BusinessMagazin

Tag: Farmec

  • Românul care îşi vinde produsele într-una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur

    El şi-a început cariera în companie în 1993, mai întâi în cercetare, domeniul pentru care s-a pregătit academic. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Universităţii Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs. Mircea Turdean urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014; şi profitul a înregistrat plusuri, ajungâns la 14 milioane de lei, faţă de 9,3 milioane de lei în 2014. Previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări mai mari cu 10% faţă de 2015, dar, glumeşte Turdean, „în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte”.

    Compania are acum în portofoliu în jur de 650 de produse, anual fiind lansate în jur de 100, iar altele, mai puţin performante, sunt scoase din producţie. Producătorul clujean are pentru anul în curs un buget de investiţii de 1 milion de euro care vizează cam toate departamentele, dar cele mai importante sume ar urma să fie dedicate pentru deschiderea de magazine proprii, creşterea parcului auto, marketing şi producţie.

     Farmec a deschis alături de partenerul Carlgin Sasu primul magazin de brand din Franţa, la Menton, una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur, situată la 40 de km est de Nisa. În cadrul magazinului sunt comercializate atât gamele noi de produse realizate la fabrica de la Cluj Napoca, cât şi mărci tradiţionale ale companiei.

    Magazinul de brand din Menton este primul centru Farmec inaugurat în afara ţării în 2015, după ce, în 2014, compania a deschis două magazine de brand în Grecia, la Salonic şi Katerini. Primul magazin Farmec din afara ţării a fost inaugurat în 2003 în Sharjah, Emiratele Unite Arabe. Din 2013 compania are un magazin de brand şi în Budapesta, într-o clădire monument istoric din zona Corvin.

    Citiţi mai multe despre povestea Farmec aici

  • Care este reţeta ca un brand românesc să ajungă un nume la nivel mondial

    „România are branduri care pot deveni mondiale. Dacă nu era influenţa politicului, antreprenoriatul local era mult mai departe.“

    Într-o perioadă în care con­su­ma­torii locali caută la raft pro­du­se „made in Romania“, bran­duri precum Zuzu, Dero, Rom sau Arctic sunt lideri de piaţă pe segmentul lor.
    Totuşi, Ro­mânia, o economie care a descoperit capitalismul abia acum 25 de ani, are doar câteva branduri internaţionale, cu acoperire mondială, un exemplu fiind Bitdefender, activ pe piaţa de securitate IT. Acum însă, antreprenorii fac paşi timizi către alte pieţe străine şi încep să treacă de la o gândire locală la una globală.

    „Produsele noastre sunt prezente pe pieţele externe de circa 50 de ani, iar de circa un an şi jumătate am început să ne extindem şi cu magazine monobrand pe pieţe precum Grecia sau Franţa. Avem produse adaptate pentru fiecare piaţă“, spune Mircea Turdean, directo­rul general al producătorului de cosme­ti­ce Farmec Cluj-Napoca, o companie cu o istorie de circa 120 de ani. Exe­cutivul a fost prezent la conferinţa ZF Branduri româneşti, unde executivi şi antre­prenori locali au discutat despre ce înseamnă un brand local, care sunt şansele de creştere şi modalităţile prin care piaţa locală poate da o marcă globală. Conferinţa ZF Branduri româneşti a fost realizată în parte­ne­riat cu Altex, Farmec Cluj, Muşat şi Aso­ciaţii, Albalact, Regatta Estate, ecoPack, Cris-Tim, Domeniile Sâmbu­reşti şi Aqua Carpatica.

    Aceste companii sunt la rândul lor afaceri care au pus pe piaţă, în istoria recentă sau în urmă cu zeci sau chiar peste 100 de ani, branduri care au ajuns în casele a milioane de consumatori.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Reportaj din sLOVEnia: Care sunt cele mai frumoase locuri pe care trebuie să le vizitezi în ţara de smarald

    Ţările mici au un farmec aparte. Luxem­burg e cochet, Elveţia e sur­prinzătoare, iar Cehia e boemă. Ţările baltice sunt romantice, iar Olanda, ei bine, e Olanda. Şi totuşi, Slovenia m-a cucerit iremediabil, pentru că este o combinaţie a tuturor celor de mai sus, cu o natură ruptă parcă din „Heidi fetiţa munţilor“, cu o capitală care emană romantism prin toţi porii şi cu o bucătărie care nu dezamăgeşte.

