcare”, a spus Antoanela Comşa, director general al subsidiarei locale a companiei spaniole de dezvoltare imobiliară Gran Via şi preşedinte al AREI (Asociaţia Investitorilor Străini în Real Estate). Ea a subliniat faptul că „procentul spaţiilor verzi trebuie să fie de 30% în cadrul proiectelor. Noi le-am realizat în cadrul celor dezvoltate de Gran Via, sau urmează să le realizăm până la finalizarea proiectelor. Investiţia este în jur de 100 de euro pe metru pătrat. Excepţie face parcul de 5.000 mp pe care urmează să îl realizăm până la sfârşitul proiectului Gran Via Park, unde costul va fi de aproximativ 250 euro/mp.

    Potrivit analiştilor din piaţă, sunt şi dezvoltatori care promit locuri de parcare, însă ulterior acel teren este transformat în suprafaţă verde deoarece nu toţi cei care cumpără apartamente cumpără şi locuri de parcare. În acest caz, problema este şi mai gravă în cazul clădirilor de birouri, unde dezvoltatorii construiesc locuri de parcare la subteran, investind sume mai mari în structura clădirii, pentru ca ulterior acestea să rămână neînchiriate din cauza costului considerat de unii prea mare. „Influenţa spaţiilor verzi s-a simţit doar în proiectul Gran Via Park, unde se ştia la început de viitorul parc privat. În celelalte proiecte, inclusiv Aviaţiei Apartments, clienţii nu s-au interesat de zonele verzi”, a spus Antoanela Comşa. În acest caz, spaţiile verzi urmează a fi cedate către asociaţiile de proprietari, ce ar trebui să se ocupe de mentenanţa acestora.

    În cazul proiectelor din sudul Bucureştiului, accentul cade de multe ori pe componenta preţului, atât în ceea ce priveşte investiţia cât şi mentenanţa ulterioară a spaţiilor, clienţii nu întotdeauna dorind să plătească lunar în plus pentru a menţine gazonul în stare optimă.
    În cazul proiectului Cartierul Solar din zona Metalurgiei, din suprafaţa lotului de 48.000 mp, parcul interior reprezintă circa 14.000 mp, sau 30% din total.

    Potrivit dezvoltatorului, investiţia în amenajare a fost de circa 500.000 de euro, luând în calcul iarba, copacii, gardul viu şi aleile pietonale plus un loc de joacă pentru copii.

    „Spaţiile verzi au fost construite înainte de începerea construcţiei blocurilor şi nu au suferit modificări, ci chiar s-au extins zonele din jurul blocurilor. Campaniile de promovare realizate au pus accent pe existenţa spaţiilor verzi şi estimăm că 80% dintre actualii clienţi au cumpărat datorită acestora”, observă Adrian Rus, director de marketing şi vânzări pentru Cartierul Solar. Mentenanţa spaţiilor verzi are un cost lunar, indiferent de sezon, între 1.000 şi 2.000 de euro, dar variază în funcţie de lucrări. „Acum costul de mentenanţă se împarte la locatarii mutaţi în cartier, circa 600, şi sunt vândute 846 de apartamente din totalul de 963, astfel încât la final, când toţi se vor muta, costul mentenanţei va scădea”, a spus Adrian Rus.

    La extremitatea cealaltă, în proiectele One United, unde cel mai ieftin apartament pleacă de la circa 80.000 de euro, iar cel mai scump, penthouse-ul de la ultimul etaj, ajunge la câteva milioane de euro, se investesc sute de mii de euro în amenajarea spaţiilor verzi, pentru a fi în ton cu zona din jurul parcului Herăstrău.

    „Spre exemplu, One Floreasca City este unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din zona centrală a Bucureştiului. Întreg proiectul va fi construit pe un teren de 2,8 hectare, din suprafaţa căruia 30% vor reprezenta spaţiile verzi. În plus, vor fi amenajate alei pietonale, zone de relaxare şi un loc de joacă pentru copii”, a adăugat Victor Căpitănu, acţionar şi fondator al One United Properties. El a subliniat că în fiecare proiect investiţiile în spaţiile verzi se ridică la câteva sute de mii de euro.

    În cazul Forte Partners, dezvoltatorul condus de Geo Mărgescu spune că în cazul proiectului rezidenţial Aviaţiei Park, în care au investit 37 mil. euro, spaţiile verzi reprezintă peste 50% din suprafaţa proiectului. Din cei 15.000 de metri pătraţi de teren, numai 3.700 metri pătraţi vor fi ocupaţi de amprenta celor patru clădiri.

    „Clienţii pentru apartamentele din Aviaţiei Park caută locuinţe din segmentul medium-high şi sunt, în mare parte, manageri de nivel mediu şi de top, familii cu unul sau doi copii, investitori tineri care au achiziţionat unul dau două apartamente şi proprietari de portofolii de real estate. Clienţii din această categorie sunt foarte interesaţi de existenţa spaţiilor verzi din ansamblul rezidenţial, acestea reprezentând unul dintre criteriile principale în decizia de cumpărare, pe lângă preţ şi localizare”, a spus Geo Mărgescu, CEO şi cofondator al Forte Partners.

    Valentin Morar, CEO al Wallberg Properties, spune că în cazul proiectelor sale, procentul spaţiilor verzi este între 25 şi 35%, în funcţie de teren şi proiect, iar investiţiile în acestea variază de la 50 până la 120-140 de euro/mp, cum a fost cazul în proiectul Arad Plaza de 1.400 mp. El a subliniat că în ceea ce priveşte mentenanţa, sistemul de irigaţii este cel care urcă ulterior costul.

    Dar sunt dispuşi clienţii să achite costul? „Depinde. O bună parte din clienţi înţeleg rolul spaţiilor verzi şi faptul că întreţinerea lor costă. Însă avem şi surprize. Pentru întreţinerea unei terase de 20 mp, costurile pot ajunge la aproximativ 200 de lei pe lună şi sunt clienţi care nu sunt dornici să îşi asume acest efort financiar”, a explicat Valentin Morar. Grupul de companii imobiliare Wallberg Properties, controlat de antreprenorul arădean Valentin Morar, a încheiat anul trecut cu venituri de peste 18 mil. euro, dezvoltatorul bifând cu succes livrarea a două proiecte în Arad şi a unui proiect în Braşov, însumând peste 30.000 de metri pătraţi.

    În cazul Estic Park suprafaţa verde ajunge la circa 40% din totalul lotului de 50.000 mp, iar dezvoltatorul a investit 600.000 de euro în zone de parc şi relaxare.

    „Influenţa spaţiilor verzi este foarte mare când vine vorba de decizia de achiziţie deoarece oamenii sunt atraşi de un stil de viaţă şi de un concept integrat, nu doar de metrii pătraţi”, a spus Alina Verdeaţă, managing director, Green Alley, agent exclusiv Estic Park. În acest caz, costurile acestora sunt de circa 5% din costurile de întreţinere lunară – iar media întreţinerii lunare se situează în jurul valorii de 20 euro/mp – aceste costuri fiind angajate şi controlate direct de către asociaţia de proprietari, potrivit datelor dezvoltatorului, care subliniază că în acest caz clienţii sunt dispuşi să plătească pentru mentenanţa acestora.

    O altă alternativă a spaţiilor verzi este aceea ca pe lângă iarbă să se opteze şi pentru copaci, care în timp vor ajuta la eficientizarea energetică a clădirilor, prin umbrirea acestora şi implicit prin consumul mai redus al aparatelor de aer condiţionat pe timp de vară.

    „Am ales special arbori care vor devansa clădirea, care vor «masca» imobilul în 7-10 ani. Sistemul de irigare va fi conectat la un puţ pentru a controla costurile complexului, dezvoltatorul ţinând cont de nevoile locatarilor pe termen lung, costuri de apă şi întreţinere”, a spus John Cuşa, business development director la Străuleşti Lac Alfa, dezvoltatorul Atria Urban Resort. El a subliniat că media pe apartament va fi de circa 40-45 de lei. Prima fază a proiectului dezvoltat în nord-vestul Bucureştiului va aloca 40% din suprafaţa totală spaţiilor verzi şi aleilor pietonale. Investiţiile în amenajări se ridică la circa 200.000 – 250.000 de euro în prima fază. Dezvoltatorii au subliniat că pentru a maximiza suprafeţele verzi şi impactul redus, nu au construit clădiri de şase etaje în formă de E, ci clădiri în formă de U de patru etaje.

    „Vizita este decisivă în momentul achiziţiei. Când se vizitează locaţia, există reacţia de surprindere, având în vedere spaţiile libere şi înălţimea redusă a clădirilor”, a subliniat John Cuşa. Pe măsură ce proiectul este mai departe de centru, cu atât suprafaţa verde promovată de dezvoltator este mai mare.

    Ahmet Buyukhanli, preşedintele Opus Land Residential Development, cel care dezvoltă proiectul din partea de nord a Capitalei, lângă şoseaua de centură, spune că aproximativ 50% din suprafaţa Cosmopolisului este destinată zonelor verzi şi facilităţilor din cadrul complexului, proiectul fiind conceput de la bun început şi construit ca un mic oraş. În cadrul proiectului există două parcuri cu o suprafaţă însumată de 10.000 de metri pătraţi în care sunt amenajate şi locuri de joacă pentru copii, peste 20 de piscine, plajă pe malul lacului, terenuri de sport şi alte spaţii de relaxare.

    „Investiţiile derulate în dezvoltarea şi amenajarea de spaţii verzi sunt de ordinul sutelor de mii de euro si dacă adăugăm şi investiţiile aferente facilităţilor (strip mall, piscine, plajă, zone de relaxare) putem vorbi de sume de ordinul milioanelor de euro. Până în prezent, în dezvoltarea Cosmopolis au fost investite în total peste 300 mil. euro”, a subliniat Ahmet Buyukhanli. În ceea ce priveşte costul pentru cei care locuiesc acolo, taxa lunară de întreţinere se situează între 50 şi 80 de euro, în funcţie de tipul de locuinţă şi de suprafaţa acesteia, şi include totalitatea serviciilor de administrare ale ansamblului, care cuprind nu numai întreţinerea spaţiilor verzi, dar şi întreţinerea spaţiilor comune, iluminatul stradal, serviciul de pază al proiectului, deszăpezirea, întreţinerea spaţiilor de relaxare – spre exemplu a piscinelor – precum şi consumul individual de apă.

    „Cumpărătorii sunt dispuşi să plătească taxa de întreţinere dacă observă că un proiect oferă cu adevărat un număr ridicat de facilităţi, la un nivel calitativ bun, iar cuantumul acestei sume vs. multitudinea de servicii incluse reprezintă unul dintre criteriile de decizie pentru cumpărătorii unei locuinţe în cadrul Cosmopolis”, a spus preşedintele Opus.
    Suprafeţele verzi aproape de centrul de business al Bucureştiului implică costuri mai mari de achiziţie, în condiţiile în care doar dezvoltatorii din segmentul superior mizează pe acestea.

  • Un restaurant dedicat iubitorilor de artă – VIDEO

    Restaurantul Ora Experience este un concept cu galerie de artă, destinat deopotrivă iubitorilor de artă. Conceptul este ideea omului de afaceri Bogdan Cervenschi şi a lui Chef Manos Athanasopoulos.

    Chef Manos Athanasopoulos a lucrat în cele mai în vogă restaurante din Mykonos. El este celebru pentru felul în care îmbină stiluri din marile bucătării ale lumii. În restaurantele din Mykonos, Chef Manos a pregătit dishuri pentru staruri hollywodiene precum Angelina Jolie. Restaurantul Ora Experience este un loc unic în peisajul culinar românesc. În meniul restaurantului sunt preparate precum Bao Buns, Flambed, Tuna Tataki, Ceviche sau Tacos. Chef Manos şi-a propus să restaureze conceptul şi să facă din art-restaurantul Ora Experience un loc unic în peisajul culinar. 

  • Un restaurant dedicat iubitorilor de artă – VIDEO

    Restaurantul Ora Experience este un concept cu galerie de artă, destinat deopotrivă iubitorilor de artă. Conceptul este ideea omului de afaceri Bogdan Cervenschi şi a lui Chef Manos Athanasopoulos.

    Chef Manos Athanasopoulos a lucrat în cele mai în vogă restaurante din Mykonos. El este celebru pentru felul în care îmbină stiluri din marile bucătării ale lumii. În restaurantele din Mykonos, Chef Manos a pregătit dishuri pentru staruri hollywodiene precum Angelina Jolie. Restaurantul Ora Experience este un loc unic în peisajul culinar românesc. În meniul restaurantului sunt preparate precum Bao Buns, Flambed, Tuna Tataki, Ceviche sau Tacos. Chef Manos şi-a propus să restaureze conceptul şi să facă din art-restaurantul Ora Experience un loc unic în peisajul culinar. 

  • Cea mai mare tranzacţie de terenuri din 2018

    Terenul intravilan, cu o suprafaţă de 25.839 mp, este compus din două loturi, de 24.786 mp şi, respectiv de 1.053 mp, şi are o deschidere de aproximativ 120 de metri către lacul Floreasca. În cadrul tranzacţiei, One United Properties a fost reprezentat de Alexandru Boff, broker cu o experienţă de peste 12 ani în segmentul de rezidenţial high-end.

    Licitaţia a fost demarată în luna februarie 2018, cu un preţ de pornire de 13,9 milioane de euro, fără TVA.

  • Suprafaţa de retail de la parterul clădirilor de birouri din zona Floreasca/Barbu Văcărescu din Bucureşti a ajuns la 10.000 mp

    Zona Floreasca – Barbu Văcărescu, împreună cu împrejurimile ei, este una dintre cele mai efervescente din ţară pe mai multe segmente ale pieţei imobiliare: clădiri de birouri, retail, rezidenţial. Calitatea ridicată a companiilor prezente aici a determinat şi salarii pe măsură, astfel că angajaţii din zonă câştigă mai mult de jumătate de miliard de euro pe an, spre 2% din masa salarială totală din întreaga ţară. Această situaţie financiară a favorizat evoluţia calităţii serviciilor oferite în această zonă.

    „În trecut, în apropierea clădirilor de birouri se regăseau doar concepte de retail simple – cantine de prânz şi spaţii de tip coffee corner. În ton cu noile cerinţe ale consumatorilor, trecerea s-a făcut treptat spre restaurante şi cafenele premium, precum şi către alte categorii de bunuri. La rândul lor, serviciile s-au diversificat, ajungând în zona de coafor, servicii de curăţătorie sau servicii medicale, astfel încât un angajat să poată rezolva problemele de zi cu zi în proximitatea locului de muncă. Ne aşteptăm ca diversificarea să continue prin concepte precum afterschool sau grădiniţe, care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor”, a declarat Brînduşa Grama, associate retail agency în cadrul Colliers International Romania.

    În ciuda extinderii anunţate, opţiunile oferite de Promenada Mall, singurul centru comercial prezent în zonă, vor fi insuficiente pentru zecile de mii de angajaţi din zona Floreasca/Barbu Văcărescu, ale căror cheltuieli lunare doar pentru masa de prânz, de exemplu, ajung la aproape 3 milioane de euro. Astfel, spaţiile de retail de la parterul clădirilor de birouri, care totalizează 10.000 mp (aproape un sfert din suprafaţa centrului comercial), vin în completarea serviciilor oferite de Promenada, fără să reprezinte o concurenţă.

    „Rezultatele deosebite obţinute de aceste spaţii de retail vin ca urmare a asocierii oportune între veniturile ridicate ale angajaţilor şi localizarea bună, căutată atât de către operatorii HoReCa, cât şi de către dezvoltatorii de rezidenţial. Vedem un adevărat succes al zonei de retail adiacente clădirilor de birouri, un succes care sperăm să fie replicat şi în restul ţării”, a adăugat Brînduşa Grama.

    Dezvoltatorii încep să experimenteze în acest sens prin extinderea componentei de retail: unii proprietari de birouri încearcă să formeze un pol pentru lifestyle, iar în alte zone ale Capitalei există deja restaurante şi baruri care funcţionează mult peste programul de lucru al angajaţilor din apropiere, ca destinaţii de seară în timpul săptămânii sau de brunch la sfârşit de săptămână. Tendinţa ia amploare şi la nivel naţional, ansamblurile mixte (birouri şi retail şi, eventual, rezidenţial) devenind prioritare pentru dezvoltatori.

  • Noua atracţie din piaţa Floreasca: restaurantul cu specific pescăresc BistroMar

    „Deschiderea BistroMar este un proiect de suflet, la care mă gândesc de patru ani”, îşi descrie Mihai Dărmănescu, cofondator şi directorul general al restaurantului cea mai recentă investiţie a sa şi a surorii sale, Diana Dărmănescu.

    Pentru cei doi fraţi, antreprenoriatul nu este o noutate. În timp ce Diana Dărmănescu, în prezent acţionar principal al BistroMar, a intrat în industriile farma şi a producţiei de ambalaje, Mihai Dărmănescu a iniţiat, după terminarea facultăţii, mai multe proiecte pe cont propriu, printre care o afacere cu fructe exotice, în anul 2000, când ananasul şi mangoul erau încă o raritate pe piaţa locală.

    Ideea de a deschide un restaurant bazat pe specialităţi din peşte şi fructe de mare i-a venit tot în urma unui proiect personal – marca locală de peşte şi fructe de mare Alfredo Seafood (activitate operată prin compania Romfood Trading), pe care a lansat-o în 2010 (iniţial, brandul se numea Alfredo Foods). În 2017, cifra de afaceri a companiei Romfood Trading a fost de 71,7 mil. lei, în vreme ce profitul s-a ridicat la peste 100.000 de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. 

    Comercializarea produselor Alfredo Seafood în restaurante i-a oferit o perspectivă diferită asupra pieţei, aceea de furnizor. „Am fost atent la evoluţia pieţei HoReCa şi am observat că, în ciuda momentelor grele din timpul crizei financiare, nu a scăzut, ba dimpotrivă, a crescut constant cu 10% pe parcursul acelei perioade.”

    El consideră că începutul anului 2018 a fost un moment propice pentru deschiderea BistroMar: „Momentul cred că este bine ales. Există potenţial mult mai serios faţă de acum 5-10 ani. Este important să ştii când un număr suficient de mare de clienţi este pregătit pentru acest pas.”

    Antreprenorul spune că au ales piaţa Floreasca pentru deschiderea restaurantului deoarece „este ofertantă, cu clienţi care au o cultură a consumului de peşte, dar şi bugete potrivite”. Principalele segmente de clienţi ai bistroului sunt reprezentate de oamenii care locuiesc în zonă şi de cei care lucrează în clădirile de birouri din împrejurimi, din segmentul middle şi top management, dar şi de expaţi. Proximitatea este, în opinia lui Dărmănescu, un criteriu important. „Dacă ar fi să mai iau o dată această decizie, cred că tot aici am fi ales să investim”, spune el.

    Printre obiectivele celor doi fraţi se numără şi sprijinirea procesului de educare a consumatorilor în privinţa consumului de peşte, pe care ar trebui să îl consume măcar o dată pe săptămână: „Printre cele mai mari probleme care menţin România pe locurile codaşe în Europa în ceea ce priveşte consumul de peşte pe cap de locuitor este aparenta dificultate a pregătirii sale”, susţine Dărmănescu.

    Echipa restaurantului este formată din zece persoane, coordonate de chef-ul Cătălin Jernoiu, cu care fraţii Dărmănescu colaborează de peste doi ani la crearea unor reţete. În prezent, „cea mai mare provocare a restaurantelor e să îşi instituie o echipă dornică de performanţă şi apoi să o stabilizeze”, crede antreprenorul.

    BistroMar funcţionează într-un concept integrat, fiind şi primul magazin de desfacere a produselor marca Alfredo Seafood. Printre particularităţile restaurantului se numără modalitatea de preparare a produselor, bazată pe conceptul de live cooking, direct în faţa clienţilor, dar şi faptul că interiorul de doar 50 mp al bistroului găzduieşte atât restaurantul propriu-zis, unde sunt servite specialităţi gătite exclusiv cu preparate Alfredo Seafood, cât şi o pescărie unde se vând atât produse crude, vrac, cât şi ambalate. Clienţii pot alege şi varianta take away, iar pe viitor fraţii Dărmănescu iau în considerare extinderea BistroMar în sistem de franciză.

    Ţinta pentru primul semestru de activitate este atingerea pragului de rentabilitate, iar până la finele lui 2019 proprietarii BistroMar şi-au propus să ajungă la o cifră de vânzări de 100.000 de euro pe lună şi la un milion de euro pe an, la finalul primilor doi ani de operare, în 2020.

    Restaurantul are o capacitate de 20 de locuri în interior şi 16 pe terasă, iar traficul zilnic se învârte în jurul a 200 de clienţi pe zi. Valoarea bonului mediu este de 90 de lei în cazul meniurilor à la carte şi 60 de lei pentru mâncarea luată la pachet. 

  • GREVĂ de avertisment în Sănătate | Proteste în majoritatea spitalelor din ţară/ Asistent Floreasca: Avem cele mai mici salarii în comparaţie cu alte unităţi sanitare / Negocieri la minister

    Aproximativ 150 de angajaţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti protestează, luni, în curtea unităţii, sindicaliştii fiind nemulţumiţi de legea salarizării şi de reducerea unor sporuri.

    Protestul a început la ora 9.00 în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, la el participând membrii Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova aflaţi în timpul liber, nemulţumiţi de reducerile salariale. Infirmiere, biochimişti, brancardieri sau personal TESA, înarmaţi cu vuvuzele şi fluiere, au strigat “Vrem sporul înapoi”, “Ruşine”, “Eliminare”, “Hoţii” sau “Demisia”.

    În plus, oamenii au purtat pancarte cu mesaje precum: “Creşteri ale salariilor pentru toţi angajaţii din sănătate”, “Sporuri acordate la salariile de bază”, “Dreptul la cumul de sporuri” sau “Respectarea principiului drepturilor castigate”.

    ”Nemulţumirile sunt legate de această Lege a salarizării. Este un haos. Această lege a creat un haos în sistemul de sănătate. (…) S-au făcut diminuări salarile prin oprirea contribuţiilor. Acum, ne aflăm în protest pentru că de la începutul acestei luni am fost anunţaţi că sporurile, la nivel de spital judeţean de urgenţă, vor scădea la minim pentru că nu se încadrează în acel plafon de 30% pe ordonator principal de credite. În luna martie, CJ a dat un nivel al spor de spital judeţean de 44%, pe luna aprilie, pentru că s-a depăşit acest plafon ne-au dat 39%.

    Noi nu avem cum să ne încadrăm în acest plafon. Sunt secţiile cele mai importante din acest judeţ care trebuie să aibă nişte sporuri mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova, Daniela Constantin.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro