„Jonglăm între viaţa noastră de familie şi creşterea unei afaceri în care credem cu adevărat. Fiind implicaţi până în cel mai mic detaliu în tot procesul de realizare a decorurilor, aranjamentelor, invitaţiilor şi, în general, a tuturor aspectelor ce au ţinut de organizarea nunţii noastre, am avut ocazia să aflăm şi ce tipuri de accesorii erau la acel moment mai greu de găsit pe piaţă”, povesteşte Ramona Vasile. Doar un mic pas a fost de făcut de la idee până la business, adaugă ea. În următorii doi ani au făcut economii pe care le-au investit ulterior în achiziţia de materie primă, în închirierea, dezvoltarea şi lansarea unui magazin online.
Încet-încet, au început să producă accesorii pentru caligrafie, ştampile pentru sigiliu din ceară sau sigilii autoadezive. „Nu am calculat niciodată suma fixă investită, însă aceasta depăşeşte cu siguranţă 11.000 de euro în acest moment. O parte din aceşti bani au fost investiţi în achiziţia de echipamente şi utilaje”, spune Marian Vasile. Veniturile celor doi antreprenori au fost de 15.000 de lei (puţin peste 3.000 de euro) în 2019, la o marjă de profit de aproximativ 30%, care nu include însă şi amortizarea echipamentelor achiziţionate. „Principalul obiectiv pe care îl avem pentru 2020 este de a interacţiona şi mai mult cu persoanele care ne sunt clienţi. Ne dorim să organizăm diverse întâlniri cu pasionaţi de caligrafie, de ilustraţie, cu graficieni sau designeri de invitaţii şi materiale promoţionale.” Ramona şi Marian Vasile vor, de asemenea, să participe mai mult la târguri dedicate organizării de evenimente, pentru ca Decor Diafan – numele pe care l-au dat businessului lor – să se dezvolte ca brand. „Produsele sunt fabricate în studioul nostru, 100% handmade (manual – trad.), având însă materie primă provenită şi din import, din ţări precum Franţa, Germania sau Italia.” Pentru că ei au văzut că orice afacere antreprenorială porneşte greu şi are nevoie de susţinere, Ramona şi Marian Vasile vor să susţină, la rândul lor, atelierele de produse handmade care vând produse asemănătoare sau care completează gama de produse Diafan. „Clienţii noştri sunt persoanele pasionate de caligrafie, de desen şi ilustraţie, persoane care vor să-şi personalizeze accesoriile legate de un eveniment special din viaţa lor sau pur şi simplu persoane cu hobby-uri din sfera handmade”, spune Ramona Vasile. O altă categorie o reprezintă firmele cu activităţi de organizare de evenimente, de design al articolelor de papetărie pentru diferite evenimente sau care se ocupă de marketing.
O colecţie de culori perlate pentru caligrafie sub brandul Diafan costă 99 de lei, iar o ştampilă personalizată cu mesajul dorit de cumpărător porneşte de la 119 lei, în funcţie de formă şi dimensiuni.
Tag: expertiza
-
Când atenţia la detalii devine business
-
Cine este omul care a creat cea mai mare „Revoluţie” din istoria recentă a lumii. El i-a convins pe britanici să iasă din Uniunea Europeană
Dominic Mckenzie Cummings este un nume care nu a strălucit în trecut în mentalul colectiv al britanicilor, fiind doar unul dintre consilierii angajaţi de diferiţi politicieni pentru a-i ajuta cu diverse problematici unde aveau nevoie de expertiza specialiştilor. În prezent însă, este cunoscut drept omul care a convins britanicii să voteze pentru ieşirea din Uniunea Europeană – care este programată după mai multe amânări pentru 31 ianuarie 2020.
Dominic Cummings nu a apucat să vadă rezultatul muncii sale de la birourile Vote Leave. El a părăsit organizaţia în februarie 2016 şi a lucrat alături de compania Babylon Health până în septembrie 2018. În 2019, el a revenit în atenţia publică când a trecut pragul reşedinţei de la Numărul 10 de pe Downing Street – unde se află sediul central al guvernului britanic – alături de noul premier britanic, Boris Johnson. UNICUL lor scop: să ducă Brexitul la bun sfârşit.
La finalul anului 2015, Dominic Cummings a fost numit directorul de campanie al organizaţiei Vote Leave. Pe atunci britanicii îşi aminteau despre politician doar o declaraţie a premierului de atunci, David Cameron, care spunea despre el că este un „psihopat de carieră”.
Cu ajutorul unor companii de analiză de date precum Cambridge Analytica, Dominic Cummings a reuşit să sintetizeze principalul mesaj pe care vor să îl audă britanicii şi să îl dea mai departe. El a creat astfel mesajul „Take back control” (n.r: „Preia din nou controlul”), cu care i-a ţintit pe cetăţenii din Marea Britanie, mizând în acelaşi timp pe principalele puncte slabe din dialogul social cotidian al ţării.
Încercând să se pregătească pentru referendumul din 2016, calculele lui Cummings nu îi urmăreau pe britanicii care ar fi votat oricum pentru avantajele blocului comercial şi nici pe aceia care deja erau convinşi de avantajele ieşirii din Uniunea Europeană. Astfel, echipa organizaţiei Vote Leave avea o singură misiune: să îi convingă pe „indecişi” – adică pe cei care nu ştiau cum să voteze sau dacă ar fi cazul măcar să iasă la vot.
Deoarece în acelaşi timp coexista şi organizaţia Leave.EU, care milita pentru acelaşi scop, şi cu ajutorul unor mesaje care se bazau pe problematica imigraţiei, pe influenţa puternică a Curţii Europene de Justiţie asupra justiţiei naţionale sau pe oricare alt punct sensibil de pe agenda socială a britanicilor, Cummings a reuşit: în iunie 2016, în cadrul referendumului, 51,9% dintre oamenii care au ieşit la vot au ales ieşirea din Uniunea Europeană.
Unul dintre sloganurile de campanie s-a bazat pe sumele cu care Marea Britanie contribuia anual în blocul european. Financial Times scria la începutul lunii ianuarie că o serie de calcule făcute de organizaţiile britanice arată că ţara a pierdut deja mai mulţi bani din cauza Brexitului decât ar fi plătit către UE în toţi aceşti ani. O altă tematică pe care a pariat campania în contextul în care imigraţia devenea o problemă în societatea britanică este cea a aderării Turciei la Uniunea Europeană – o tematică falsă. Însă el a pus la punct împreună cu firmele cu care colabora o reţea digitală vastă de conturi şi pagini de Facebook, Twitter şi alte reţele de socializare, unde mesajul era personalizat pentru fiecare utilizator în parte – aceeaşi reţetă pe care istoria recentă ne-a ilustrat-o în cazul campaniei electorale care l-a transformat pe Donald Trump în preşedintele SUA.
Cu toate acestea, Dominic Cummings nu apucat să vadă rezultatul muncii sale de la birourile Vote Leave. El a părăsit organizaţia în februarie 2016 şi a lucrat alături de compania Babylon Health până în septembrie 2018. În 2019, el a revenit în atenţia publică când a trecut pragul reşedinţei de la numărul 10 de pe Downing Street – unde se află sediul central al guvernului britanic – alături de noul premier britanic, Boris Johnson. Unicul lor scop: să ducă Brexitul la bun sfârşit.
Cu o voce subţire şi aspectul unui cercetător excentric, Cummings a preluat o parte din fosta echipă de strategie condusă de Theresa May, iar în iulie 2019 i-a anunţat pe toţi că biroul de la numărul 10 trebuie să funcţioneze de parcă ar fi NASA – cu el la controlul misiunii. „Era impresionant. Sentimentul general era acela că am pierdut ultimii trei ani. Spunea atunci că performanţele slabe nu vor fi tolerate. Apoi a invitat pe toată lumea la ceva de băut – era foarte diferit de vechiul regim. Chiar avea puterea să te inspire”, a declarat pentru Financial Times unul dintre cei prezenţi în iulie la numărul 10. Totuşi, pe măsură ce Cummings capătă o importanţă din ce în ce mai mare, întrebările referitoare la trecutul său sunt din ce în ce mai presante. În noiembrie 2019, un whistleblower (avertizor de integritate) a ridicat întrebări cu privire la interacţiunile lui Cummings din timpul anilor petrecuţi în Rusia; el a petrecut câţiva ani în proaspăt defuncta Uniune Sovietică. Născut în Durham, Marea Britanie, în 1971, cu un tată contructor şi o mamă profesoară şi specialist în economie comportamentală, a urmat şcoala din oraşul natal, iar mai apoi liceul Exeter. A urmat universitatea Oxford, de unde a absolvit în 1994 cu specializarea de Istorie antică şi modernă, potrivit Conservative Home.
După finalizarea studiilor, el s-a mutat în Rusia postsovietică, unde a locuit din 1994 până în 1997, implicat în mai multe businessuri. Din 1999 şi până în 2002 a coordonat din poziţia de director una dintre primele campanii împotriva uniformizării propuse de blocul european, sub denumirea „Business for Sterling” (n.r. Business pentru Lira Sterlină). Campania se împotrivea ideii ca Marea Britanie să intre în zona euro. După finalizarea acestei campanii, în următorii ani el a lucrat pentru scurt timp ca director de strategie pentru liderul Partidului Conservator de atunci, Duncan Smith. În anii ce au urmat a lucrat în cadrul unui think-tank propriu, pe care l-a închis înainte de a intra în echipa politicianului conservator Michael Gove în 2007. Dominic Cummings a stat alături de Gove din 2007 şi până în 2014 – inclusiv în perioada în care Gove a devenit ministrul educaţiei. Comportamentul său în cabinetul de la Educaţie a generat acea remarcă a fostului premier britanic David Cameron, care l-a numit un „psihopat de carieră”.
Dincolo de mesajul lui Cummings, el îşi propune acum să reformeze modul în care se face politică la numărul 10. El a publicat pe blogul său un mesaj prin care cheamă la angajare „ciudaţii şi inadaptaţii” – făcând apel pentru data scientists, dezvoltatori de software şi economişti, care să se angajeze pentru a îmbunătăţi performanţa guvernului. Cu toate acestea, Cummings a fost acuzat de mai multe ori de ipocrizie, în contextul în care a ieşit la iveală că a accesat o subvenţie din fonduri europene în valoare de 250.000 de euro pentru propriul său business. Însuşi Cummings catalogase aceste subvenţii drept „absurde” în discursul său antieuropean, plângându-se că multe dintre subvenţii ar fi acordate „unor proprietari deja bogaţi care fac lucruri stupide cu aceşti bani”. -
Preocupările companiilor din România legate de capitalul uman: Expertiza şi retenţia de personal
Educarea şi păstrarea unui nivel ridicat de expertiză, implementarea celor mai potrivite măsuri pentru creşterea gradului de retenţie a angajaţilor şi dezvoltarea liderilor sunt principalele tendinţe indicate de către respondenţii locali în cadrul studiului Global Human Capital Trends 2019, realizat de Deloitte.
„Principala preocupare a angajatorilor români este legată de menţinerea nivelului expertizei angajaţilor în vederea obţinerii rezultatelor de business vizate, aceasta fiind posibilă prin învăţarea pe tot parcursul vieţii (lifelong learning); 90% dintre respondenţii la studiu au indicat acest aspect. Continuând topul preocupărilor angajatorilor locali, pe următoarele locuri regăsim dezvoltarea liderilor, aspect indicat de către 84% dintre respondenţi, şi îmbunătăţirea experienţei angajaţilor în vederea creşterii gradului de retenţie (tot ceea ce angajaţii experimentează în relaţia cu angajatorul lor), aspect indicat de către 78% dintre respondenţi. Aceste rezultate vin ca urmare a două dintre principalele provocări întâlnite de organizaţiile din România: dificultatea de a reţine angajaţii valoroşi în contextul unei pieţe a muncii foarte competitive şi capacitatea redusă de formare a liderilor care să asigure retenţia şi care să dezvolte business-ul. Învăţarea pe tot parcursul vieţii (lifelong learning) nu mai este o chestiune ce ţine de avansarea în carieră, ci a devenit esenţială pentru gestionarea responsabilităţilor curente, în contextul nevoii de a susţine cariere care durează mai mulţi ani şi al faptului că responsabilităţile fiecărui loc de muncă sunt în continuă schimbare”, notează Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services, Deloitte România, la lansarea studiului.
Dezvoltarea liderilor reprezintă un subiect mereu de actualitate, fiind evidenţiată ca una dintre tendinţele globale de către ediţiile studiului Global Human Capital încă din 2013. 75% dintre respondenţii globali cred că este necesar ca liderii să înţeleagă noile tehnologii pentru a acţiona eficient. De asemenea, respondenţii studiului consideră că programele actuale de dezvoltare a abilităţilor specifice liderilor au un nivel redus de eficienţă.
„Liderii secolulului XXI trebuie sa facă faţă unor cerinţe care nu au fost întâlnite anterior, aşadar este esenţial pentru companii să dezvolte lideri care să răspundă acestor cerinţe. Astfel, este important ca organizaţiile să formeze lideri din interior şi să ajusteze programele de dezvoltare, deoarece acestea nu par să funcţioneze, conform opiniei participanţilor la studiu. Îmbunătăţirea experienţei angajaţilor rămâne o prioritate pentru organizaţiile din România şi din întreaga lume”, a declarat Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services, Deloitte România.
-
Mama Luizei spune că va cere expertiză internaţională a oaselor din pădure:Nu mă las,nu am încredere
„Concret nu mi-au spus nimic, iar eu cred că normal ar fi fost să vină cineva să ne anunţe şi pe noi oficial, nu au anunţat nici măcar în al zecelea ceas să ştim despre ce este vorba, iar părerea mea este că fetele sunt vii. Până nu am ceva concret, tu spui că am găsit un dinte, cenuşa aceea, concret dacă fac o înmormântare o fac creştineşte, ăsta-i copilul meu să ştiu unde mă duc, dar tu îmi spui că ai găsit că sunt umane între 15 şi 19 ani, auzim de 4 luni verdictul acesta”, a declarat, pentru MEDIAFAX, mama Luizei Melencu.
Potrivit Monicăi Melencu, va cere o contraexpertiză internaţională.
„Da, cum să nu, nici nu se pune problema, până acum nu s-a spus nimic de Luiza. De Luiza nu am auzit nimic că e moartă sau vie, noi suntem supuşi să suportăm şi una şi alta pentru că atât ne-a mai rămas. Nici nu mă las, nu am încredere, pur şi simplu, vorbim cu domnul Tonel Pop (avocatul familiei, n.r.) dar vă daţi seama noi nu am primit încă nimic concret, este normal. Nouă nu ni s-a spus că este moartă, au luat osemintele, rezultatul s-a dat, nu a spus că e al Luizei. O să facă alta. Până în momentul acela eu o să cred că fiica mea este vie”, a mai spus mama Luizei.
Imediat după anunţul DIICOT, şi bunicul Luizei a făcut declaraţii la Caracal, unde a spus că INML a greşit.
„Numai anomalii, tâmpenii, prostii. (…) Nu au curajul. Sunt laşi. Ăsta e adevărul, am spus de la început. Să le fie ruşine (procurorilor DIICOT, n.r.). Sunt plătiţi să îşi facă datoria. Am fost minţiţi, tot timpul învârtiţi. Am convingerea că ei au ştiut din prima clipă ce se întâmplă la Caracal, că Luiza a fost răpită şi acolo e o şleahtă de nemernici, că nu poţi să îi numeşti altcumva. (…) Am făcut afirmaţia că vom merge la alte laboratoare, în altă ţară, indiferent unde. Ei au înţeles lucrurile că îi vom face de râs. Să îşi facă datoria, nu să ne mintă”, a spus bunicul Luizei.
La rândul său, avocatul Tonel Pop a spus că specialiştii INML ar fi trebuit să anunţe cu mult timp înainte că oasele găsite în pădure sunt prea calcinate şi nu poate fi identificat un profil ADN din ele.
„Nu le trebuiau atâtea zile pentru a spune chestia asta. Cred că au început să ia mult mai în serios aceste rezultate. Faptul că s-a vorbit despre expertize internaţionale, faptul că aceste lucruri, ţara e pur şi simplu revoltată, cred că i-a făcut să fie mai atenţi şi să nu îşi mai dea cu presupusul. Cred că este ceva puţin ciudat în expertiza făcută, unde a fost indicată Alxandra şi acum au fost mult mai atenţi şi mult mai precauţi, asta cred eu. Sunt şi alte probe care pot fi supuse ADN-ului şi trebuie să aşteptăm să vedem dacă din aceste probe, altele decât cele supuse în acest moment, pot să extragă ADN-ul. Dar nu să stăm cu săptămânile, pentru că dânşii îşi dau seama într-o singură zi dacă pot extrage sau nu, nu le trebuie atâtea zile şi după aceea să facă raportul nu ştie câte zile, îl dă la DIICOT, mai stă nu ştiu câte zile”, a spus avocatul familiei Luizei, la Antena3.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Rezultatele expertizei antropologice: Oasele ridicate de la Caracal aparţin unei fete în vârstă de 15-17 ani
Surse din Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” au declarat pentru MEDIAFAX că rezultatele expertizei antropologice finalizate vineri arată că oasele ridicate de la casa lui Gheorghe Dincă din Caracal aparţin unei fete cu vârsta între 15 şi 17 ani.
Surse din cadrul INML au declarat pentru MEDIAFAX că expertiza genetică, cea care ar putea determina dacă rămăşiţele osoase ridicate din casa de la Caracal şi trimise la Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” conţin ADN-ul celor două tinere, este în continuare în lucru.
Procurorii DIICOT au reluat vineri cercetările în cazul crimelor de la Caracal, făcând verificări la casa lui Gheorghe Dincă, unde au fost găsite probe de ADN aparţinând Alexandrei Măceşanu.
Dincă, suspect principal în acest caz, participă la cercetări. El a fost dus sub escortă de la Arestul Central din Capitală înapoi la casa din Caracal, unde le-ar fi ucis pe cele două tinere, pentru verificări.
Purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime, a declarat, vineri, presei, la Caracal, că vor fi cercetate toate zonele din curtea locuinţei lui Gheorghe Dincă, de echipe complexe. Printre cele verificate sunt şi gropile de beton.„În baza unui nou mandat de percheziţie am intervenit la domiciliul inculpatului, urmare a preluării dosarului de la DIICOT ST Craiova la Structura Centrală. Vom efectua o cercetare criminalistică complexă şi amănunţită, împreună cu poliţişti din cadrul Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Institutul Naţional de Criminalistică, precum şi cu Serviciul Criminalistic din Poliţia Capitalei.
-
Cele mai puternice 100 de femei din business: Adriana Grigorescu, director comercial { Rompetrol Downstream }
• Adriana Grigorescu a preluat funcţia de director comercial al Rompetrol Downstream în februarie 2017.
• Lucrează în cadrul grupului, din 2002, când a fost deschisă prima staţie Rompetrol din Ploieşti.
• Adriana Grigorescu a absolvit Facultatea de Chimie, dar nu a activat niciodată ca profesoară.Cifră de afaceri (2017): 8,87 mld. lei
Profit (2017): 168 mil. lei -
Cele mai puternice 100 de femei din business: Irina Măndoiu, director general adjunct { Albalact }
• A urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu şi este licenţiată în biologie, cu specializare în protecţia mediului.
• A intrat în echipa Albalact în 2005 ca trade marketing manager, după cinci ani fiind avansată pe poziţia de director comercial, iar din 2017 ocupă funcţia de director general adjunct.
• „Regula de aur” după care se ghidează în carieră este să împartă cu oamenii de lângă ea idei, experienţe şi responsabilităţi, lucru care a învăţat-o că e bine să şi asculţi, nu doar să vorbeşti.
• Crede că pentru a reuşi în mediul de afaceri din România este nevoie de o viziune aerisită asupra lucrurilor şi de mult curaj pentru a-ţi asuma riscurile inerente, care vin şi din contextul general, şi că puterea de adaptare permanentă la un mediu concurenţial este obligatorie, iar hotărârile se iau având perspectivă.Cifră de afaceri (2017): > 589 mil. lei
Profit (2017): > 8,7 mil. lei
Număr de angajaţi: 1.200 -
Dominic Bruynseels, Preşedinte executiv / Piraeus Bank România: “Cu sprijinul noilor noştri acţionari, suntem deja un jucător mai puternic, cu acces la resurse financiare şi expertiză”
Carte de vizită
¶ Dominic Bruynseels a fost numit în această vară preşedinte executiv al Piraeus Bank România
¶ El are o experienţă de 38 de ani în sectorul bancar şi a lucrat inclusiv în cadrul Standard Bank of South Africa şi Barclays Bank
¶ A fost CEO al BCR în perioada 2008 – 2012
¶ Anul acesta, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a intrat în acţionariatul Piraeus Bank România cu o participaţie de 19%, fondul de investiţii J.C. Flowers & Co. a cumpărat 76,1% din acţiuni, iar conducerea băncii deţine 4,9%
¶ Piraeus Bank a raportat pentru 2017 active de
6,4 miliarde de lei şi a revenit pe profit, obţinând un câştig net de
10,8 milioane de lei
¶ În luna decembrie a acestui an, banca îşi va schimba denumirea în First Bank -
Oraşul care are un centru de cunoaştere avansată: Două universităţi din Cluj-Napoca au înfiinţat Centrul Român de Studii Avansate în Securitate Informatică
Potrivit unui comunicat al UBB transmis, vineri, instituţiile româneşti şi companiile vor găsi în noul Centru o zonă de expertiză pentru nevoile lor de dezvoltare şi protecţie informatică.„Universitatea <<Babeş-Bolyai>> (UBB) şi Universitatea Tehnică (UTCN) Cluj-Napoca au înfiinţat Centrul Român de Studii Avansate în Securitate Informatică (Centrul RO-CyberSecurity). Centrul îşi propune să pregătească societatea românească pentru provocările viitorului şi să ofere expertiză avansată pentru problemele din prezent.Într-o lume tot mai digitalizată, securitatea informatică devine fundamentală într-o ţară, atât în zonele civile, cât şi în cele care ţin de securitatea ţării. Companiile şi instituţiile româneşti – şi societatea în ansamblu – vor găsi în acest Centru o zonă de expertiză pentru nevoile lor de dezvoltare şi protecţie informatică (tehnică/legală)”, se arată în documentul citat. -
După ce a scăpat cu viaţă din accident, un şofer din Gorj, obligat să împrumute bani pentru expertiza tehnică. Deoarece Poliţia i-a spus că nu are, iar de doi ani i se reînnoieşte periodic dovada de circulaţie.
Accidentul rutier a avut loc în data de 26 decembrie 2016, în oraşul Târgu-Cărbuneşti. Florian Cinteză, un instalator din localitate, conducea maşina, iar în dreapta era un tânăr interesat să cumpere vehiculul. La un moment dat, a virat la stânga, iar autoturismul din spate a redus viteza, pentru a-i permite virajul, însă un alt şofer a intrat în depăşirea ambelor maşini, lovindu-l pe Cinteză.
”Am plecat să-i arăt băiatului cum merge maşina, am efectuat virajul la stânga pe un drum secundar, m-am asigurat că pot face manevra în siguranţă, am semnalizat, am văzut că în spatele meu circula în acelaşi sens un autovehicul care a înţeles manevra pe care urma să o fac şi a încetinit, după care am virat la stânga. Am reuşit să intru cu partea din faţă pe podeţul de pe drumul secundar şi am fost lovit din spate lateral de un autovehicul, care venea din spatele maşinii care a încetinit, în depăşirea ei. M-a lovit, iar autoturismul meu s-a răsturnat pe partea stângă”, a declarant, pentru corespondentul MEDIAFAX, Florian Cinteză.
După accident, acesta a fost grav rănit, însă poliţiştii au considerat că el a fost vinovat de producerea evenimentului, pentru că ar fi virat la stânga fără să se asigure, fiindu-i reţinut şi permisul de conducere. De atunci merge periodic la Poliţie pentru a-i fi reînnoită dovada de circulaţie.
Cinteză a fost transportat de urgenţă la Spitalul Bagdasar Arseni, din Bucureşti şi, potrivit ultimului certificat, eliberat în decembrie 2017 de medicul legist, a avut nevoie de până la 100 de zile de îngrijiri medicale. Iniţial, legistul a consemnat 60-65 de zile, apoi 80-85 de zile de îngrijiri, pentru ca în decembrie să ajungă la 100 de zile, bărbatul prezentând acte medicale din care rezultă că are probleme la coloana cervicală şi alte complicaţii.