    Slovenia nu este doar Bled, asa cum cred cei mai mulţi. Deşi şi dacă ar fi, acel lac ascuns între culmi împădurite, cu castele cocoţate pe stâncă şi cu mânăstiri aruncate în mijloc de ape, ar fi suficient pentru a te convinge să vizitezi o ţară. Şi totuşi, Slovenia este mult mai mult.

    Am ajuns la Bled într-o zi ploioasă, cu multă ceaţă ce dădea lacului o aură de mister. Părea că ochii ne joacă feste pentru că biserica de pe lac apărea şi dispărea după cum avea ceaţa chef. Eram dezamăgită şi fascinată în acelaşi timp. Nu arăta ca în poze, şi totuşi nu-mi venea să plec pentru că la fiecare mişcare a ceţii şi a norilor părea că sunt într-un alt loc.

    Citiţi continuarea pe www.da.zf.ro

  • Unde preferă românii să-şi petreacă concediile de vară. Care este cea mai căutată destinaţie turistică

    Agenţiile de turism culeg roadele serviciilor oferite prin de early booking sau se bucură de nehotărâţii ce aleg last minute-uri. Activitatea lor este însă în toi; sezonul estival a început de două luni, iar majoritatea românilor şi-au făcut rezervări din timp pentru a putea profita de reduceri, mari diferenţe nu mai pot apărea în topul celor mai căutate destinaţii de vacanţă. O privire atentă asupra numărului total al celor mai vândute vacanţe, Grecia învinge şi anul acesta. Vine din urmă Turcia, însă evenimentele recente au dus la scăderea atractivităţii acestei destinaţii din motive de siguranţă. Bulgaria a urcat mult, miza căzând în principal pe preţurile mici, şi, în cele din urmă, litoralul românesc, cu clienţii săi fideli.

    După spusele tour operatorilor, destinaţiile străine rămân în topul preferinţelor datorită raportului calitate/preţ, distanţei relativ mică faţă de România, serviciilor bune oferite de hotelieri şi, mai ales, numeroaselor atracţii turistice. Spre exemplu, „Zakynthos are Laganas, staţiunea distracţiei, cu cea mai lungă plajă din insulă, dar şi multe plaje sălbatice, la care turiştii pot ajunge cu maşina sau scuterul sau atv-ul, precum şi alte staţiuni unde turiştii sunt introduşi în atmosfera grecească“, spune Maria Goicea, director de marketing al Cocktail Holidays. O altă destinaţie aflată la mare căutare este Corfu, „o insulă plină de verdeaţă, cu peisaje spectaculoase. Corfu Town atrage prin Cetatea Veche, o fortificaţie veneţiană, străduţele pavate şi înguste şi Canal d’Amour – canalul format într-o stâncă nisipoasă despre care legenda spune că îndrăgostiţii care îl trec înot rămân împreună totdeauna“, adaugă reprezentantul Cocktail Holidays. Pentru o vacanţă în Zakynthos sau Corfu, un turist plăteşte în medie 530 de euro, pachet ce include transpot charter, şapte nopţi de cazare, cu toate taxele incluse, spune Maria Goicea. „Turcia, Grecia, Spania, Bulgaria sunt destinaţii tradiţionale în alegerea vacanţei“, spune Daniela Toncu, director de vânzări la Happy Tour, iar bugetul mediu pentru pe care îl alocă românii pentru o vacanţă în străinătate este de aproximativ 500 de euro de persoană şi cuprinde transport şi pachete all inclusive la hotel de trei-cinci stele pentru şapte nopţi. Potrivit mai multor agenţii de turism, majoritatea românilor care au cumpărat excursii în străinătate vor sta la plajă vara aceasta în insulele greceşti, în staţiuni deja consacrate pentru concediile de vară, cum ar fi Creta, Rhodos, Zakynthos sau Corfu.

