Tag: expertiza

  • Teatrul Nottara, în pericol să-şi suspende activitatea. Managerul a cerut o nouă expertiză privind riscul seismic

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

    Legea modifică Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, şi a fost iniţiată de senatorii PSD Darius Vâlcov şi Mihai Fifor în anul 2014. Iniţial, legea prevedea doar sancţiuni pentru operatorii care nu urgentează lucrările de consolidare în astfel de spaţii, însă, potrivit unui amendament depus în Senat, a fost introdusă şi respectiva interdicţie.

    Astfel, legea adoptată în Parlament pe 10 octombrie prevede interzicerea organizării şi desfăşurării de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţile “care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”.

    Spaţiile la care face trimitere legea sunt publice, cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, respectiv “spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare”.

    Joi, în cea de-a doua zi a Festivalului MultiArt pentru deţinuţi, managerul Teatrului Nottara din Bucureşti, directorul Marinela Ţepuş a urcat pe scenă, împreună cu o parte a trupei de actori, şi a expus situaţia în care instituţia s-ar putea afla în urma legii promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis, care interzice orice fel de activitate publică în clădirile cu “bulină roşie”.

    “Teatrul Nottara se află într-o situaţie extrem de gravă. (…) Din păcate, în urma promulgării acelui articolaş cu bucluc, dintr-o lege care există din 2008, se presupune că, peste câteva zile, acest teatru se va închide. Şi nu e singurul, sunt 11 clădiri pe bulevardul Magheru şi toate care au la parter centre comerciale sau instituţii – sunt două cinematografe în această situaţie – ele îşi vor închide porţile suspendând activitatea. Dorinţa noastră, a Teatrului Nottara, este nu de a nu se închide, dacă într-adevăr această clădire presupune un mare risc pentru cei care sunteţi aici, pentru noi, pentru cei de pe stradă, dorinţa noastră , însă, este, şi am cerut şi eu, şi a cerut înaintea mea domnul Mircea Diaconu (fostul director al Teatrului Nottara, n.r.) Primăriei, de fapt, direcţiei abilitate în consolidări, să se facă o nouă expertiză. De fapt, ne interesează situaţia reală a acestui imobil”, a spus Marinela Ţepuş, pe scena Teatrului Nottara.

    Potrivit acesteia, Teatrului Nottara a fost construit de Liviu Ciuley, tatăl marelui regizor Liviu Ciulei, pentru familia sa. “Acelaşi Liviu Ciuley, inginerul extraordinar, este unul dintre aceia care au modernizat construcţiile, care au făcut după 1940 construcţii în Bucureşti şi în alte părţi din ţară după noile norme privind seismicitatea acestui teren. Vă dau câteva exemple: palatul CFR – nu are bulină, palatul nou BNR – nu are bulină. Singurul imobil care are bulină e acela făcut de el pentru familia sa. Putem noi să credem că a zidit pentru sine, acest Manole, un bloc mai prost decât celelalte?”, a mai spus managerul Teatrului Nottara.

    Întrebată care este data la care se va închide Teatrul Nottara, Marinela Ţepuş a precizat, pentru MEDIAFAX, că aşteaptă ca legea să apară în Monitorul Oficial şi abia apoi vor şti exact ce se întâmplă.

    De asemenea, aceasta a menţionat că nu a primit nicio notificare până în prezent potrivit căreia ar trebui să suspende activitatea insituţiei pe care o conduce. “Nu am primit nicio notificare şi nici nu cred că vom primi, pentru că acele articolaşe, dacă vor rămâne aşa cum le-am citit eu în proiectul de lege, sunt atât de parşiv făcute, încât rămâne la latitudinea fiecărui manager să facă ce consideră, în prima etapă. Adică, legea spune că se suspendă activitatea. Dacă nu se suspendă şi există o inspecţie, cel care e responsabil, managerul presupun, va plăti o amendă între 50.000 şi 70.000 de lei şi închiderea. Abia atunci, conform legii, în urma acelei amenzi, se face închiderea activităţii. Altfel, a suspenda înseamnă a pune lacătul, aici nu mai intrăm, totul rămâne frumos şi aşteaptă minunata consolidare”, a declarat Marinela Ţepuş pentru MEDIAFAX.

    Totodată, managerul Teatrului Nottara a precizat că a trimis solicitări la Primăria Capitalei pentru a li se permite să facă o nouă expertiză a Teatrului Nottara, dar şi a li se asigura un nou sediu, în cazul în care activitatea în clădirea de pe Bulevardul Magheru din Bucureşti ar trebui suspendată.

    “Astăzi (joi, n.r), am trimis solicitarea la Direcţia de Cultură, la primarul general, la consolidări – unde n-a fost primită – şi la spaţiul locativ, pentru că noi am cerut să se gândească şi să ne dea un spaţiu adecvat cu ceea ce facem noi, noi avem 30 de reprezentaţii la două săli. Şi suntem gata la orice discuţii. Noi aşteptăm să ne întâlnim ca să şi spunem ce nevoie avem. (…) Dacă legea vine, noi nu mai putem aştepta. Noi suspendăm şi demersul cu expertiza durează cam trei luni, dacă se face o expertiză serioasă, şi noi vrem să se facă şi suntem conştienţi că, dacă se face o nouă expertiză, ea trebuie să fie făcută ca la carte, cu mijloacele anului 2015 faţă de 1997 (când a fost făcută cea mai recentă expertiză, n.r.), pentru că, dacă există bulină, aflăm şi ne consolăm cu asta, nu suntem inconştienţi. Noi stăm cu certitudinea că n-avem bulină, de asta spunem ‘veniţi!’. Nicio clipă, cineva dintre noi nu crede că acest teatru are o bulină reală din mai multe motive: că acea expertiză s-a făcut cum s-a făcut, că întâi s-a spus că blocul este din 1935 şi după aceea s-a dovedit că este din 1945, că, sus, proprietarii n-au acceptat să intre şi s-au făcut măsurătorile atât cât s-au făcut fără partea de sus a blocului şi că, mai mult decât atât, tatăl lui Liviu Ciulei este cel care a modernizat construcţiile în România. După marele cutremur, el este primul care a făcut cu calcule şi conform normelor de atunci, din ’40, de seismicitate, cu arhitecţi din America, a fost o întreagă tevatură. BNR-ul nu pare că se va mişca din loc prea curând şi palatul CFR nu pare a se mişca din loc prea curând”, a spus Marinela Ţepuş.

    Totodată, aceasta a precizat că pe Bulevardul Magheru trec câteva sute de oameni zilnic, mai mulţi decât intră în teatru. “Aş vrea să ştiu cine a dat directiva ca aceasta clădire – dacă o fi, Doamne fereşte!, un mare cutremur – să se prăbuşească peste sala de spectacol şi nu peste stradă. Pentru că eu cred că, dacă ne ducem până la capăt cu conştiinţa şi cu rigoarea acestei legi, ar trebui să punem o barieră la Piaţa Romană şi o barieră la Universitate. Şi tot aşa şi cu Centrul vechi, o barieră într-o parte, o barieră la capătul celălalt şi nimeni să nu mai intre, în afară de locuitorii care, pe propria răspundere, intră în blocul în care locuiesc”, a spus Marinela Ţepuş.

    În ceea ce priveşte o nouă expertiză a clădirii, Marinela Ţepuş a precizat că nu s-a putut realiza, pentru că Primăria nu şi-a dat acordul şi nu a finanţat o astfel de acţiune.

    “Explicaţia este că (expertiza, n.r.) este una şi bună şi definitiv făcută. Eu, când am făcut şi am cerut a doua oară, am spus că au mai trecut 18 ani. Poate în 18 ani, din cauza vibraţiilor, din cauza metroului care este pe dedesubt, această clădire s-a prăbuşit şi nu ne-am dat noi seama şi locuim într-o hologramă. Adică, e dreptul nostru să vedem ce se întâmplă după 18 ani, că poate că trebuie să fugim ca potârnichile. Eu nu spun că această expertiză a fost sau nu a fost, dar există atât de multe întrebări şi faptul că se refuză o a doua expertiză…”, a mai spus Marinela Ţepuş, menţionând că nu ştie cât costă o astfel de expertiză, dar umează să afle şi, dacă şi colegii săi sunt de acord, este hotărâtă să facă o campanie ca la carte, pentru a salva această clădire simbol.

    “Vom face o campanie, m-am şi gândit la un slogan «Daţi o para pentru Nottara», că doar s-a mai făcut un Ateneu (Ateneul Român, n.r.) cu «un leu pentru Ateneu». Eu apelez la spectatorii noştri ca, în loc să cumpere un bilet, să dea aceşti bani pentru această expertiză. Şi, până la urmă, eu sunt sigură că vom reuşi să o facem. Dacă este o sumă omenească şi putem să o adunăm în acest fel, eu cred că vom avea sprijin până la urmă, că de Magheru cred că toată lumea a auzit”, a completat managerul Teatrului Nottara.

    Despre refuzul Primăriei de a face o nouă expertiză a Teatrului Nottara, Marinela Ţepuş a spus că o astfel de acţiune ar deschide o “cutie a Pandorei”, dar Bucureştiul are nevoie să ştie adevărul.

    “Eu cred că e o cutie a Pandorei pe care Primăria nu vrea să o deschidă. Dacă se dovedeşte că acest bloc nu are o expertiză reală şi că nu are bulină sau că nu e la clasa I de risc, eu cred că va sări în aer tot ce a făcut Proiect Bucureşti împreună cu Primăria, în 1997, şi eu cred că, de fapt, asta e spaima: să nu cumva să fie aşa. Dar cred, de asemenea, că Bucureştiul are nevoie să ştie adevărul”, a mai spus Marinela Ţepuş, pentru MEDIAFAX.

    De asemenea, directoarea Teatrului Nottara a afirmat că instituţia de pe Bulevardul Magheru nu poate fi consolidată, pentru că există un proces de retrocedare cu proprietarii, care au contestat “bulina roşie”.

    “În prima etapă, această clădire a fost trecută în 1935 de către Proiect Bucureşti şi pe asta s-a bazat contestaţia proprietarilor: ea e făcută în 1945. (…) E vorba de un proces de retrocedare cu familia Ciulei şi, e adevărat, aici Primăria nu are cum să consolideze un bloc care nu este al ei şi nu ştie că va fi câştigat de Primărie şi, conform vechii legi, proprietarii trebuiau să semneze toţi şi ei n-au semnat, contestând această bulină. De fapt, ei n-au semnat pentru consolidare, pentru că ei au contestat existenţa reală a acestei buline”, a spus Marinela Ţepuş, menţionând că “proprietarii, după ce au contestat, au scos bulina, iar Primăria nici nu a amendat pe nimeni şi nici nu a mai pus-o la loc”.

    “Eu cred că, în proporţie de 99,99%, bulina asta, ca multe alte buline din Bucureşti, sunt puse din birou, pe anul construcţiei”, a completat Marinela Ţepuş.

    Teatrul Nottara funcţionează ca o instituţie de spectacole de repertoriu (conform Ordonanţei Guvernului nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic, cu modificările şi completările ulterioare), cu un colectiv artistic care are în componenţa sa 35 de actori angajaţi, doi regizori, un scenograf, şi cu o echipă tehnică şi administrativă de 85 de membri. Din noiembrie 2011, Marinela Ţepuş se află la conducerea teatrului.

  • Bogdan Colceriu este cofondator în Trilulilu.ro şi CEO al Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România

    Cu o experienţă de peste 10 ani în marketing, Bogdan Colceriu oferă astăzi consultanţă unor companii importante din piaţa autohtonă, fiind un strateg cu expertiză atât în online cât şi în offline. A pornit într-o agenţie de branding, a continuat ca manager al imaginii unui grup auto, după care s-a dedicat consultanţei de marketing. Şi-a legat numele de două proiecte speciale în care a ales să îşi depăşească rolul de consultant. Bogdan Colceriu este cofondator în Trilulilu.ro, asociat în Okian.ro şi CEO al Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România, care preia tot ce înseamană logistică şi procese operaţionale pentru magazine online.

    Lansat la începutul lui 2014, cu o investiţie de 500.000 euro, Frisbo furnizează servicii pentru peste 15 magazine online importante, pentru care estimează, până la finalul lui 2015, un rulaj de comenzi de circa 2 milioane de euro. „Businessul de e-fulfillment a fost ales pe baza a două criterii simple: inexistenţa lui în România şi expertiza dobândită în e-commerce. Frisbo a intrat într-o piaţă virgină. E-fulfillmentul este atat de nou în România, încât de câte ori povestim despre asta începem cu definirea termenului. Asta înseamnă că primii doi ani vor fi ani de educare a pieţei, în care ne trebuie temeinicie, răbdare şi bani cu care să le susţinem pe astea două. Un an s-a scurs deja, iar rezultatele sunt bune, aşa că privesc cu mare încredere viitorul Frisbo“, spune Bogdan Colceriu.

    Mai exact, e-fulfillment este serviciul prin care un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor.

    Compania gestionează, deja, procesele operaţionale şi logistice a peste 10 business-uri din ţară, localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Zalău, Sibiu şi Oradea, dar şi din afară, din Germania sau Republica Moldova, care urmează să vândă online în România.
    „Un alt avantaj extrem de important al externalizării prin e-fulfillment este reducerea semnificativă a costurilor opraţionale, care automat scad cu până la 50%“, adaugă CEO-ul Frisbo.

    Bogdan s-a născut la Cluj-Napoca, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice şi Facultatea de Drept, amândouă la Universitatea Babeş-Bolyai, şi locuieşte în Braşov.

  • Vaticanul a angajat experţi în tatuaje britanici. La ce foloseşte expertiza acestora – VIDEO

    Vaticanul a angajat o echipă de experţi în tatuaje din Marea Britanie, expertiza acestora fiind cosiderată extrem de importantă de către reprezentanţii Suveranului Pontif.

    Compania Lynton Lasers, cu sediul în localitatea Holmes Chapel, din comitatul britanic Cheshire, a fost contactată recent de oficiali ai Sfântului Scaun, iar reprezentanţii acesteia au donat echipamentul necesar.

    CARE ESTE MOTIVUL PENTRU CARE VATICANUL A ANGAJAT EXPERŢI ÎN TATUAJE

  • Tehnologie da,outsourcing ba

    Au trecut deja zece ani de când Gabriel Mardarasevici intra în liga pe care Business Magazin a numit-o ITlionarii. În 2005, a vândut Radix, compania pe care a dezvoltat-o timp de zece ani, către Ness Technologies, companie de tehnologie venită să facă achiziţii în România pe filiera Microsoft. A rămas la conducerea Ness Technologies doi ani, după care a avut o perioadă sabatică, în care i-au trecut prin minte şi prin faţă mai multe idei de business. Râde acum când îşi aminteşte că i se părea la fel de fezabil atunci să investească în imobiliare, în clinici medicale sau în lanuri de lavandă, dar că nu a înaintat prea mult cu niciunul dintre aceste proiecte şi că, după aproape un an de linişte, a realizat că trebuie să facă din nou ceea ce se pricepe.

    Acesta este motivul pentru care a analizat cu multă atenţie un proiect pe care i l-au propus doi foşti colegi din Radix şi pe care l-au demarat în 2008, în pragul unei crize economice pe care, aşa cum nu au prevăzut-o, nici nu au prea simţit-o.
    Gabriel Mardarasevici şi-a anunţat decizia de plecare de la conducerea Ness Technologies Romania (fosta Radix Technologies) în decembrie 2007, plecarea efectivă având loc la mijlocul lui 2008 – în acest interval a avut loc un transfer de responsabilităţi către Mircea Neagu, desemnat de organizaţie să preia poziţia de country manager. Decizia de a-şi lua un an sabatic a venit imediat, ca o recompensă pentru cei 14 ani în care a dezvoltat Radix. „Motivul pentru care m-am retras şi care încă îmi vine în cap şi acum (după opt ani de la retragere) este o uşoară uzură. După 13-14 ani de implicare foarte mare în afacere, într-o perioadă solicitantă din punctul de vedere al timpului alocat şi al emoţiilor generate, al sacrificiilor în viaţa privată şi poate şi o uşoară pierdere a fiorului în a face afaceri, parcă vine momentul să faci un pas în lateral şi să priveşti la ceea ce ai făcut sau urmează să faci, din afara vâltorii.“

    Nu prea a stat nici în anul sabatic şi a început să analizeze oportunităţi de investiţii. Prima încercare a fost, evident, în imobiliare: „Nu pot spune că a fost nici rău, nici bine. Pot califica unele dintre proiecte ca eşecuri certe, altele încă au perspectivă, iar câteva au fost OK. Evident, nu mă pricep la treaba asta“. Apoi, a demarat primul proiect oficial de business angels de pe piaţa din România, alături de prietenul său Bogdan Piţigoi (fondatorul şi directorul general al reţelei de dealeri Tester Casa Auto): „Am avut de învăţat destul din încercarea noastră (atât eu, cât şi Bogdan). Proiecte multe depuse, însă idei relativ puţine.

    Acum, după 5-6 ani, ne este limpede motivaţia: toată lumea gândea atunci în termeni de a cumpăra ceva (eventual un teren) şi de a vinde mai scump. Ăsta era momentul în economia românească. Am ales să investim într-un proiect din zona serviciilor de publicitate, panotaj cu ecrane de dimensiune mare, o relativă noutate pentru acele vremuri. Nu a mers, începuse criza, iar unele dintre primele bugete tăiate au fost cele de publicitate“. Au mai fost şi altele, zâmbeşte acum Gabriel Mardarasevici, dar existenţa lor a subliniat de fapt cât de importantă a fost lecţia pe care aceste încercări i-au dat-o: „Despre clinica medicală, agricultură bio şi diverse francize ca idei de business aproape ca am uitat. Au venit şi au plecat. Lecţia învăţată (nu prea scump, spre norocul meu) din toate aceste idei a fost: fă ceea ce ştii bine şi intră în afacerile unde te poţi pronunţa cu oarece competenţă“.

    În acest context, a venit ca o mănuşă ideea unor foşti colaboratori de la Radix/Ness de a demara împreună un demers antreprenorial în zona tehnologiilor. „Primele implementări le-am avut pentru Iulius Grup, apoi am avut comenzi pentru dezvoltări de tip BMS (building management system). Între timp, echipa a crescut şi cu specialişti în IT şi au apărut şi comenzi din această categorie. Îmi aduc aminte că unul dintre cele mai provocatoare proiecte a fost un roll out pentru 20.000 de sisteme cu tehnologie Microsoft, lucrând chiar pentru Microsoft România“, povesteşte Gabriel Mardarasevici, care pornise în 2008 cu firme separate pentru IT şi BMS, acum cea mai mare parte a activităţii fiind centralizată în Focality (pe partea de dezvoltare software grupul mai controlează două firme, Agilent şi MG&G, cu cifre de afaceri sub 0,5 milioane de euro fiecare, care sunt încă separate de Focality „pentru o mai bună monitorizare a costurilor“). Anul trecut, Focality a avut afaceri de aproximativ 10 milioane de euro, cu 10% marjă de profit. Compania lucrează acum cu 45 de angajaţi permanenţi şi aproximativ 20 de colaboratori externi, în funcţie de proiecte. Pentru acest an, Gabriel Mardarasevici se declară mai conservator şi estimează o creştere de maxim 10%, dat fiind şi saltul cifrei de afaceri de anul trecut.

    Sunt câteva motive pentru care Focality are la şase ani de la înfiinţare un business mai mare decât avea Ness Technologies România (fosta Radix) la momentul vânzării. Este vorba de dimensiunea pieţei, dar şi de experienţa fondatorului, îmbogăţită de timpul petrecut în corporaţie, care „te recalibrează şi balansează entuziasmul antreprenorului cu norme şi cu evaluarea atentă a paşilor pe care urmează să îi facă.
    „Practic, am încercat să combinăm experienţa anterioară, atât antreprenorială, cât şi corporatistă. Am procedurat mai mult activitatea, am cooptat în management şi în acţionariat oameni cu minimum zece ani de experienţă în IT şi management, am delegat foarte multe atribuţii (aşa încât rolul meu în firmă este mai mult de «advisor»), am încurajat angajarea de experţi înalt calificaţi (pe principiul că la Lună ajungi cu racheta şi nu cu un milion de biciclete). În acest fel s-au putut aborda proiecte cu complexitate ridicată la clienţi corporate“, explică Gabriel Mardarasevici modul cum a construit strategia Focality. Printre primii clienţi ai noii companii a fost Iulius Grup (compania fondată şi condusă de omul de afaceri Iulian Dascălu), pentru care „am avut cereri complexe şi termene foarte ambiţioase.

    Cea mai importantă lucrare a Focality pentru Iulius Grup a fost cea din cadrul proiectului Palas (proiect imobiliar dezvoltat de Iulius Grup la sfârşitul anilor 2000, pe o suprafaţă de 320.000 mp din centrul oraşului Iaşi şi cu o investiţie de peste 260 milioane de euro): „Serviciile de consultanţă, proiectare, implementare şi mentenanţă în domeniul instalaţiilor electrice de curenţi slabi, al tehnologiilor IT hardware şi software din cadrul proiectului Palas au fost realizate de Focality, iar modul cum echipa a dus la bun sfârşit acest proiect a propulsat Focality în rândul partenerilor în dezvoltarea marilor proiecte de acest gen din România“.

    „Ne mândrim cu parteneriatul cu Iulius, chiar dacă volumele nu sunt foarte mari“, spune Gabriel Mardarasevici, explicând că, prin prisma clienţilor cu care lucrează, Focality şi-a construit o expertiză în verticala Utilities: „Un alt client de acelaşi profil şi cu care colaborăm tradiţional este Tester Grup. Microsoft Romania, CEZ România, Enel România, Lasting Systems, E.oN sau Electrica sunt alţi clienţi importanţi pentru noi“.
    Compania a luat şi proiecte în afara ţării, Gabriel Mardarasevici explicând că strategia externă a Focality a luat în calcul un partener: „Fiind mici, pentru proiecte majore am abordat piaţa externă împreună cu companii de renume, iar acum avem o bună colaborare cu Indra Sistema Spania. În alte situaţii, am clusterizat ofertele cu alte firme româneşti pentru a acoperi un spectru mai larg de ofertare. Am abordat pieţele din Albania,

    Turcia, Tanzania, Turkmenistan sau Republica Moldova“.
    Compania nu a luat însă şi nici nu doreşte să ia proiecte de outsourcing, după cum spune fondatorul acesteia: „Personal prefer lucrul direct cu end-userul în proiect, ceea ce ridică nivelul de expertiză“. Mardarasevici crede, la fel ca cei mai mulţi oameni din industrie, că proiectele de outsourcing nu pot creşte expertiza şi nici nu pot duce piaţa la maturitate: „Outsourcingul oferă un bun mod de a fixa oamenii buni în ţară, dar cred că va trebui să existe o strategie de creştere a plus valorii create. Outsourcingul este şi va mai fi util dezvoltării industriei de IT din România, însă, aşa cum arată el astăzi, este mai mult vorba de cantitate şi nu de calitate. Cei mai mulţi mari angajatori care localizează astăzi operaţiuni de IT în România se uită după expertiza medie, pe care o plătesc cu salarii de ordinul sutelor de euro/dolari, faţă de miile de euro/dolari cu care sunt plătiţi IT-iştii care creează plusvaloare, în mod normal“. 

    Mardarasevici estimează că nu mai mult de 30% dintre IT-iştii români lucrează pe proiecte creative, iar cei mai mulţi specialişti din domeniu fac suport IT, testare sau documentare: „Şansa este să existe şi antreprenori români care să aibă produse/servicii IT pentru export. Există câteva companii care sunt pe zona de structural engineer, dar cred că suntem sub potenţial“.

  • Sfaturi pentru mine tânăr: Mircea Turdean, Farmec

    Mi-aş dori să pot împleti tot ceea am învăţat până acum cu expertiza, cu profesionalismul şi cu înţelepciunea marilor seniori ai afacerilor, pe care mi-ar plăcea să îi am mereu aproape, sfătuitori şi îndrumători în momentele fundamentale ale construcţiei şi dezvoltării businessului. Iar la fiecare pas pe care îl fac să dau dovadă de mai multa toleranţă, diplomaţie şi răbdare, însuşiri pe care le valorizezi mult mai târziu în viaţă 
şi nicidecum la 
20 de ani.

  • Cele mai inovatoare companii din România: SIVECO, proces educaţional optimizat în vederea competenţelor într-o societate bazată pe cunoaştere

    Elementul de noutate:

    Acesta este primul proiect în care a fost utilizată o abordare holistică a ambelor metode, tehnologice şi de instruire, pentru a stimula interactivitatea procesului de învăţare şi a aduce o schimbare reală în activitatea din sala de clasă.  Avantajul dispozitivelor hardware multi-touch constă în posibilitatea unei interacţiuni largi cu informaţia, interacţiune de tip complex, multisenzorial, prin utilizarea ambelor mâini şi având posibilitatea de a opera atât cu entităţi  reale, cât şi virtuale, fiind foarte apropiată de ceea ce numim realitate virtuală.

    Conţinuturi educaţionale precum „Satul Eco – Surse de energie regenerabile”, „Exprimarea emoţiilor”, „Cum să construim o centrală nucleară” propun ca metode didactice învăţarea bazată pe proiect, colaborarea între elevi şi transdisciplinaritatea. Lecţiile desfăşurate cu ajutorul acestor instrumente şi conţinutul interactiv s-au dovedit şi se dovedesc în continuare de un real succes, deoarece îmbină toate elementele ce duc la o învăţare eficientă.


    Efectele inovaţiei:

    După ce a fost implementat noul curriculum, constând în douăsprezece lecţii bazate pe proiecte, la clasele dotate cu laboratoare multi-touch au crescut implicarea şi gradul de interacţiune în rândul elevilor. Proiectul a deschis calea dezvoltării de noi competenţe, cum ar fi rezolvarea de probleme, gestionarea conflictelor, lucrul în echipă şi aşa mai departe.

    Deşi planificarea iniţială a implicat doar dezvoltarea resurselor digitale pentru 10 lecţii pentru masa multi-touch, partenerii au reuşit, în ciuda constrângerilor tehnice, să dezvolte 8 jocuri educative interactive, oferind profesorilor o aplicaţie „la cheie“ şi o integrare mai uşoară a noii paradigme educaţionale.


    Descriere:

    Proiectul „Proces educaţional optimizat în vederea competenţelor într-o societate bazată pe cunoaştere” s-a desfăşurat în perioada decembrie 2009 – noiembrie 2012, implicând partenerii de proiect: SIVECO, UMPFE, UNAP, formatori, creatori de curriculum, de ghiduri, de studii de impact şi alte materiale, scenarişti, profesori, cercetători, specialişti IT din România. SIVECO a asigurat elaborarea propunerii de proiect, în valoare de 6 milioane de euro alocaţi din Fondul Social European, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

    Soluţia a constat în următoarele componente principale:

    Un curriculum nou, format din douăsprezece lecţii bazate pe proiecte, care susţin învăţarea colaborativă. Acest curriculum a fost introdus în curriculumul naţional, ca disciplină opţională, fiind disponibil pentru toţi profesorii şi elevii în cadrul orelor de curs opţionale;

    Metodologia pentru dezvoltarea unor noi lecţii bazate pe proiecte, în concordanţă cu cele din noul curriculum, care să permită cadrelor didactice să îşi creeze propriile lecţii şi să îşi personalizeze metodele de predare;

    8 laboratoare multi-touch, care oferă un studiu de caz puternic pentru susţinerea tehnologiei pentru lecţiile bazate pe proiect.

    Formarea a peste 1.000 de cadre didactice din grupul ţintă;

    8 aplicaţii software multi-touch bazate pe proiect, ce integrează tehnologii din jocurile pe computer, oferind astfel o interactivitate mai mare şi sprijinind noua abordare colaborativă a curriculumului.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • DNA cere o nouă expertiză psihologică în cazul lui Năstase şi depune copii de pe blogul acestuia

    Tribunalul Ilfov discută contestaţia procurorilor anticorupţie în cazul deciziei Judecătoriei Sectorului 4, prin care a fost admisă propunerea de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare.

    Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) prezent la şedinţa de judecată a cerut efectuarea unei noi expertize psihologice în cazul lui Adrian Năstase, arătând că în acest caz ar trebui să fie o expertiză recentă, nu cele de la intrarea în penitenciar sau cele făcute în timpul detenţiei.

    Acesta a solicitat instanţei să dispună trimiterea unei adrese la Penitenciarul Jilava, pentru fi comunicată evaluarea psihologică, însă instanţa a respins cererea, arătând că penitenciarul a concluzionat în cazul comportamentului lui Năstase.

    Procurorul a spus instanţei că vrea să depună la dosar copii ale unor articole de pe blogul lui Adrian Năstase, cererea fiind admisă de instanţă. În acest context, avocaţii au cerut o pauză de câteva minute să vadă înscrisurile depuse de procurorul DNA.

    Magistratul a mai arătat în faţa instanţei că sporul de şase luni nu a fost avut în vedere de comisia de la penitenciar şi nici în cadrul evaluării psihologice. Acesta a mai arătat că Năstase a participat la diverse activităţi în penitenciar, dar ca lector formator şi că nu se poate concluziona în ce măsură aceste participări au avut efecte concrete asupra îndreptării fostului premier.

    Procurorul a cerut instanţei să desfiinţeze sentinţa Judecătoriei Sectorului 4 şi să respingă astfel propunerea comisiei de la Penitenciarul Jilava de liberare condiţionată a lui Adrian Năstase.

    Judecătoria Sectorului 4 a decis, în 23 iulie, că Adrian Năstase, condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare, după contopirea pedepselor din dosarele “Zambaccian” şi “Trofeul calităţii”, poate fi eliberat condiţionat, în urma executării unei treimi din pedeapsă.

  • Băsescu a mulţumit BERD pentru contribuţia la dezvoltarea economică a României

     Potrivit unui comunicat de presă al Adminsitraţiei Prezidenţiale, preşedinte Traian Băsescu a mulţumit pentru importanta contribuţie pe care BERD o are la dezvoltarea economică a ţării noastre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocat: Fiul lui Bercea Mondial este cercetat pentru cumpărare de influenţă

     Avocatul Nelu Traşcă a spus că a mers joi la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a cere lămuriri cu privire la raportul de expertiză audio-video făcut în dosarul de trafic de influenţă. El a precizat că le-a cerut anchetatorilor audierea expertului Gheorghe Pop, întrucât expertiza ar fi “contradictorie”.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că disjungerile din dosarul de la Constanţa – în care au fost trimişi în judecată soţia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, doi fii, fiica şi ginerele său, pentru şantajarea lui Mircea Băsescu – au fost conexate la dosarul de la DNA Bucureşti, în care sunt cercetaţi fratele preşedintelui şi Marian Căpăţână. După conexare, procurorii au disjuns cauza de la Bucureşti şi au format un nou dosar în care Sandu Anghel ar fi cercetat pentru cumpărare de influenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocatul lui Mircea Băsescu: Cravata cu care s-ar fi făcut înregistrările nu a putut fi expertizată

     Avocatul Nelu Taşcă a spus că din expertiza tehnico-criminalistică rezultă că nu au fost alterate sau modificate copiile de pe înregistrările audio-video făcute de Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, şi transmise procurorilor.

    Acesta a precizat că nu a putut fi expertizată cravata cu care acuzatorii susţin că s-ar fi făcut înregistrările audio-video, pentru că aceasta nu funcţionează.

    Avocatul a arătat că din obiectele depuse de familia Anghel pentru expertiză, erau funcţionale doar ceasul şi două stickuri de memorie, dar cu acestea nu s-a făcut nicio înregistrare. Taşcă a precizat că, în opinia sa, la acest moment expertiza este neclară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro