BusinessMagazin

Tag: ferma

  • Acolo unde „cresc” păpuşile

    Păpuşile Muppets, care au făcut înconjurul lumii pentru stilul lor haios de a aborda subiecte diverse, au fost sursa de inspiraţie pentru o asociaţie culturală din Cluj-Napoca. Szabó Tünde, fondatoarea Asociaţiei Simeon, este cea care coordonează producţia din Ferma de Păpuşi şi şi-a propus să transforme încet-încet această activitate într-un business în adevăratul sens al cuvântului.

     

     

    text: Alina-Elena Vasiliu

     

     

    Scopul Asociaţiei Simeon este promovarea păpuşeriei, o activitate cu care Szabó Tünde vrea să devină cunoscută deocamdată la nivel naţional. „În acest moment, societatea este relativ la început, dar ştim că aceasta se va dezvolta rapid şi vom ajunge cunoscuţi pe viitor şi la nivel internaţional. Misiunea noastră este de a face o gamă cât mai diversificată în domeniul producţiei de păpuşi”, spune fondatoarea asociaţiei clujene. La bază sunt trei fondatori, Szabó Tünde fiind cea care are rolul de preşedinte. Au investit în dezvoltare puţin câte puţin, lucrurile evoluând cu paşi mici, dar siguri. O parte din venituri a fost constant reinvestită pentru procurarea materiei prime care se transformă apoi în păpuşi pe mână, păpuşi pe deget, jucării de pluş şi decoruri pentru miniscene de teatru. În funcţie de produs, preţurile sunt cuprinse între 15 şi 85 de lei.

    „Clienţii sunt de la copii începând cu vârsta de trei ani, cărora le cumpără păpuşi părinţii sau bunicii, până la educatoare, învăţătoare, logopezi şi psihologi, mai ales că aceste marionete ajută mult atât în dezvoltarea emoţională, cât şi în dezvoltarea vocabularului şi a fanteziei celor mici. Printre cumpărători se regăsesc chiar şi cupluri care îşi doresc un pic de joc în viaţa lor, păpuşile putând fi un cadou haios chiar şi pentru adulţi.” Ferma de Păpuşi îşi are spaţiul de producţie în Cluj-Napoca, iar ce iese din mâinile celor care meşteresc la realizarea marionetelor se vinde online, pe pagina de Facebook cu acelaşi nume, pe site-ul eMag, la târguri, dar şi în incinta centrului comercial Iulius Mall din Cluj-Napoca, unde businessul are o insulă dedicată de la începutul lunii decembrie 2021.

    „Deoarece forma noastră juridică este de asociaţie culturală, închiderea anului o vom avea abia prin martie-aprilie. Pentru moment însă ştim că, datorită programului Go Local al Iulius Mall, luna decembrie a fost o lună foarte bună pentru noi din punct de vedere financiar”, mai spune Szabó Tünde. Peste 150 de mici întreprinzători se înscriseseră până la jumătatea lunii decembrie în programul Go Local, pe care dezvoltatorul imobiliar Iulius Group l-a demarat în toamnă. Campania îşi propune să îi încurajeze pe antreprenorii locali care nu au mai fost prezenţi în centre comerciale sau malluri să intre în proiectele Iulius, oferindu-le o serie de avantaje.

    Szabó Tünde, preşedintele asociaţiei care deţine Ferma de Păpuşi: „În ultimii doi ani, am fost nevoiţi să trecem mai mult în online, dar vânzarea în târguri sau în magazine este mult mai eficientă în cazul produselor noastre.”

    Programul este implementat în cele două ansambluri mixed-use ale companiei, Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara, dar şi în reţeaua Iulius Mall din Suceava, Iaşi şi Cluj-Napoca. Obiectivul este de a creşte numărul de retaileri activi şi, din acest program, în cinci ani, să se dezvolte noi reţele de antreprenori la nivel naţional. Producători de articole artizanale sau cosmetice organice, mici întreprinzători din HoReCa şi din entertainment, florării, producători apicoli, magazine cu produse pentru copii, antreprenori din domeniul serviciilor sunt câteva dintre profilurile celor care s-au înscris în program.

    Programul Go Local le oferă celor selectaţi beneficii precum scutirea temporară de la plata chiriei sau reduceri, flexibilitate la durata contractului, campanii de promovare, consultanţă. „În ultimii doi ani, am fost nevoiţi să trecem mai mult în online, dar vânzarea în târguri sau în magazine este mult mai eficientă în cazul produselor noastre. E bine ca potenţialii clienţi să vadă, să poată pune mâna pe produs pentru a-şi da seama că apoi nu se mai pot despărţi de el”, spune Szabó Tünde. Planurile ei pentru Ferma de Păpuşi implică acum transformarea activităţii asociaţiei într-un SRL, alături de mutarea într-un atelier mai spaţios şi cooptarea în echipă a încă doi-trei angajaţi, pentru a putea produce mai mult.

    O parte din venituri a fost constant reinvestită pentru procurarea materiei prime care se transformă apoi în păpuşi pe mână, păpuşi pe deget, jucării de pluş şi decoruri pentru miniscene de teatru. În funcţie de produs, preţurile sunt cuprinse între 15 şi 85 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ABCdarul alimentaţiei – workshopuri culinare (Râmnicu Vâlcea)

    Fondator: Alex Rada

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: naţională

     

    Atelier Otilia Scutaru – Aatelier de jucării croşetate (Bucureşti)

    Fondatoare: Otilia Scutaru

    Prezen˜a: online

    Atlasul cu petale – atelier de aranjamente florale (Bucureşti)

    Fondatoare: Mihaela Furtună

    Investiţii: peste 15.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Marara – brand de figurine din lemn şi ceramică (Bucureşti)

    Fondatoare: Marilena Burcea şi Mara Patriche

    Cifră de afaceri: 6.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Centru educaţional Cambridge (Sibiu)

    Fondatoare: Ramona Soceanu

    Investiţie iniţială: 500 de lei

    Cifră de afaceri în 2021: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în Sibiu

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea tinerilor care în momentul în care li s-a născut primul copil au decis să lase complet viaţa de la oraş şi să se mute într-un sat la ţară. Cum au ajuns să trăiască acum

    Adela Viişan-Brebeanu şi Filip Viişan sunt doi părinţi care, în urmă cu mai bine de patru ani, au ales să-şi ia băieţelul – de trei săptămâni pe atunci – şi să se mute la ţară, în Ialomiţa, pentru că mereu îşi doriseră să-l poată creşte mai aproape de natură. Voiau, totodată, să-şi producă propria hrană şi să lucreze pământul. Dorinţa lor avea să se transforme, în timp, într-un proiect cu pachete cu activităţi pentru copii, care prind contur la Ferma terapeutică şi educaţională Happy by nature.

    Cu doi ani înainte de mutarea la ţară am accesat un proiect european în agricultură, care ne-a fost aprobat cu puţin timp înainte de venirea noastră aici (în comuna Reviga din judeţul Ialomiţa, la 120 de kilometri de Bucureşti – n. red.). Acesta a fost baza de la care am pornit şi este, în continuare, activitatea noastră principală.”

    Proiectul pe care l-au accesat pentru fermă este o măsură pentru tinerii fermieri, iar prima tranşă, de 30.000 euro, au investit-o într-un tractor. După patru ani, au investit şi restul banilor în alte câteva utilaje şi materia primă necesară, precum combustibil, seminţe şi altele. După ce s-au stabilizat şi s-au obişnuit cu viaţa la ţară, au făcut paşii către dezvoltarea unui business. Aşa, că lună de lună, cei doi părinţi pregătesc „cutii ale naturii” cu materiale inspirate din ritmul anotimpurilor, prin care îi încurajează pe copii să petreacă mai mult timp afară, angajându-se în activităţi care-i conectează cu natura.

    „Locuim la aproximativ doi kilometri de cel mai apropiat sat. Suntem complet «off-grid», adică avem electricitate de la propriile noastre panouri solare şi de la turbina eoliană, avem o fântănă de mare adâncime – din care apa izvorăşte singură, iar iarna ne încălzim cu centrală pe lemne. Când te muţi la ţară, îţi reorganizezi priorităţile, în sensul că nu te poţi aştepta să ai acelaşi stil de viaţă ca la oraş.

    Oricum, noi nici nu ne-am dorit asta, de aceea am şi făcut schimbarea.” Fiecare dintre ei are sarcinile împărţite. Unul se ocupă de culturile mari, altul de cele mai mici, ce ţin mai mult de proiectarea grădinii, alegerea culturilor, contractele de vânzare. Au trecut şi prin momente dificile, precum cel în care o furtună le-a distrus solarul sau eoliana abia instalate sau când întreaga cultură le-a fost distrusă de secetă. Proiectul „Cutia Naturii” s-a născut în urmă cu un an, cu scopul de a-i conecta pe copii la natură. Este o cutie care apare lunar, conţinând activităţi de grădinărit şi lucru cu elementele naturii specifice anotimpului respectiv. Fiecare cutie conţine tot ce este necesar pentru cinci activităţi însoţite de materiale şi instrucţiuni de lucru, dar şi descoperiri din natură, care îi învaţă pe copii despre ritmul natural al anotimpurilor, despre plante, insecte, păsări, pământ şi apa de ploaie.

    ¬ Costul unei cutii este de 59 lei, la care se adaugă costul de 19 lei pentru transportul prin curier rapid.

    „Cutiile au fost create pentru copii cu vârsta între 3-10 ani şi susţin curriculumul naţional cu influenţe din educaţiile Forest School, Steiner-Waldorf şi Montessori. Au fost dezvoltate gândindu-ne la părinţii ocupaţi, astfel că fiecare cutie conţine aproape tot ce ai nevoie pentru a începe. Ocazional, vor avea nevoie de obiecte reciclate, precum borcane vechi din sticlă. Pentru activităţile de grădinărit, vor avea nevoie de un recipient în care să planteze, precum un cofraj mic de ouă, cutii de iaurt sau mici ghivece.”

    Aşa că, pe lângă familiarizarea cu natura, Adela Viişan-Brebeanu şi Filip Viişan mizează şi pe insuflarea ideii de grijă pentru mediu, folosind materiale şi ambalaje fără plastic şi reciclabile. Costul unei cutii este de 59 lei, la care se adaugă costul de 19 lei pentru transportul prin curier rapid.

    „Pe lângă faptul că aceste cutii sunt preferate de părinţii care încearcă să aducă natura mai aproape de familiile lor, am descoperit că activităţile pe care le propunem le sunt de folos şi cadrelor didactice – fie din grădiniţe cu specific alternativ, fie din grădiniţe care urmează programa şcolară naţională. Astfel că, ori de câte ori putem, trimitem cutiile fără costuri în şcoli şi grădiniţe”, spun cei doi antreprenori.

    Ei se ocupă singuri momentan de întregul proiect, de la concept şi crearea activităţilor, la lipirea etichetelor şi ambalare. În primele luni s-au ocupat şi de livrări, până au reuşit să găsească o alternativă. Pregătirea lor profesională se îmbină cumva şi în business, Adela absolvind un MBA şi cursurile USAMVB (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară) cu specializare în inginerie economică în agricultură, iar Filip având cunoştinţe tehnice specifice lucrului în televiziune, pe care le completează acum cu studii la USAMVB.

    Pentru dezvoltarea proiectului „Cutia Naturii” au finalizat cursuri de specialitate şi au participat la workshopuri specifice educaţiei Forest-School, Montesoori şi Waldorf. Sfaturile tatălui Adelei, inginer agronom de profesie, se adaugă la cunoştinţele necesare pentru a susţine existenţa la ţară. „Pentru anii care vor urma, ne dorim să menţinem Cutia Naturii în formatul său fizic, deoarece aşa poate ajunge la cât mai mulţi copii din ţară şi din afară. Pentru a putea creşte numărul de cutii pe care le realizăm lunar ar trebui să ne mărim echipa, iar pentru asta ar fi necesar să accesăm câteva fonduri. În plus, sperăm ca după ce lucrurile la nivel naţional se liniştesc, să putem ţine şi câteva ateliere de lucru chiar aici, în fermă.”

    ¬ Adela Viişan-Brebeanu şi Filip Viişan se ocupă singuri momentan de întregul proiect, de la concept şi crearea activităţilor, la lipirea etichetelor şi ambalare. În primele luni s-au ocupat şi de livrări, până au reuşit să găsească o alternativă.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Leadder – traininguri pentru antreprenori (Bucureşti)

    Fondatori: Denisa şi Dan Cantaragiu

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 800.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Bridge Language Study House – centru de limbi străine (Cluj-Napoca)

    Fondatori: familia Pillich

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Washescu – spălătorie de haine self-service (Bucureşti)

    Fondatori: Vlad Dinescu şi Lucian Dobrotă

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în cel mai bun an al afacerii (2019): 600.000 lei (125.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

    Infinitum – produse cosmetice (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Anca Juncan şi Cristina Lupu

    Investiţii: 165.000 de euro

    Prezenţă: România şi Europa

    Grădiniţa Ama (Craiova)

    Fondatori: familia Coman

    Investiţie iniţială: 90.000 de euro

    Prezenţă: Craiova

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum s-au schimbat vacanţele la fermă unde turiştii erau puşi la treabă ca să vadă cum se trăieşte acolo şi hrăniţi cu mâncare simplă

    Vacanţele la fermă unde turiştii erau puşi la treabă ca să vadă cum se trăieşte acolo şi hrăniţi cu mâncare simplă s-au mai schimbat, ajungând în unele cazuri o modalitate bună de relaxare pentru turişti de lux. Fermele de tip nou care se adresează acestei categorii de turişti prezintă un cadru rustic idilic, sunt dotate cu spa, bar, restaurant şi piscină, dar nu numai, scrie Financial Times.

    Unele au chiar şi expoziţii de artă, obţinând lucrări de la artişti care se cazează în locul respectiv pentru o vreme şi chiar organizează evenimente muzicale, cum ar fi concerte de jazz, ori petreceri cu DJ. Bineînţeles, oaspeţii pot vizita ferma, pot să vadă animalele sau să-şi culeagă fructe sau legume ori să participe la muncile necesare în acel loc dacă doresc.

  • Cum s-au schimbat vacanţele la fermă unde turiştii erau puşi la treabă ca să vadă cum se trăieşte acolo şi hrăniţi cu mâncare simplă

    Vacanţele la fermă unde turiştii erau puşi la treabă ca să vadă cum se trăieşte acolo şi hrăniţi cu mâncare simplă s-au mai schimbat, ajungând în unele cazuri o modalitate bună de relaxare pentru turişti de lux. Fermele de tip nou care se adresează acestei categorii de turişti prezintă un cadru rustic idilic, sunt dotate cu spa, bar, restaurant şi piscină, dar nu numai, scrie Financial Times.

    Unele au chiar şi expoziţii de artă, obţinând lucrări de la artişti care se cazează în locul respectiv pentru o vreme şi chiar organizează evenimente muzicale, cum ar fi concerte de jazz, ori petreceri cu DJ. Bineînţeles, oaspeţii pot vizita ferma, pot să vadă animalele sau să-şi culeagă fructe sau legume ori să participe la muncile necesare în acel loc dacă doresc.

  • De pe scenă, în afaceri. Ce business a lansat artistul Vlad Miriţă alături de antreprenorul Dan Cîrstea

    Dan Cîrstea şi Vlad Miriţă sunt prieteni de aproape un deceniu şi anul acesta au decis să transforme această relaţie într-una „cu profit”. Unul antreprenor full time, celălalt artist full time, amândoi sunt acum parteneri într-o nouă afacere prin care au lansat şi îşi propun să extindă o nouă nişă în agricultura locală. Despre ce este vorba?

    Ferma Moşia Chindia se află pe terenul deţinut de familia mea, foarte aproape de municipiul Târgovişte. De când îmi amintesc, am fost înconjurat de animale, iar ulterior creşterea lor a devenit una dintre pasiunile mele. Am pus bazele proiectului în 2010, când am avut mai multe probleme medicale, sub forma unor alergii severe”, povesteşte Vlad Miriţă, cofondatorul businessului. În urma acestor probleme, spune că a început să fie foarte preocupat de ceea ce mănâncă, mai ales după ce a realizat că simptomele aveau legătură directă cu regimul de viaţă şi în special cu hrana. Tot aşa a descoperit un sistem diferit de creştere a animalelor, „pasture raised” (creştere prin păşunare), lansat de fermierul american Joel Salatin. „În SUA este considerat superior certificării organice”, notează el. Iniţial, nu a avut în plan să înceapă o afacere, rezumând noua activitate la nivel de hobby. „Mi-am dorit să fiu sigur că eu şi familia mea consumăm carne cu adevărat sănătoasă, dar şi gustoasă, iar în acelaşi timp să avem grijă şi de mediul înconjurător. Creşterea prin păşunare este o abordare regenerativă pentru mediu, deoarece ajută solul, în loc să-l deprecieze.”

    A pornit ferma cu cinci porci din rasa Mangaliţa, pe care i-a adus din Baia Mare, câţiva pui de carne şi curcani. După o vreme, spune că prietenii au luat, inevitabil, contact cu produsele ce proveneau din fermă şi încet-încet, a devenit o tradiţie ca la mese sau grătare să aducă de la fermă carne şi produse derivate. „Fiecare avea câte o slăbiciune: unii pentru carnea de porc şi mai ales pentru cârnaţi, alţii – şi în special copiii – preferau carnea de pui, şniţelele făcute din piept de pui sau curcan. Din discuţiile cu ei, pe care şi acum le port cu mare pasiune, am aflat detalii despre preferinţele lor culinare, cum îşi gătesc, şi mai ales câtă nevoie este de surse de hrană bună, sănătoasă. Cel mai mare interes l-am aflat la cei cu copii mici, părinţi care căutau, se informau şi povesteau cât de greu le este să găsească produse curate sau producători de încredere.”

    Carte de vizită Dan Cîrstea, 46 de ani

    ♦ A urmat Facultatea de Filosofie în cadrul Universităţii Bucureşti şi un Master în Management în cadrul aceleiaşi instituţii, o serie de cursuri de fundraising la University of Warwick şi alte studii de MBA la The Open University;

    ♦ De peste 20 de ani este antreprenor, fiind fondator şi managing partner al agenţiei de relaţii publice şi marketing United;

    ♦ Din 2021, este cofondator al fermei Moşia Chindia, alături de Vlad Miriţă;

    ♦ Are drept hobbyuri sportul, literatura şi cinematografia.

    La rândul lor, invitaţii, adaugă el, au avut ocazia să afle multe informaţii despre cum se produce carnea industrială, „ce diferenţe sunt între industrie şi ceea ce facem noi, ce soluţii alternative am ales în locul conservanţilor şi aditivilor alimentari, cum creştem animalele cu respect pentru nevoile lor specifice, cum gestionăm suprafeţele de teren, cât şi ce impact are activitatea noastră asupra terenului şi cât timp are nevoie pentru a se reface”. Le-a explicat cum toate aceste detalii fac diferenţa deopotrivă în farfurie, în starea de sănătate şi în calitatea solului, care rămâne fertil pentru generaţiile viitoare. „Practic, a fost, fără să-mi propun acest lucru de la început, un test de piaţă întins pe câţiva ani, fără presiunea cash flow-ului sau a timpului.”

    Treptat, tot mai multe persoane din anturajul prietenilor au început să se intereseze de produsele lor. „Aşa am constatat că aceste competenţe dobândite în ultimii ani sunt valoroase şi, dublate fiind de o mare pasiune, pot constitui un bun început pentru un mic business. Business care pe cât este de greu, pe atât este de frumos şi care, mai presus de orice, este un mod de viaţă şi o misiune.”  

    Pe partenerul său de afaceri, Dan Cîrstea, îl cunoaşte încă din 2012, acesta numărându-se, alături de familia sa, printre primii care au avut ocazia să ia contact cu povestea şi cu produsele. „Din aproape în aproape, şi pentru că el este un antreprenor înnăscut, am ajuns la discuţii legate de un start-up, prin care să ne aducem contribuţia la un stil de viaţă cât mai sănătos, pentru cât mai mulţi oameni. Un stil de viaţă ale cărui beneficii nu vizează doar consumatorii cărnii de la Moşia Chindia, ci şi mediul înconjurător şi animalele, care sunt crescute în condiţii unice în România. În prezent, suntem singurii producători locali care deţin o fermă multispecie, unde toate animalele cresc pe iarbă, în sistem de creştere prin păşunare”, susţine Dan Miriţă.

    La rândul său, Dan Cîrstea îşi aminteşte că era ajunul Crăciunului din 2015 când a gustat pentru prima dată carnea de porc de la fermă. Spune a fost impresionat de gust, mai ales că, deşi se declară gurmand, nu mai mâncase până atunci o carne la fel de gustoasă, „nici măcar în Spania, unde există o tradiţie a creşterii porcilor în mediu natural şi în cele mai bune condiţii”.

    Hrana sănătoasă este, şi pentru el, un subiect de interes şi spune că atât el cât şi soţia sunt mult mai preocupaţi de provenienţa alimentelor pe care le consumă şi caută continuu surse de încredere şi alternative pentru produsele de agricultură şi zootehnie intensive de când au copii. „În 2020, în plină pandemie, discutam cu Vlad despre problemele de aprovizionare cu alimente din supermarketuri, cauzate de restricţiile de transport, şi despre necesitatea ca România să aibă mai multă producţie locală. De aici până la ideea de a transforma această pasiune într-un business prin care să le oferim oamenilor şi, în special familiilor cu copii, o opţiune de hrană curată, nu a mai fost decât un pas!”

    Fără să ofere cifre exacte despre investiţia iniţială, cei doi antreprenori estimează că, în primii trei ani, investiţia într-o fermă cu creştere prin păşunare poate ajunge la 500.000 de lei, „incluzând aici atât investiţiile cash, munca noastră, cât şi alte investiţii non-cash”. În prezent, echipa businessului numără opt angajaţi şi colaboratori.

    Legat de obiectivele financiare pentru primul an de activitate, fondatorii spun că ţinta lor la nivel de venituri este de aproximativ 500.000 de lei. „Pentru noi însă aceste cifre sunt secundare. Ne-am propus să aducem carne de cea mai bună calitate pe mesele unui milion de familii, în următorii zece ani. Iar ca acest lucru să se întâmple, este important să promovăm în România conceptul creşterii prin păşunare şi în rândul altor fermieri şi antreprenori. Ne dorim să sprijiim cel puţin alţi 100 de fermieri în următorii zece ani, pentru a adopta cu succes sistemul de creştere prin păşunare a animalelor”, îşi descriu ei obiectivele.

    Pentru 2021, şi-au propus să crească 90 de porci, 2.000 pui de găină şi 200 de curcani. Porcii sunt crescuţi în turmă, în padocuri de aproximativ 2.000 mp, şi sunt mutaţi periodic, dintr-un padoc în altul, astfel încât mereu au acces la vegetaţie proaspătă şi teren curat. „Porcii noştri Mangaliţa şi păsările au la dispoziţie peste 3 hectare de teren, lângă Târgovişte, unde au acces permanent la iarbă şi au parte de lumină naturală din plin. Animalele îşi caută singure hrana diversificată şi se pot mişca nestingherite pe o suprafaţă generoasă”, spune Miriţă. În ceea ce priveşte păsările de la fermă, pentru fiecare 1.000 de pui de găină este alocat un hectar de pământ, iar la fiecare 100 de curcani sunt necesari aproximativ 5.000 de metri pătraţi. Toate animalele sunt mutate periodic pe o nouă suprafaţă de pământ cu multă iarbă, iar în cazul puilor de găină această mutare are o frecvenţă zilnică.

    Portofoliul businessului cuprinde, la momentul actual, 41 de produse din cele trei categorii de carne: pui, curcan şi porc, atât carcasă, piese (pulpe, aripi, ceafă de porc etc.), cât şi preparate din carne: ruladă de pui – despre care spun că este favorita copiilor –, cârnaţi de porc, crenvurşti de pui şi altele. „Per total, avem o gamă destul de variată: 11 produse din pui, de la pui cu creştere lentă la pui fraged, la ruladă coaptă de pui, opt produse din curcan şi 22 de produse de porc, categorie unde vindem atât carne, specialităţi, (lebărvurst, cârnaţi, printre altele, cât şi marele produs sezonier: porcul de Crăciun”, spune Vlad Miriţă. Potrivit lui, sacrificarea se face la abatoare autorizate, situate la maximum o oră de fermă, iar prelucrarea produselor, în fabrici de procesare profesionale, care nu folosesc niciun fel de aditivi, E-uri sau alte chimicale. „Ca preţuri, ne situăm la nivelul produselor fermelor naturale, sub preţul celor bio, deşi calitatea noastră este superioară. Adică, de exemplu, preţul pe kilogramul de carne de pui este 40 lei, faţă de carnea de pui bio, care urcă la 50-60 lei pe kilogram – totul din import, însă.”

    Pe lângă categoriile tradiţionale, Cîrstea spune că au şi o categorie destinată în special copiilor. „Printre clienţi se găsesc multe familii cu copii. Gama include piept de pui de exemplu, pe care îl porţionăm în bucăţi de dimensiuni reduse, special pentru cei mici. Pentru copiii mai mari, clienţii noştri cumpără pui cu creştere lentă, curcan, ficăţei de pui şi de curcan, crenvurşti.”

    Pe termen lung, antreprenorii vor să aducă la Moşia Chindia şi ierbivore (vite, oi, capre), care se încadrează bine în sistemul de creştere prin păşunare. „Cererea este relativ redusă în România, pentru carnea lor.” Intenţionează, de asemenea, să intre şi în marile lanţuri de retail, dar spun că cel mai probabil nu se va întâmpla în 2021. „Vrem să facem lucrurile cum trebuie, treptat, iar restaurantele şi retailul bio sunt în prezent prioritare pentru noi. După ce vom mai creşte, vor urma şi marii retaileri, probabil cu listări regionale, la început.” Un obiectiv pe termen mediu este şi deschiderea propriilor magazine de desfacere, însă momentan au început cu vânzările la poarta fermei, lângă Târgovişte, şi prin comenzi plasate pe Facebook sau WhatsApp, până la deschiderea site-ului, care va fi gata cel mai probabil la jumătatea lunii august.

    Carte de vizită Vlad Miriţă, 40 de ani

    ♦ A urmat şcoala de arte „Octav Enigărescu” din Târgovişte şi este, de asemenea, absolvent de ASE, secţia Comerţ;

    ♦ De profesie este solist vocal de operă şi muzică pop şi a performat timp de şase ani pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, începând din 2006, iar în 2008 a reprezentat România la Eurovision, alături de artista Nicoleta Matei (Nico);

    ♦ În 2010, a început să îşi cultive pasiunea pentru animale, înfiinţând o fermă de animale alături de tatăl său. Pe această bază a fondat, alături de Dan Cîrstea, Moşia Chindia, prima fermă de animale multispecie cu creştere prin păşunare din România;

    ♦ Printre hobbyurile sale se numără gastronomia, echitaţia şi animalele.

    Despre clienţii targetaţi, fondatorii businessului spun că îşi doresc să ajungă, în timp, la cât mai mulţi oameni preocupaţi ca ei şi familiile lor să mânânce sănătos. „Totuşi, publicul nostru ţintă este format din două categorii principale: familii cu copii, în special copii mici, şi persoane cu venituri medii şi mari. Costurile noastre de producţie, care includ ciclul lung de creştere a animalelor, hrana acestora şi toate condiţiile pe care le oferim, influenţează în mod firesc şi preţul de vânzare. Acest lucru nu înseamnă că familiile cu venituri mai mici nu se pot atinge de produsele noastre. Avem suficientă varietate, dar depinde foarte mult ce loc ocupă calitatea hranei în lista de priorităţi a fiecăruia.”

    Legat de extinderea sistemului de păşunare în piaţa locală, antreprenorii spun că potenţialul este foarte mare. „România are păşuni bune şi foarte multe islazuri sunt libere în multe zone din ţară. Pe de altă parte, avem tradiţie foarte bună în creşterea animalelor. Creşterea prin păşunare, în primii 3 ani nu presupune costuri excesive cum sunt cele pentru creşterea bio, iar pe de altă parte nu este complicat, ca sistem de creştere. Important este să existe această înţelegere că oamenii au nevoie de carne curată şi sănătoasă şi că o fermă cu creştere prin păşunare rezolvă toate problemele de creştere zootehnică, cu impact pozitiv, şi accentuez pozitiv, asupra pământului. Noi creştem puii şi în livadă, iar după câţiva ani am observat că merele noastre sunt mult mai dulci decât erau, iar perele au devenit excepţionale, deşi soiul de păr pe care îl avem nu este deosebit.”

    Vorbind de competiţie, cei doi spun că îşi doresc să aibă competitori, dar că, în realitate, îşi privesc competitorii ca pe nişte potenţiali parteneri. „Potrivit cercetărilor noastre, în prezent suntem singura fermă locală multispecie, unde toate animalele sunt crescute prin păşunare. Mai există o singură fermă de pui crescuţi prin păşunare, lângă Braşov. Îi salutăm şi îi felicităm pentru efortul şi munca lor! Mai sunt câteva ferme care cresc tradiţional porci şi păsări. Din păcate, în România nu există ferme bio de animale pentru carne. (…) Pe creşterea tradiţională stăm mai bine, doar că şi acolo, în gospodării, oamenii folosesc tot felul de procedee de furajare şi veterinare care fac ca, în final, carnea animalelor să nu mai aibă calitatea adevărată, pe care o aşteptăm cu toţii.”

    În ceea ce priveşte echilibrul dintre noua sa ocupaţie şi cariera de artist, Vlad Miriţă susţine că cele două se împletesc armonios. „Pentru mine este o combinaţie foarte avantajoasă. Pe de-o parte, latura artistică îmi stimulează creativitatea, mă hrăneşte spiritual, iar întâlnirile cu publicul mă încarcă de energie, iar pe de altă parte, experienţa antreprenoriatului mă disciplinează, mă ajută să mă organizez mai bine şi mă ţine cu picioarele pe pământ.” Potrivit lui, de când a intrat mai serios în antreprenoriat, şi-a dat seama că antreprenorul este cu adevărat special şi că merită respect şi admiraţie. „Nu cred că exagerez spunând că antreprenorul este un erou al societăţii moderne.”

    Fiind deja antreprenor cu vechime, pe Dan Cîrstea l-am întrebat ce lecţie a deprins din noua criză sanitară. „Am învăţat că nici pandemia nu e atât de neagră! Oportunităţi de afaceri pot să apără în orice perioadă, oricât de dificilă ar fi. Observ acest lucru atât în domeniul marketingului şi relaţiilor publice, în care sunt de peste 20 de ani, dar şi în domeniul agriculturii, unde am intrat chiar în pandemie.”

  • Afaceri de la zero. Familia Vraja din Satu-Mare cultivă legume şi fructe pe 15 hectare sub brandul Vraja Legumelor în comuna Botiz. „Următorul pas este să investim în procesare“

    Alin Vraja, un tânăr din Satu Mare, a dus mai departe ferma din comuna Botiz, pe care familia lui o îngrijeşte încă de pe vre­mea când el era copil şi care astăzi se numeşte Vraja Legumelor. Suprafaţa culti­vată cu fructe şi legume este de 15 hectare, iar pasul următor vizează extinderea şi pe partea de procesare, pentru cultura de căpşuni, produsul cel mai căutat de către clienţi.

    „Am început să mă dedic fermei încă din copilărie. Văzând cât de implicaţi şi devotaţi sunt părinţii mei, am încercat să fiu şi eu de folos încă de atunci. Au trecut anii şi am plecat la facultate cu gândul să mă întorc la fermă, unde era nevoie de cineva care să o ducă mai departe. Noi am început în urmă cu 6-7 ani să dezvoltăm suprafaţa, pentru că aveam doar un hectar şi jumătate. De atunci am tot reuşit să creştem până la 15 hectare. În perioada care urmează vrem să ne dezvoltăm din punct de vedere al echipamentelor de lucru şi ne-am orientat către echipamente care ajung la 200.000 de euro, fiind vorba şi de echipamente care presupun procesarea. Avem un proiect în zona de procesare, tocmai pentru cultura de căpşuni. În zona noastră, prea puţini dintre oamenii care sunt producători s-au axat şi pe procesare. Am zis că vrem să încercăm să fim primii care fac asta. Ne-am propus să procesăm dulceaţă şi sirop de căpşuni. Sper să avem primele borcane cu brandul nostru anul acesta“, a spus Alin Vraja, administratorul fermei.

    El spune că pandemia a avut un efect ne­gativ asupra achiziţiei utilajelor de pro­cesare, iar planul pe care îl avea, acela de a începe procesarea în această primăvară, nu a putut fi realizat, întrucât aceste echipamente nu au ajuns încă la fermă.

    În ferma de la Botiz se găsesc legume precum roşii, varză, castraveţi, gogoşari, ardei, ceapă, vinete sau ţelină, iar fructele cultivate sunt căpşuni, pepene roşu şi pepene galben. Pe lângă cele 15 hectare, în cadrul fermei sunt şi cinci solarii.

    În momentul de faţă, spune Alin Vraja, legumele şi fructele sunt comercializate în piaţa angro, în cantităţi mari, însă afacerea familiei are şi o bună colaborare cu super­marketurile.

    „Am lucrat şi în judeţele din apropiere, cum ar fi Maramureş şi Bihor, unde am avut o colaborare directă cu Carrefour. Cei care cumpără din supermarketuri sunt tot clienţii noştri şi încercăm să le satisfacem nevoia cât mai bine“.

    Un alt punct de comercializare a produselor este chiar la standul fermei Vraja, care se deschide la începutul sezonului de vară şi unde se vând produse cât mai proaspete. La acest stand, aflat în apropierea fermei, cumpără oameni din zonă, dar şi turişti din ţară sau din străinătate.

    În viitorul apropiat, spune Alin Vraja, se va dezvolta şi un site prin intermediul căruia se vor vinde produsele.

    Anul 2020 a fost unul bun pentru business, pandemia având un impact negativ asupra acestuia doar în ceea ce priveşte achiziţia liniilor de procesare. În rest, menţionează administratorul fermei, oamenii au vrut încă de la început să-şi facă stocuri, trend care s-a văzut în vară şi în toamnă, astfel că preţurile s-au menţinut.

    Cifra de afaceri a ajuns la 50.000 de euro anul trecut.

    Afacerea administrată de Alin Vraja şi familia sa funcţionează şi cu alţi câţiva angajaţi, întrucât este un business ce necesită mai multă forţă de muncă, aspect care, de altfel, reprezintă şi cea mai mare problemă.  „Dacă am fi avut în ultimii trei ani forţa de muncă pe care ne-o dorim, am fi reuşit să ne dezvoltăm şi mai mult până în prezent din punct de vedere al suprafeţei. Dacă nu reuşim să ne dezvoltăm spre acest segment, încercăm să găsim altele, de aceea ne-am şi orientat spre procesare“.

    În perioada următoare, în culturile de la fermă îşi vor face loc tomatele de culoarea roz, un alt produs emblematic al afacerii.

    Alin Vraja recunoaşte că un business în agricultură nu este deloc uşor sau comod, însă ceea ce l-a determinat să continue şi să ducă ferma Vraja Legumelor la un nivel cât mai înalt a fost dragostea faţă de pământ, faţă de bucuria pe care o are atunci când observă rezultatele muncii.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la zero. Familia Vraja din Satu-Mare cultivă legume şi fructe pe 15 hectare sub brandul Vraja Legumelor în comuna Botiz. „Următorul pas este să investim în procesare“

    Alin Vraja, un tânăr din Satu Mare, a dus mai departe ferma din comuna Botiz, pe care familia lui o îngrijeşte încă de pe vre­mea când el era copil şi care astăzi se numeşte Vraja Legumelor. Suprafaţa culti­vată cu fructe şi legume este de 15 hectare, iar pasul următor vizează extinderea şi pe partea de procesare, pentru cultura de căpşuni, produsul cel mai căutat de către clienţi.

    „Am început să mă dedic fermei încă din copilărie. Văzând cât de implicaţi şi devotaţi sunt părinţii mei, am încercat să fiu şi eu de folos încă de atunci. Au trecut anii şi am plecat la facultate cu gândul să mă întorc la fermă, unde era nevoie de cineva care să o ducă mai departe. Noi am început în urmă cu 6-7 ani să dezvoltăm suprafaţa, pentru că aveam doar un hectar şi jumătate. De atunci am tot reuşit să creştem până la 15 hectare. În perioada care urmează vrem să ne dezvoltăm din punct de vedere al echipamentelor de lucru şi ne-am orientat către echipamente care ajung la 200.000 de euro, fiind vorba şi de echipamente care presupun procesarea. Avem un proiect în zona de procesare, tocmai pentru cultura de căpşuni. În zona noastră, prea puţini dintre oamenii care sunt producători s-au axat şi pe procesare. Am zis că vrem să încercăm să fim primii care fac asta. Ne-am propus să procesăm dulceaţă şi sirop de căpşuni. Sper să avem primele borcane cu brandul nostru anul acesta“, a spus Alin Vraja, administratorul fermei.

    El spune că pandemia a avut un efect ne­gativ asupra achiziţiei utilajelor de pro­cesare, iar planul pe care îl avea, acela de a începe procesarea în această primăvară, nu a putut fi realizat, întrucât aceste echipamente nu au ajuns încă la fermă.

    În ferma de la Botiz se găsesc legume precum roşii, varză, castraveţi, gogoşari, ardei, ceapă, vinete sau ţelină, iar fructele cultivate sunt căpşuni, pepene roşu şi pepene galben. Pe lângă cele 15 hectare, în cadrul fermei sunt şi cinci solarii.

    În momentul de faţă, spune Alin Vraja, legumele şi fructele sunt comercializate în piaţa angro, în cantităţi mari, însă afacerea familiei are şi o bună colaborare cu super­marketurile.

    „Am lucrat şi în judeţele din apropiere, cum ar fi Maramureş şi Bihor, unde am avut o colaborare directă cu Carrefour. Cei care cumpără din supermarketuri sunt tot clienţii noştri şi încercăm să le satisfacem nevoia cât mai bine“.

    Un alt punct de comercializare a produselor este chiar la standul fermei Vraja, care se deschide la începutul sezonului de vară şi unde se vând produse cât mai proaspete. La acest stand, aflat în apropierea fermei, cumpără oameni din zonă, dar şi turişti din ţară sau din străinătate.

    În viitorul apropiat, spune Alin Vraja, se va dezvolta şi un site prin intermediul căruia se vor vinde produsele.

    Anul 2020 a fost unul bun pentru business, pandemia având un impact negativ asupra acestuia doar în ceea ce priveşte achiziţia liniilor de procesare. În rest, menţionează administratorul fermei, oamenii au vrut încă de la început să-şi facă stocuri, trend care s-a văzut în vară şi în toamnă, astfel că preţurile s-au menţinut.

    Cifra de afaceri a ajuns la 50.000 de euro anul trecut.

    Afacerea administrată de Alin Vraja şi familia sa funcţionează şi cu alţi câţiva angajaţi, întrucât este un business ce necesită mai multă forţă de muncă, aspect care, de altfel, reprezintă şi cea mai mare problemă.  „Dacă am fi avut în ultimii trei ani forţa de muncă pe care ne-o dorim, am fi reuşit să ne dezvoltăm şi mai mult până în prezent din punct de vedere al suprafeţei. Dacă nu reuşim să ne dezvoltăm spre acest segment, încercăm să găsim altele, de aceea ne-am şi orientat spre procesare“.

    În perioada următoare, în culturile de la fermă îşi vor face loc tomatele de culoarea roz, un alt produs emblematic al afacerii.

    Alin Vraja recunoaşte că un business în agricultură nu este deloc uşor sau comod, însă ceea ce l-a determinat să continue şi să ducă ferma Vraja Legumelor la un nivel cât mai înalt a fost dragostea faţă de pământ, faţă de bucuria pe care o are atunci când observă rezultatele muncii.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • O nouă problemă uriaşă după pandemia de COVID-19 în România. O afacere românească se închide după aproape un deceniu, din lipsa oamenilor care să muncească

    Ferma Caprele Irinucăi, situată la 8 km de Iaşi, a anunţat că se va închide după aproape zece ani din cauza lipsei de personal, conform unui anunţ publicat luna aceasta pe pagina de Facebook a companiei.

    „Aventura noastră cu natură, iubire şi căpriţe se apropie de final. Va mulţumim pentru toată încrederea, încurajările şi susţinerea acordate, au fost aproape 10 ani foarte frumoşi şi provocatori, am învăţat incredibil de multe lucruri, chiar dacă multe dintre lecţii au fost mai mult amărui. Lipsa constantă de personal dar şi schimbările bruşte în relaţionarea cu acesta ne-au obosit şi ne-au determinat să ne retragem. Este un domeniu frumos dar un lanţ complex de la firul ierbii la caserolele cu branză din magazin”, au transmis reprezentanţii Caprele Irinucăi.

    Ferma Caprele Irinucăi cuprindea anul trecut circa 80 de capre şi mergea spre afaceri anuale de 600.000 de lei.

    „Căpriţele vor mai fi la noi în curte până pe 15 iunie, după care vom încheia producţia şi vom închide magazinul”.

    În 2020, ferma producea între 100 şi 200 de litri de lapte pe zi, timp de zece luni pe an, din care un procent cuprins între 50% şi 80% este procesat în iaurturi şi brânzeturi, care sunt vândute atât în magazinul propriu, cât şi în două carmangerii din Iaşi, a explicat Irina Ciochină, fondatoare, Caprele Irinucăi, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

    CITITI AICI POVESTEA AFACERII CAPRELE IRINUCAI

    „Am făcut totul cu fonduri proprii, economiile părinţilor mei, ale noastre din Olanda. Anul următor ne-am căsătorit şi din banii de la nuntă ne-am luat plug şi semănătoare”, spunea Irina Ciochină, fondatoarea fermei, în emisiune.

    În punctul maxim al fermei, Irina Ciochină a avut peste 150 de capre, însă anul trecut numărul acestora a ajuns la 80.

    Ea reclama problema lipsei de personal încă de anul trecut.

    „În 2020 a fost mult mai dificil decât în alţi ani din acest punct de vedere. Nu a fost atât de complicat cu desfacerea şi distribuţia, dar ne-a fost teamă să mai dăm anunţuri când căutăm de lucru. Am tras împreună cu familia, eu cu mama, cu tata, cu soţul meu, mai chemăm în ajutor rude, dar era o perioadă foarte sensibilă pentru anunţuri, întâlnit cu oameni”. 

    Deşi ferma este situată la doar 8 kilometri de Iaşi, adică 15 minute din centrul oraşului până la fermă, Irina Ciochină explica anul trecut că jumătate din acest drum este lipsit de transport public sau de drum asfaltat.

    „Asta nici nu mai contează (n.red: drumul asfaltat), dar nu este transport, ceea ce este o mare durere. Oamenii tot timpul depind de noi cu maşina să îi ducem, să îi aducem. Oferim şi posibilitatea de cazare la fermă, dar este un punct foarte, foarte dificil la recrutarea personalului”, declara ea în 2020.

  • Povestea familiei care duce tradiţia la nivel de artă şi câştigă premii la nivel internaţional cu produsele noastre, pe care majoritatea românilor le iubesc

    George este economist, Silviu este medic veterinar, iar Ionuţ este dresor de cai şi cascador. Sunt trei dintre fraţii familiei Căţean. Le sunt alături Dana – soţia lui Silviu, şi părinţii – Leonţică şi Elena. Împreună dau viaţă şi energie fermei Căţean, pe care cei din urmă au preluat-o, de la părinţii lor. Sunt un tot unitar care nu se poate diviza, atâta timp cât Ferma Căţean există ca liant între generaţii.

    Ferma Căţean este o afacere de familie care continuă activitatea neîntreruptă a mai multor generaţii, o modalitate de a duce mai departe tradiţia locală din zona de munte: creşterea animalelor şi producţia de brânzeturi. Am ales să creştem animale din rase locale – vaci Bălţată românească, oi Ţurcană şi Ţigaie de Bran. Începând din 2019, am început să dezvoltăm şi divizia de vaci de carne din rasă specializată”, povesteşte George Căţean, unul dintre responsabilii fermei din Rotbav, judeţul Braşov.

    Ferma Căţean lucrează 150 de hectare de teren arabil şi 200 de hectare de păşuni cu înaltă valoare naturală (HNV – high nature value farming), certificate ecologic. Păşunile NHV sunt acele zone unde agricultura industrializată nu a reuşit să ajungă şi în care biodiversitatea este extrem de ridicată, ceea ce se traduce printr-un număr crescut de plante şi flori al căror gust se resimte în lapte şi, mai apoi, în brânzeturi.

    Fiind o fermă integrată, are capacitatea de a produce aproximativ 90% din materia primă necesară creşterii animalelor – fân, lucernă, porumb, grâu. Acolo se obţine laptele, care este mai apoi prelucrat pentru obţinerea brânzeturilor tradiţionale, precum telemeaua de vacă, telemeaua de oaie, caşul, urda dulce, caşcavalul maturat, telemeaua maturată, brânza de burduf, brânza în scoarţă de brad, caşul şi caşcavalul afumat. Pentru toate acestea, contribuie zi de zi, pe lângă membrii familiei Căţean, şi cele 100 de vaci şi 1.500 de oi, la care se adaugă sacrificiul celor 40 de vaci de carne.

    „Sănătatea animalelor joacă un rol extrem de important în calitatea materiei prime. Pe timpul verii, ele pasc pe păşunile din zonă, iar iarna sunt hrănite cu fân, lucernă şi alte nutreţuri produse pe timp de vară.”

    Strategia de marketing a Fermei Căţean a urmat drumul interacţiunii directe cu oamenii: brunch-uri la faţa locului, organizate periodic, vizite desfăşurate la fermă, participări la târguri sau evenimente culinare.

    „Totodată, această strategie a presupus şi participarea la evenimente care susţin şi promovează hrana sănătoasă şi competiţii internaţionale care atestă calitatea produselor. Brânzeturile Fermei Căţean au câştigat premii la nivel european, precum
    O stea de Aur pentru brânza de burduf, acordată de Institutul pentru Gust şi Calitate Bruxelles, medalie de bronz pentru telemeaua proaspătă şi premiul special al juriului pentru telemeaua maturată, din partea International Taste Award.”

    Cu atâtea premii la purtător, brânza din Braşov nu avea cum să nu-şi formeze un public fidel. Consumatorii sunt, de fapt, „co-producători”, aşa cum îi place lui George Căţean să spună, pentru că ei sunt motivaţia şi determinarea necesare pentru a produce lactate şi mai bune de fiecare dată. Dar contribuţii pentru dezvoltarea afacerii aduce şi colaborarea cu alţi producători zonali.

    Strategia de marketing a Fermei Căţean a urmat drumul interacţiunii directe cu oamenii: brunch-uri la faţa locului, organizate periodic, vizite desfăşurate la fermă, participări la târguri sau evenimente culinare.

    „În 2014, alături de încă patru producători de produse tradiţionale din zona Braşov şi o mare reţea de comercializare – Carrefour mai exact –, sprijiniţi şi de Direcţia Sanitar-Veterinară Braşov, am pus bazele primelor insule cu produse locale din hipermarket. Iniţial a fost Braşov, după care au urmat Ploieşti (în mallul AFI – n. red.) şi Bucureşti (în Carrefour Orhideea – n. red.).”

    Astăzi, Ferma Căţean vinde aproximativ 70% din producţie prin intermediul acestor insule, restul fiind comercializat prin magazine proprii şi parteneri. Şi HoReCa este un client important, deşi 2020 a fost un an greu pentru acest sector. Asta a impulsionat însă familia Căţean să dezvolte sistemul de comerţ online.

    Investiţii? Antreprenorii spun că le-ar fi greu să le adune pe toate într-un singur număr, istoria businessului având prea mulţi ani în spate.

    „Tot venitul pe care l-am obţinut s-a reîntors în fermă sub formă de investiţie: utilaje agricole, achiziţii de terenuri, adăposturi pentru animale, depozite, procesare şi promovare. Faptul că este vorba despre o fermă integrată, aşadar produce materie primă pe care o şi procesează şi comercializează, ne-a oferit o siguranţă financiară consistentă. Bineînţeles, un rol important în zona financiară îl au şi subvenţiile destinate activităţilor agricole: de la cele la care au acces toţi fermierii, până la cele cu specificitate locală”, spune George Căţean.

    Ferma are, pe lângă fondatorii care muncesc zi şi noapte, încă 24 de angajaţi implicaţi în diverse activităţi la fermă, indiferent că este vorba despre comercializare, producţie sau treburi administrative. O parte dintre ei sunt sezonieri, pentru că, de pildă, laptele de oaie este un produs care există doar în lunile de vară, nu tot timpul anului.

    Oilor şi vacilor de la Ferma Căţean li se alătură şi caii din rasa PRE (Pura Raza Española”. Ei au un grajd dedicat şi sunt pe mâinile lui Ionuţ Căţean, dresor de cai şi cascador, aceste animale de rasă nobilă ajungând astfel să fie pregătite pentru competiţii de dresaj, spectacole şi, uneori, pentru a performa în industria cinematografică.

    Dincolo de fascinaţia atâtor activităţi idilice, Ferma Căţean este însă un business, care a adus în 2020 venituri de 2,4 milioane de euro.
    Într-un an în care au fost nevoiţi să se reinventeze şi să găsească noi metode pentru a fi mai aproape de clienţi, membrii familiei Căţean au reuşit să ţină afacerea în picioare.

    „Brusc, spaţiile în care ne puteam întâlni în mod direct cu clienţii au devenit o sursă de spaimă sau locuri unde nu se mai putea sta la discuţii. Astfel, am luat decizia de a le da posibilitatea să se bucure în continuare de produse locale, creând un sistem de livrare la uşă, punând în practică expresia «de la fermă-n farfurie». Aşa am reuşit să ne menţinem nivelul vânzărilor, dar şi să dezvoltăm parteneriate durabile cu alţi mici producători din zonă.”

    Oilor şi vacilor de la Ferma Căţean li se alătură şi caii din rasa PRE (Pura Raza Española”. Ei au un grajd dedicat şi sunt pe mâinile lui Ionuţ Căţean, dresor şi cascador de cai, aceste animale de rasă nobilă ajungând astfel să fie pregătite pentru competiţii de dresaj, spectacole şi, uneori, pentru a „performa” în industria cinematografică.

    S-a dovedit a fi o soluţie bună, mai ales că târgurile şi evenimentele la care familia Căţean participa în trecut au fost anulate. În continuare, antreprenorii caută noi şi noi modalităţi pentru a fi mai aproape de clienţi.

    „Suntem foarte aproape de relansarea website-ului nostru şi de definitivarea unui magazin online, prin care vom comercializa la nivel naţional nu doar brânzeturile noastre, ci şi produse de la alţi producători din zonă. În momentul de faţă, vindem online printr-un sistem de home delivery, dar, doar în zona Braşov.”

    Produsele obţinute în unitatea de procesare de la Rotbav, Braşov, ajung în câteva magazine din Braşov, Ploieşti, Bucureşti şi în Măcelăria Ferma Căţean.

    În plus, tot în 2021, familia Căţean se află în proces de implementare a unui proiect care prevede un nou adăpost pentru vacile de lapte şi gestionarea gunoiului de grajd.

    „Tot anul acesta, am vrea să demarăm o nouă unitate de procesare a laptelui, care să aibă posibilitatea de a fi vizitată. Începând din 2020, alături de Colegiul pentru agricultură şi industrie alimentară, am început să fim implicaţi în sistemul de învăţământ dual, un sistem prin care elevii vin în fermă pentru a învăţa aplicat”, explică George Căţean.

    Tot 2021 ar urma să aducă participarea la competiţii internaţionale, dar şi certificarea DOP (Denumire de Origine Protejată) pentru brânza de burduf de Bran.

    „Mai avem în plan autorizarea unui punct gastronomic local la Rotbav, unde vom putea primi musafiri care vor putea savura bucate pregătite după reţete de familie, cu produse locale”, promite George Căţean.

    Familia Căţean se află în proces de implementare a unui proiect care prevede un nou adăpost pentru vacile de lapte şi gestionarea gunoiului de grajd.


     

  • Povestea oamenilor care au renunţat la viaţa în aglomeratul şi poluatul Bucureşti pentru a se muta în munţi. În ce au transformat aceştia un sat cu doar doi locuitori, aflat în unul dintre cei mai sălbatici munţi din lanţul carpatic

    Gura Milii este un fost cătun de oameni de la munte, obişnuiţi cu traiul dur, în armonie cu natura, în judeţul Buzău. Este „fost”, pentru că acum nu mai locuieşte nimeni acolo permanent. Cu o excepţie. De fapt, două. Familiile Dincă şi Flesariu, care au pus în comun bani şi eforturi pentru a ridica Ferma de sub Penteleu, o oază de linişte departe, departe de lumea dezlănţuită.

    La Ferma de sub Penteleu, denumită astfel pentru că şi-a găsit locul chiar la poalele Muntelui Penteleu, mulsul caprelor este o adevărată plăcere pentru turişti la orele serii. Restul timpului şi-l ocupă cu ateliere de olărit, tâmplărie, fierărie, arte populare, plimbări pe munte cu căruţa, mers cu caprele la păscut… şi lista continuă.

    Când nu fac drumeţii sau mountain bike pe cărările Muntelui Penteleu, se pierd în visare în spaul tradiţional, adică un ciubăr cu apă caldă. Când nu se înduplecă soarele pe plaja amenajată pe malul râului Bâsca Mare, îşi încălzesc mâinile la un foc de tabără. Nicio secundă nu trece fără rost la fermă. Istoria locului a început să se scrie acum mai bine de un deceniu. Totul începea în vara anului 2009, când Valerica şi Alexandru Dincă erau în căutarea unui loc liniştit în care să se retragă din când în când departe de stresul zilnic al Capitalei şi al afacerilor lor de pe atunci. Şi l-au găsit.

    Un colţ uitat de lume, în Munţii Buzăului, nu departe de oraşul Buzău, de unde se trage Alexandru. Aşa au ajuns în fostul cătun Gura Milii, care mai avea doar doi locuitori permanenţi la acea vreme, cuibărit de-a lungul râului Basca Mare de la poalele Muntelui Penteleu – chiar dacă nu cel mai înalt, dar cu siguranţă unul dintre cei mai sălbatici munţi din lanţul carpatic, spun Valerica şi Alexandru Dincă.

    „După venirea pe lume a primului nostru copil, Toma, am extins proprietatea şi am înfiinţat o mică fermă de capre şi o grădină de legume, din dorinţa de a-i asigura fiului nostru cea mai bună hrană sănătoasă şi naturală la care puteam visa. Nu ştiam, la acea vreme, că ceea ce a început ca un hobby şi ca o încercare de a le oferi celor dragi tot ce-i mai bun va reuşi, încet-încet, să ne acapareze viaţa cu totul”, povesteşte familia Dincă.

    Când a venit pe lume şi cel de-al doilea copil, Cezar, s-a extins nu doar familia, ci şi proprietatea, iar mica fermă de capre a tot crescut. Înainte să-şi dea seama, aveau peste o sută de capre, porci, găini, raţe, vaci şi au început să împartă produsele fermei cu prietenii. Următorul pas a fost dezvoltarea unor spaţii de cazare. „Urmând stilul tradiţional ţărănesc, integrându-se în peisaj, luând tot ce este mai bun de la natură, dar dându-i înapoi cel puţin la fel, am construit, treptat, 15 unităţi de cazare. Acestea au venit împreună cu un restaurant tradiţional, unde oaspeţii îşi pot alinta simţurile cu mâncare specific românească, gătită cu ingrediente naturale şi mult, foarte mult suflet.”

    Pentru ca experienţa tradiţională să fie completă, Valerica şi Alexandru Dincă au colectat şi recondiţionat echipamente şi unelte vechi şi au înfiinţat ateliere meşteşugăreşti.

    Pentru ca experienţa tradiţională să fie completă, Valerica şi Alexandru au colectat şi recondiţionat echipamente şi unelte vechi şi au înfiinţat ateliere meşteşugăreşti. Tot ca să diversifice experienţele de la fermă, au amenajat un spa în stil rustic – ciubărul cu apă caldă şi sărată -, dar şi o saună uscată, de unde panorama asupra fermei nu lasă de dorit. „La un moment dat, Ferma ajunsese într-un punct în care complexitatea ei devenise covârşitoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul în care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina şi Dan – s-au alăturat Fermei ca parteneri.

    Ne cunoscusem şi devenisem prieteni în 2009, la Gura Milii, când am cumpărat prima parcelă de teren.” Înainte de acel moment-cheie, ambele familii îşi trăiseră vieţile şi carierele în paralel în Bucureşti, fără să ştie una de alta. Valerica şi Alexandru Dincă aveau o firmă de colectare şi reciclare deşeuri industriale, Cristina Flesariu era parteneră la o firmă românească de executive search, iar soţul ei, Dan, făcea carieră în domeniul imobiliar. „În Gura Milii, am avut plăcerea şi onoarea de a-i cunoaşte şi de a fi vecini cu ultimii doi locuitori, Nea Ionică şi Tanti Vica, oameni simpli, de nădejde, dintr-o bucată, cum se spune.

    Au fost vremuri când Gura Milii a avut o viaţă economică mai tumultoasă. A existat şi o mocăniţă care trecea pe aici, în drumul său de la Nehoiu la Comandău, în special pentru transportul lemnelor. De fapt, actualul drum forestier pe care se face accesul la ferma noastră este fosta linie de mocăniţă. La Comandău mai există încă planul înclinat pe care întorcea trenul la capăt de linie, o construcţie inginerească clasificată ca monument.”

    Copilăria de la ţară a Valericăi şi a lui Alexandru Dincă a fost cea care i-a călăuzit în amenajarea Fermei de sub Penteleu, care, mai mult decât fermă, este un complex cu mai multe imobile. Casa Mare este prima casă de vacanţă, cea care i-a adus, de altfel, în Gura Milii, iar Casa Maramureşeană, Casa Tâmplarului, Casa Olarului sunt alte unităţi de cazare individuale tematice. În total, sunt 16 unităţi de cazare şi o a 17-a în curs de finalizare.Totul a fost construit din aproape în aproape, în funcţie de resurse şi de idei, iar investiţiile nu s-a oprit niciodată, nici măcar acum. De pildă, când au ajuns acolo, cei doi proprietari ai Fermei de sub Penteleu nu găsiseră nici curent electric, aşa că singuri a trebuit să se ocupe de toată infrastructura necesară.

    Valerica şi Alexandru Dincă, fondatori Ferma de sub Penteleu: „La un moment dat, Ferma ajunsese într-un punct în care complexitatea ei devenise covârşitoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul în care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina şi Dan – s-au alăturat Fermei ca parteneri. Ne cunoscusem şi devenisem prieteni în 2009, la Gura Milii, când am cumpărat prima parcelă de teren.”

    „Tarifele variază de la 45 de euro pe noapte pentru Căbănuţă – cea mai mică unitate de cazare, o căsuţă cochetă pentru două persoane, până la 150 de euro pe noapte pentru Casa Tâmplarului – cea mai mare şi mai luxoasă unitate de cazare, o casă individuală cu living şi dormitor la parter şi cu un dormitor matrimonial cu şemineu şi terasă la mansardă, sau 320 de euro pe noapte pentru Casa Mare – fosta noastră casă de vacanţă, cu patru dormitoare foarte spaţioase.” La aceste tarife se adaugă cel de pensiune completă, de 45 de euro pe zi pentru un adult. Anual, peste 500 de familii ajung la Ferma de sub Penteleu să se relaxeze, iar unele revin chiar de mai multe ori pe an.

    Printre turişti, se regăsesc şi oameni din Israel, Marea Britanie, Franţa, Ucraina sau ţările nordice. Anul 2020 a fost însă cu certitudine al românilor, pentru că restricţiile internaţionale au ajutat foarte mult turismul intern. „Dacă cele trei luni de lockdown au conturat o perspectivă în cel mai bun caz gri pentru industria noastră, am reuşit să ne mobilizăm şi să creăm cadrul şi procedurile necesare pentru a oferi oaspeţilor siguranţa sanitară, imediat ce am redeschis, în luna iunie. Putem spune că, în zece luni de activitate, am reuşit să recuperăm mare parte din pierderile din prima parte a anului, astfel încât am închis anul 2020 cu rezultate apropiate de 2019, ce-i drept, şi cu trei unităţi de cazare în plus.” Valerica şi Alexandru Dincă, împreună cu partenerii lor de business, îşi doresc acum să consolideze tot ce-au realizat de-a lungul ultimului deceniu, apoi nu exclud o extindere a proiectului pe acelaşi amplasament. Dar nu vor să ajungă la mai mult de 20-25 de unităţi de cazare. De ce? Pentru că esenţele tari se ţin totuşi în sticluţe mici.

    Casa Mare este prima casă de vacanţă, cea care i-a adus, de altfel, în Gura Milii, iar Casa Maramureşeană, Casa Tâmplarului, Casa Olarului sunt alte unităţi de cazare individuale tematice.