    O oarecare surprindere au avut unii reprezentanţi din turism observând o creştere bruscă a vânzărilor de pachete pentru litoralul românesc. „România este vedeta sezonului, cu creşteri de peste 50% faţă de anul 2015“, spune Lucia Morariu, director general al Eximtur, iar printre motivele enumerate de ea sunt: securitatea destinaţiei, creşterea unităţilor cu dotări superioare şi centre spa, numărul tot mai mare de centre spa şi agrement, ştranduri şi baze de tratament moderne construite în staţiuni specifice; în plus, 2016 este an electoral, iar românii călătoresc mai puţin pe destinaţii externe în astfel de ani. Pe lângă litoral, românii au mai ales de la Eximtur destinaţii locale precum Băile Felix, Sovata, Herculane, Călimăneşti-Căciulata, Vatra Dornei sau Sinaia. Pentru un concediu la Marea Neagră pe litoralul românesc, turiştii plătesc în medie 167 de euro, spune Lucia Morariu. România a fost una dintre cele mai bine vândute destinaţii şi de Accent Travel & Events, cu preţuri medii pe pachete de 600-800 de euro, în funcţie de sezonalitate, explică Mădălin Măncilă, marketing & development director al companiei. „Profilul turistului român este în mare parte unul conservator, astfel că sunt puţine destinaţii noi care să atragă atenţia“, motivează el alegerile clienţilor. „Noi încercăm să dezvoltăm şi să recomandăm destinaţii pe care turiştii să le privească ca opţiuni reale la cele clasice, însă pentru asta este nevoie de timp şi marketing“, spune Mădălin Măncilă; litoralul românesc păstrează primele locuri în vânzările de vacanţe pentru Accent Travel & Events. „România a cunoscut o creştere în alegerea turiştilor români cu 30% şi datorită voucherelor de vacanţă“, explică şi Daniela Toncu, director de vânzări al Happy Tour.

    În vara acestui an, Bulgaria se menţine în cărţi pentru concediile multor români în vara acestui an: „creşte datorită preţurilor bune“, spune Lucia Morariu. În cazul Eximtur, în rândul celor mai căutate ţări pentru concediile din 2016 se află Spania şi Italia, despre care reprezentanta companiei spune că înregistrează cereri mai multe graţie calităţii ofertei, dar, comparativ cu destinaţiile „conservatoare“, au preţuri mai piperate. În plus, „Italia duce lipsă de pachete charter pe timpul verii“, adaugă Morariu. O locaţie solicitată mult în Spania este, de câţiva ani, Tenerife – numită şi „Insula primăverii veşnice“ – una dintre puţinele destinaţii europene unde se poate face plajă tot timpul anului.

    Bugetele clienţilor sunt variate şi, după cum spune Mădălin Măncilă, marketing & development director la Accent Travel & Events, nu există o destinaţie anume ieftină sau scumpă, ci „diferenţa de tarif este dată de serviciile pentru care optează turistul. Indiferent de destinaţie, un pachet poate costa de la câteva sute de euro la câteva mii pentru şapte nopţi“. Aşadar, agenţiile se pliază pe bugetul alocat de turist şi încearcă să împace şi capra, şi varza – în funcţie de preferinţa clientului pentru destinaţie, să îi ofere variante direct proporţionale cu bugetul. Majoritatea concediilor în străinătate includ în ofertă transport cu avion cursă charter, transfer aeroport-hotel şi retur, cu toate taxele incluse, şi diverse tipuri de mese (mic dejun, demipensiune sau all-inclusive). Unele agenţii adaugă la pachetul de vacanţă şi asigurare medicală şi storno. Cu titlu de exemplu, cea mai scumpă destinaţie Happy Tour din vara aceasta este un sejur de 14 nopţi în Turcia, la un resort de cinci stele, pentru care turiştii, doi adulţi şi doi copii, au cheltuit aproximativ 80.000 de euro, spune Daniela Toncu, director de vânzări la Happy Tour. Cea mai ieftină vacanţă, la aceeaşi agenţie, a costat aproximativ 99 de lei, pentru un adult, care a dorit o noapte de cazare în România, cu toate mesele incluse şi bilet la concertul trupei Vunk, adaugă ea. Fenomenul early booking capătă proporţii tot mai însemnate de la an la an, spun reprezentanţii agenţiilor de turism, care au început să vândă oferte pentru vara acesta încă din toamna lui 2015.  Lucru care „ne arată foarte limpede faptul că turiştii români sunt din ce în ce mai atenţi la optimizarea bugetului de călătorie“, spune Mădălin Măncilă.

    Cât despre anul viitor, preferinţele sunt predictibile, consideră reprezentanţii agenţiilor, care se bazează pe acelaşi conservatorism al consumatorului. Se simte şi o doză de optimism vizavi de creşterea interesului pentru alegerile mai exotice. „Rămâne de văzut ce destinaţii noi vor apărea pe harta industriei de turism. Cu siguranţă însă ne vom baza pe cele clasice“, spune Mădălin Măncilă. Şi Maria Goicea consideră că „în trend rămân Grecia, Spania şi Turcia, dar suntem optimişti, credem că va creşte cererea pentru Portugalia şi Croaţia“. Cu o notă şi mai optimistă încheie Lucia Morariu, CEO al Eximtur, care afirmă: „Vor creşte mai mult solicitările pentru destinaţii externe, îndeosebi pentru croaziere, destinaţii exotice, circuite“. Rămâne de văzut dacă românii vor deveni mai puţin conservatori până la anul; acum, deciziile lor sunt deja luate.

  • 10 insule de care nu aţi auzit, dar care vă vor tăia respiraţia

    Juist, Germania

    Juist este una dintre cele şapte insule orientale din Marea Nordului şi aparţine de landul Saxonia Inferioară. Insula are o lungime de 17 km şi o lăţime de numai 500 m.

    Formentera, Spania

    Este cea mai mică din arhipelagul Baleare, şi  împreună cu Ibiza, fac parte din insulele Pituitare. Nudismul este permis în majoritatea ştrandurilor de pe insulă.

    Colonsay, Scoţia

    Colonsay este o insulă din Hebridele interioare. Insula este un loc liniştitit în care te poţi relaxa la plajă sau poţi face drumeţii prin pădure.

    Saaremaa, Estonia

    Cea mai mare insulă a Estoniei, Saaremaa, reuşeşte să-şi ducă vizitatorii înapoi în timp, atunci când existau piraţi şi vikingi. Pe insulă se găsesc păduri dese de pini, case cu acoperiş din stuf şi mici sate de basm.

    Hydra, Grecia

    Hydra este o insulă situată foarte aproape de Atena. Maşinile şi bicicletele sunt interzise pe insulă, astfel încât măgarii transportă bagajele turiştilor. Dincolo de plaje superbe pline de pietriş, baruri şi restaurante, Hydra se mândreşte şi cu numeroase muzee nautice.

    Mljet, Croaţia

    Insula are doar  1.100 de locuitori,  iar 90 % din suprafaţă este acoperită de păduri. Aici puteţi găsi şi un parc naţional care oferă trasee pitoreşti pe care le puteţi parcurge pe jos.

    Graciosa, Spania  

    Insula reprezintă un refugiu pentru cea mai mare parte a pescarilor, un loc mult mai liniştit faţă de vecinul său plin de viaţă, Lanzarote. Caleta del Sebo este singurul sat al insulei, unde casele şi drumurile de nisip sunt vopsite în alb şi par a fi neatinse de viaţa modernă .

    Fayal, Portugalia

    Insula luxuriantă Fayal este cel mai vestic punct din Europa. Această insulă are origini vulcanice, iar terenul este plin de dealuri şi cratere, existând multe oportunităţi pentru drumeţii, ciclism  şi echitaţie.

    Gozo, Malta

    Gozo se găseşte chiar lângă insula Malta. Templele antice sunt unele dintre cele mai vechi din lume, iar locul este, de asemenea, considerat a fi unul dintre cele mai bune locuri de scufundări din Marea Mediterană.

    Stromboli, Italia

    Stromboli este o insulă de origine vulcanică, situată în nordul Siciliei. Vulcanul Stromboli a erupt aproape continuu timp de peste 2.000 de ani, ceea ce a făcut să fie supranumit ,, Farul Mediteranei”.

  • Sfatul de business al săptămânii de la Mircea Turdean, CEO Farmec

    De şase ani Mircea Turdean conduce compania clujeană Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice. El şi-a început cariera în companie în 1993, mai întâi în cercetare, domeniul pentru care s-a pregătit academic. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Universităţii Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs. Mircea Turdean urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014; şi profitul a înregistrat plusuri, ajungând la 14 milioane de lei,

    faţă de 9,3 milioane de lei în 2014. Previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări mai mari cu 10% faţă de 2015, dar, glumeşte Turdean, „în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte“. Compania are acum în portofoliu în jur de 650 de produse, anual fiind lansate în jur de 100, iar altele, mai puţin performante, sunt scoase din producţie. Producătorul clujean are pentru anul în curs un buget de investiţii de 1 milion de euro care vizează cam toate departamentele, dar cele mai importante sume ar urma să fie dedicate pentru deschiderea de magazine proprii, creşterea parcului auto, marketing şi producţie.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment din carieră a fost prima zi de lucru la Farmec. Pe de o parte ştiam că sunt aşteptări foarte mari de la mine având în vedere că sunt fiul lui Liviu Turdean şi presiunea era evidentă; pe de altă parte, era o motivaţie în plus, pentru mine, să demonstrez că pot aduce propria contribuţie la dezvoltarea businessului.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Determinarea, pasiunea, seriozitatea şi implicarea reprezintă cheia succesului. Un angajat/manager este evaluat după performanţele obţinute, nu după numele pe care îl poartă.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    A greşi este un lucru omenesc, ne ajută să devenim mai buni, să evoluăm. Consider că oricine merită o a doua şansă şi nici nu îmi place să caut vinovaţi, ci sunt orientat înspre a găsi soluţii optime de a rezolva problemele care apar. Nu tolerez însă minciuna şi linguşeala.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Ca formare profesională eu sunt cercetător, aşa că mi-aş fi dorit, eventual, să lucrez într-un domeniu în care, prin munca mea, să fac bine oamenilor. Pot spune că mi-ar fi plăcut să fiu doctor.  

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu sunt deloc interesat de politică, nu mă regăsesc în acest domeniu.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Să îşi urmeze visele, ambiţiile, să trateze orice sarcină cu maximă seriozitate şi implicare, să înveţe constant, să valorifice la maximum sfaturile persoanelor cu experienţă.

    Preferinţe

    CUVÂNT:

    DA! Sunt o persoană dinamică şi energică, un om canalizat spre rezultate!

    CARTE:

    „Ciclul Fundaţia“ de Isaac Asimov. Deşi aparţine genului science fiction, seria abordează aspecte interesante legate de civilizaţie, evoluţie şi adaptarea socială.

    PERSONALITATE:

    Tatăl meu, Liviu Turdean. S-a dedicat companiei timp de 40 de ani şi o mare parte din ceea ce reprezintă Farmec astăzi i se datorează.

  • Sfatul de business al săptămânii de la Mircea Turdean, CEO Farmec

    De şase ani Mircea Turdean conduce compania clujeană Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice. El şi-a început cariera în companie în 1993, mai întâi în cercetare, domeniul pentru care s-a pregătit academic. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Universităţii Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs. Mircea Turdean urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014; şi profitul a înregistrat plusuri, ajungând la 14 milioane de lei,

    faţă de 9,3 milioane de lei în 2014. Previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări mai mari cu 10% faţă de 2015, dar, glumeşte Turdean, „în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte“. Compania are acum în portofoliu în jur de 650 de produse, anual fiind lansate în jur de 100, iar altele, mai puţin performante, sunt scoase din producţie. Producătorul clujean are pentru anul în curs un buget de investiţii de 1 milion de euro care vizează cam toate departamentele, dar cele mai importante sume ar urma să fie dedicate pentru deschiderea de magazine proprii, creşterea parcului auto, marketing şi producţie.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment din carieră a fost prima zi de lucru la Farmec. Pe de o parte ştiam că sunt aşteptări foarte mari de la mine având în vedere că sunt fiul lui Liviu Turdean şi presiunea era evidentă; pe de altă parte, era o motivaţie în plus, pentru mine, să demonstrez că pot aduce propria contribuţie la dezvoltarea businessului.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Determinarea, pasiunea, seriozitatea şi implicarea reprezintă cheia succesului. Un angajat/manager este evaluat după performanţele obţinute, nu după numele pe care îl poartă.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    A greşi este un lucru omenesc, ne ajută să devenim mai buni, să evoluăm. Consider că oricine merită o a doua şansă şi nici nu îmi place să caut vinovaţi, ci sunt orientat înspre a găsi soluţii optime de a rezolva problemele care apar. Nu tolerez însă minciuna şi linguşeala.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Ca formare profesională eu sunt cercetător, aşa că mi-aş fi dorit, eventual, să lucrez într-un domeniu în care, prin munca mea, să fac bine oamenilor. Pot spune că mi-ar fi plăcut să fiu doctor.  

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu sunt deloc interesat de politică, nu mă regăsesc în acest domeniu.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Să îşi urmeze visele, ambiţiile, să trateze orice sarcină cu maximă seriozitate şi implicare, să înveţe constant, să valorifice la maximum sfaturile persoanelor cu experienţă.

    Preferinţe

    CUVÂNT:

    DA! Sunt o persoană dinamică şi energică, un om canalizat spre rezultate!

    CARTE:

    „Ciclul Fundaţia“ de Isaac Asimov. Deşi aparţine genului science fiction, seria abordează aspecte interesante legate de civilizaţie, evoluţie şi adaptarea socială.

    PERSONALITATE:

    Tatăl meu, Liviu Turdean. S-a dedicat companiei timp de 40 de ani şi o mare parte din ceea ce reprezintă Farmec astăzi i se datorează.

  • Reţetă de creştere a vânzărilor

    Vrem să facem investiţii în magazine de brand şi ne-am propus la începutul anului şapte dar deja am ajuns să discutăm despre zece spaţii“, spune Mircea Turdean, director general al Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice. Sub numele Farmec funcţionează acum şase spaţii de vânzare, în Cluj, Timişoara, Arad şi Târgu-Mureş şi încă nouă peste hotare, cele din străinătate fiind însă deschise de parteneri ai companiei. Turdean spune că nu există o preferinţă anume, pentru spaţii stradale sau din malluri, atât timp cât sunt plasate în zone cu vad comercial. Vânzările din magazinele proprii reprezintă acum doar câteva procente din cifra de afaceri, dar marele câştig oferit de aceste spaţii este la capitolul imagine, spune clujeanul, care lucrează în cadrul companiei din 1993, mai întâi în cercetare; din 2010 a preluat conducerea companiei.

    Tatăl său, Liviu Turdean, a fost cel mai longeviv director general al companiei, deţinând această funcţie vreme de 43 de ani, în perioada comunistă dar şi ulterior. Compania a fost privatizată prin metoda MEBO, angajaţii devenind acţionari, iar familia Turdean a ajuns să deţină cel mai însemnat pachet de acţiuni. Spre deosebire de multe alte companii privatizate în acelaşi fel, producătorul clujean s-a adaptat noilor reguli de piaţă, adjudecându-şi felii importante din diferite segmente ale pieţei de cosmetice, extrem de competitivă. Cu o valoare estimată la circa 800 de milioane de euro anual, piaţa cormeticelor reuneşte companii ca P&G, Unilever, Henkel, Avon, Beiersdorf, Sephora, Sarantis, Oriflame, L’Oréal. În afară de Farmec, pe piaţa locală a cosmeticelor s-au dezvoltat, în ultimele două decenii, afaceri antreprenoriale, care de regulă au ales nişe, iar câteva exemple sunt mărcile Gerocossen, Elmiplant, Cosmetic Plant sau dermatocosmeticele Ivatherm. Marca Elmiplant, fondată de familia Cremenescu, a fost achiziţionată înainte de criză de Sarantis.

    Conform estimărilor companiei de cercetare de piaţă PMR, piaţa românească de cosmetice ar urma să înregistreze în următorii ani cea mai rapidă creştere a vânzărilor din regiune, cu un ritm de peste 4%. Farmec îşi bugetează însă creşteri anuale de două cifre, iar „anul trecut a ieşit chiar mai bine decât ne aşteptam: ne-am bugetat o creştere de 10% şi am obţinut mai mult. Suntem în trend pentru că în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte“, glumeşte Turdean.

    Gamele noi lansate în 2015 sunt unul dintre motoarele creşterii de anul trecut, când cifra de afaceri a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014. Farmec are acum în portofoliu în jur de 650 de produse; în fiecare an 100 de produse noi sunt puse pe piaţă, iar altele, între 50 şi 75, sunt scoase de pe rafturi, „pentru a păstra un echilibru. Nu e un lucru uşor să produci atât de multe tipuri, pentru că discutăm de costuri ale capacităţii de producţie, de materii prime. Am lucrat în cercetare la început şi ştiu că fiecare produs are nevoie, în medie, de 15 ingrediente. Dacă multiplicăm cu 650 obţinem o cifră enormă – sigur, sunt şi multe materii comune, dar numărul de materii prime este de ordinul miilor“, afirmă Turdean.

    El aduce în discuţie şi subiectul cash flow-ului, „pentru că trebuie să facem o aprovizionare justă, ca să nu blocăm banii, iar aici e o întreagă artă, avem departamente dedicate“. Despre profitabilitate reprezentantul companiei spune că este „foarte bună, în jur de 14 milioane de lei anul trecut“; în 2014 se plasa la 9,3 milioane de lei. „Dacă ne propunem investiţii mai mari, profitul poate fi mai mic, dar nu e o problemă, pentru că ne propunem investiţii în markting, capacităţi de producţie, magazine.“

    Investiţiile bugetate pentru anul în curs se plasează la circa 1 milion de euro, faţă de circa 700.000 de euro în 2015; sunt vizate mai toate ariile de activitate: de pildă marketing, distribuţie – pentru mijloace de transport, pentru că Farmec are distribuţie proprie, cu o flotă cu sute de maşini –, retehnologizări, pentru aparatură pentru cercetare şi pentru specializarea angajaţilor. Producătorul are bugete alocate şi pentru spaţii de producţie; „am pus recent în funcţiune un nou spaţiu de producţie, pentru a diversifica producţia şi estimările de producţie să fie cât mai apropiate de cerere. Acurateţea acestor estimări este o componentă cheie acum, pentru că foarte mulţi bani intră în producţie“. Turdean spune că Farmec nu are credite contractate, dar poate accesa oricând o astfel de sursă de finanţare.

  • Farmec deschide un magazin la Sibiu şi ajunge la şapte unităţi

    Producătorul român de cosmetice Farmec Cluj deschide primul magazin propriu din Sibiu, al şaptelea din reţea, după cele din Cluj, Arad, Timişoara şi Târgu Mureş.

    „Deschiderea magazinului Farmec de la Sibiu face parte din strategia de extindere a reţelei de magazine Farmec în ţară. Ne propunem ca până la finalul anului 2016 să reamenajăm toate magazinele existente, printr-o investiţie care se va ridica la aproximativ 200.000 de euro şi să deschidem încă patru magazine proprii în ţară. Bineînţeles, unul dintre magazine va fi cu siguranţă în Capitală”, a declarat Mircea Turdean, Director General, Farmec.

    Magazinul din Sibiu este situat în centrul oraşului şi are o suprafaţă totală de peste 40 de metri pătraţi.

    Farmec Cluj-Napoca a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 172,5 milioane lei (38,8 mil. euro), în creştere cu circa 13% faţă de 2014. Produsele cosmetice ale companiei sunt comercializate în peste 30 de ţări, principalele pieţe fiind Japonia, Ungaria, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuwait şi Canada.

  • Renaşterea unui loc de poveste. Staţiunea de la Puturoasa îşi recapătă farmecul de odinioară FOTO-VIDEO

    De la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până la izbucnirea Primului Război Mondial, curele sulfuroase de la Puturoasa erau recunoscute pentru tratarea reumatismului dar şi a altor afecţiuni. Trecute din proprietatea privată în cea a statului, staţiunea a căzut în dizgraţie şi cu toate astea, în vremea comunismului, mai existau aici locuri de cazare iar din mai până în septembrie, turiştii şi localnicii se putea bucura de beneficiile apei sulfuroase. Dar parcă nimic nu a lovit mai crunt în potenţialul turistic al zonei decât regimul democratic. Clădirile, dependinţele, toate au fost lăsate pradă timpului iar drumul forestier ce şerpuia prin pădure a devenit din ce în ce mai greu de practicat.

    Aşa a găsit zona Ştefan Sălăjan, un tânăr antreprenor care venise în zonă mânat de amintirea unei vacanţe trecute. A vizitat băile de la Puturoasa împreună cu bunicii iar când a revenit a rămas deziluzionat de ceea ce a găsit.

    “Am fost aici cu bunica mea, când eram mic şi mi-a plăcut foarte mult locul. Când am revenit, construcţiile erau în paragină, totul era dezafectat dar locul era exact la fel de frumos pe cât mi-l aminteam. Atunci am început să mă gândesc să-l refac, să îl readuc la viaţă,” a declarat Ştefan.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro