Tag: evaziune

  • Cel mai bogat primar din Argeş, vizat într-un dosar de evaziune în domeniile IT şi construcţii, a fost reţinut

    Alături de primarul din Bradu, au fost reţinute, pentru 24 de ore, de către procurorii Parchetului Tribunalului Capitalei, alte 32 de persoane cercetate în acelaşi dosar, toţi urmând să fie duşi cu propunere de arestare preventivă la Tribunalul Bucureşti.

    Parchetul Tribunalului Capitalei a început în ianuarie urmărirea penală în acest dosar, faţă de 50 de persoane şi 116 firme suspectate de evaziune fiscală şi spălare a banilor.

    Anchetatorii au făcut duminică 146 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele reprezentanţilor acestor societăţi.

    Poliţiştii au ridicat documente de la firmele percheziţionate, printre care Erbaşu, UTI, Strabag, Romsys şi Total Network Solution. De asemenea, percheziţii au fost făcute şi la locuinţa lui Cristian Romeo Erbaşu.

    În urma percheziţiilor, au mai fost ridicate facturi fiscale, documente financiar-contabile, calculatoare, 250.000 de lei, un pistol cu gaze pentru care expirase autorizaţia, precum şi carduri bancare.

    La sediul Poliţiei Române au fost audiate 90 de persoane, pentru care au fost emise mandate de aducere, printtre acestea fiind şi primarul comunei argeşene Bradu. De asemenea, în atenţia anchetatorilor ar fi şi administratorii sau persoanele care controlează firmele vizate în anchetă.

    Potrivit Poliţiei Române, în dosar sunt vizaţi reprezentanţii a peste 200 de societăţi comerciale care, în perioada 2011-2014, ar fi creat circuite fictive pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

    “De asemenea, prin intermediul societăţilor implicate ar fi fost transferate aproximativ 100 de milioane de euro către persoanele în cauză, iar banii astfel obţinuţi ar fi fost reintroduşi în circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare în baza unor documente fictive”, a precizat sursa citată.

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a precizat că suspecţii au iniţiat, derulat şi participat la circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale. Sume importante ar fi fost transferate în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii ar fi fost retraşi în totalitate în numerar.

    Prejudiciul produs bugetului de stat a fost stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi este de aproximativ 30 de milioane de euro, reprezentând TVA şi impozit pe profit. Suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro, susţin anchetatorii.

    Primarul Florin Frăţică are, potrivit declaraţiei de avere din 2012, şase terenuri intravilane de peste 19.000 de metri pătraţi, un teren forestier de 90,75 de hectare şi două terenuri extravilane de peste 72.000 de metri pătraţi, toate fiind achiziţionate în perioada 1995-2011 şi fiind deţinute în cotă parte împreună cu soţia sau mai multe persoane.

    Frăţică mai are două case, una de 257 de metri pătraţi, din 2006, şi cealaltă de 640 de metri pătraţi, din 1995, pe care o deţine împreună cu altă persoană. De asemenea, primarul a notat în declaraţie şi un apartament în Piteşti, aflat în proprietatea soţiei sale.

    Primarul comunei Bradu are patru autoturisme şi a mai notat în declaraţia de avere că deţine monede din aur de aproximativ 55.000 de euro, bijuterii de 50.000 de euro şi ceasuri de 12.000 de euro.

    De asemenea, Florin Frăţică are conturi bancare, depozite şi fonduri de investiţii în valoare totală de peste 320.000 de lei şi 10.000 de euro, deschise în perioada 2007-2012.

    Conform declaraţiei de avere din 2012, Florin Frăţică a împrumutat unor persoane şi firme 125.000 de euro şi peste 900.000 de lei.

    Primarul din Bradu are un credit în valoare de 70.000 de euro, pe care l-a luat în 2007 şi trebuie să îl achite până în 2037.

    Florin Frăţică a obţinut ca primar, în anul fiscal anterior declaraţiei de avere, venituri de 28.716 lei şi a încasat 426.000 de lei din închiriere unor terenuri, iar soţia sa a obţinut 16.836 de lei, din funcţia de director pe care o deţine la firma Grande Veneţia.

    În declaraţia de interese din 2012, Florin Frăţică scria că este secretar general al PDL Argeş şi preşedintele Ligii Primarilor.

  • Percheziţii în Bucureşti şi 11 judeţe, la firme de IT şi construcţii. Erbaşu, UTI, Strabag, Romsys şi Total Network Solution, anchetate pentru spălare de bani

    Potrivit Poliţiei Române, cele 146 de percheziţii sunt făcute de poliţiştii de la Investigarea Criminalităţii Organizate, în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Poliţiştii vor pune în executare 90 de mandate de aducere, anchetatorii urmând să stabilească, în urma audierilor, dacă vor lua măsuri preventive în cazul suspecţilor.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre firmele percheziţionate sunt Erbaşu, UTI, Strabag, Romsys şi Total Network Solution. De asemenea, percheziţii au loc şi la locuinţa lui Cristian Romeo Erbaşu.

    În dosar sunt vizaţi reprezentanţii a peste 200 de societăţi comerciale care, în perioada 2011-2014, ar fi creat circuite fictive pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române transmis duminică agenţiei MEDIAFAX.

    “De asemenea, prin intermediul societăţilor implicate ar fi fost transferate aproximativ 100 de milioane de euro către persoanele în cauză, iar banii astfel obţinuţi ar fi fost reintroduşi în circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare în baza unor documente fictive”, a precizat sursa citată.

    Prejudiciul produs bugetului de stat a fost stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi este de aproximativ 30 de milioane de euro.

    La percheziţii participă peste 300 de poliţişti de la unităţile centrale şi teritoriale ale Poliţiei Române şi luptători din cadrul Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale.

    Acţiunea este coordonată de Parchetul Tribunalului Bucureşti şi sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.

  • Percheziţii în Bucureşti şi şase judeţe, într-un dosar de evaziune fiscală de 2,2 milioane de euro

    Anchetatorii verifică relaţiile comerciale desfăşurate de 12 societăţi comerciale din România şi trei firme din Marea Britanie.

    “Din cercetări a reieşit că, în perioada 2010 – 2014, reprezentanţii societăţilor implicate nu ar fi înregistrat în evidenţa contabilă veniturile realizate din comercializarea materialelor reciclabile (feroase şi neferoase) şi ar fi înregistrat documente de provenienţă pentru mărfuri comercializate de la firme tip «fantomă»”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Potrivit anchetatorilor, sumele de bani încasate prin conturile bancare ar fi fost ridicate în numerar, folosindu-se borderouri de achiziţii întocmite în fals.

    În urma investigaţiilor s-a stabilit şi că, în cursul anului 2012, ar fi fost realizate mai multe livrări către trei societăţi din Marea Britanie, nerecunoscute de acestea.

    Prejudiciul în acest caz a fost estimat la 2,2 milioane de euro, reprezentând taxe şi impozite sustrase de la plată de administratorii societăţilor, în perioada 2010-2014.

    Dosarul penal este instrumentat de Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice din Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu, sub supravegherea Parchetului Tribunalului Giurgiu.

    La percheziţii participă peste 100 de poliţişti, sprijiniţi de Serviciul de Intervenţii şi Acţiuni Speciale.

  • Percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală în care sunt vizaţi angajaţi ai Primăriei Craiova

    Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Dolj, percheziţiile au avut loc la 24 de adrese din Craiova, respectiv la locuinţele unor angajaţi şi foşti angajaţi ai Direcţiei de Impozite şi Taxe din Primăria Craiova suspectaţi de fraude informatice, fals intelectual, înşelăciune şi abuz în serviciu.

    Aceste infracţiuni ar fi fost comise în perioada 2007 – 2014, prejudiciul depăşind 600.000 de lei.

    ”Este vorba despre un dosar instrumentat de poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor,fiind un dosar penal mai vechi, care vizează vizează fapte penale săvârşite de inspectori din cadrul Direcţiei Impozite şi Taxe în perioada 2007-2012. A existat o colaborare între noi şi Serviciul de Investigare a Fraudelor, au solicitat tot felul de documente, iar astăzi (n.r. joi) au venit şi au solicitat alte documente şi au făcut percheziţii la colegii mei acasă”, a spus Elena Bonescu, director al Direcţiei de Taxe şi Impozite din cadrul Primăriei Craiova.

    Ea a precizat că 19 angajaţi ai Serviciului Impozite şi Taxe au fost duşi la audieri la Parchetul Judecătoriei Craiova.

  • Ponta susţine că Fiscul a strâns 6,5 miliarde lei din evaziune. Creşterea veniturilor bugetare nu confirmă

    “Aş vrea să continuăm ceea ce s-a făcut foarte bine în 2014, adică venituri suplimentare la bugetul de stat numai din colectarea taxelor şi impozitelor de 9 miliarde lei, în total 12 miliare de de lei am încasat în plus 2014 faţă de 2013. Dar din colectarea taxelor 9 miliarde lei (…) Din cele două taxe suplimentare, şi anume taxa pe construcţii speciale şi acciza, au fost în jur de 2,5 miliarde lei, de restul 6,5 miliarde lei colectate, în jur de 1,3 miliarde de euro, sunt din combaterea evaziunii din anii anteriori”, a spus joi premierul într-o conferinţă comună cu ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Oficialii din Ministerul Finanţelor prezenţi la conferinţă nu au reuşit să explice cum s-a ajuns la concluzia că 6,5 miliarde lei au provenit din combaterea evaziunii fiscale, în condiţiile în care toate veniturile suplimentare indică o creştere nominală de circa 6%, cu foarte puţin peste creşterea nominală a PIB de anul trecut, care stă la baza construcţiei bugetare.

    Potrivit celor mai recente estimări publicate de Comisia Naţională de Prognoză, Produsul Intern Brut a înregistrat anul trecut o creştere nominală de 5,2% în 2014. În condiţiile în care se elimină veniturile de 2,5 miliarde lei provenite din taxele introduse, creşterea totală a veniturilor în 2014 este sub 5%, chiar mai mică decât creşterea nominală a PIB, ceea ce nu susţine ipoteza majorării încasărilor din combaterea evaziunii fiscale.

    Astfel, potrivit datelor prezentate de premier, veniturile bugetare fără noile taxe şi impozite au urcat sub creşterea naturală dată de avansul Produsului Iintern Brut.

    Premierul a insistat că principalul obiectiv al Finanţelor trebuie să fie combaterea evaziunii fiscale atât pentru a asigura banii necesari la bugetul de stat, cât şi pentru a reduce concurenţa neloială a firmelor care nu-şi achită obligaţiile către stat.

    “Din acest puncte de vedere, sarcina pe care o trasez Ministerului Finanţelor, ANAF şi Direcţiei Antifraudă este aceea de a continua să trateze evaziunea fiscală ca un pericol pentru siguranţa naţională. Şi combaterea evaziunii fiscale ca un obiectiv fundamental al Guvernului”, a spus Ponta.

    El a comparat combaterea evaziunii fiscale cu lupta împotriva corupţiei, tot obiectiv de siguranţă naţională, unde DNA, Parchetul şi instanţele, “îşi fac foarte bine treaba”.

    “ANAF, DGA, au în primul rând toată susţinerea şi politică şi bugetară în anul 2015, au deja mecanisme de colaborare cu Parchetul, cu Serviciul Român de Informaţii, cu Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, deci tot sistemul deja, în 2014, 2013-2014 a început să se rodeze, rezultatele s-au văzut, 1 miliarde de euro în plus obţinut într-un singur an, iar anul acesta, cu siguranţă, se poate mult, mult mai mult”, a punctat Ponta.

    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a completat că, după discuţiile cu şeful ANAF, Gelu Şefan Diaconu, se aşteaptă ca în 2015 încasările bugetare să depăşească cu circa 8 miliarde de lei programul de încasări pentru acest an.

    Totodată, Vâlcov a anunţat că, potrivit datelor preliminare, bugetul general consolidat a închis anul trecut cu un deficit de 1,98% din PIB, sub ţinta de 2% convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în luna decembrie.

  • Controalele Poliţiei au dus la scăderea cu 20% a evaziunii din panificaţie

    Cele peste 180.000 de controale, realizate în perioada 1 februarie – 23 decembrie din dispoziţia şefului Poliţiei Române, Petre Tobă, au vizat depozite de cereale, unităţi de morărit, panificaţie şi patiserie, distribuitori, comercianţi, importatori, persoane fizice şi mijloace de transport.

    În urma verificărilor, poliţiştii au deschis 1.903 dosare penale, dintre care 1.387 la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi 140 la Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. În aceste dosare sunt bănuite 1.106 persoane.

    De asemenea, au fost dte 58.665 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 14.331 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 380 la OUG 12/2006 privind reglementarea pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale modificată de OUG 93/2009 şi 43.954 la alte acte normative. Valoarea totală a sancţiunilor contravenţionale aplicate este de 32.569.474 de lei.

    În urma aceloraşi cotroale au fost anulate sau suspendate 20 de autorizaţii de antrepozit fiscal, iar în urma neregulilor constatate a fost suspendată ori oprită activitatea la 57 de unităţi de morărit şi panificaţie. Totodată, au fost indisponibilizate sau confiscate bunuri în valoare de 30.925.502 de lei, aceeaşi măsură fiind luată şi faţă de 71 de mijloace de transport, în valoare de 1.066.450 de lei.

    Tot în 2014, începând din 24 iulie, poliţiştii au verificat legalitatea transportului de mărfuri efectuat către Portul Constanţa pe cale rutieră, feroviară şi navală.

    “Poliţiştii au acţionat în microfiltre pentru a verifica legalitatea documentelor şi a mărfurilor transportate. Documentele însoţitoare de transport al mărfurilor ce părăsesc incinta portuară au fost scanate, datele obţinute fiind diseminate poliţiştilor specializaţi în investigarea criminalităţii economice care au verificat operativ societăţile implicate în circuitul comercial. Totodată, în baza analizelor de risc, au fost efectuate verificări directe pentru a se stabili legalitatea operaţiunilor comerciale înscrise în documentele verificate şi a modului de evidenţiere şi declarare a veniturilor realizate”, precizează Poliţia Română.

    Până la 23 decembrie, poliţiştii au controlat peste 78.600 de transporturi de mărfuri (cereale, lemn, deşeuri metalice şi nemetalice, produse alimentare şi nealimentare) şi peste 36.200 de firme destinatare ale transporturilor. În urma acţiunilor desfăşurate pentru verificarea operaţiunilor comerciale desfăşurate în Portul Constanţa, s-a constatat o creştere de 20% a exporturilor fiscalizate, faţă de perioada similară a anului trecut, mai precizează sursa citată.

  • Percheziţii la sediul NEI Guard şi la alte 11 adrese, într-un dosar de evaziune fiscală

    Potrivit anchetatorilor, suspecţii din acest dosar ar fi înfiinţat mai multe societăţi comerciale, prin intermediul cărora ar fi înregistrat, în perioada 2009 – 2014, mai multe tranzacţii fictive, reprezentând servicii care, în realitate, nu ar fi fost prestate.

    În acelaşi timp, o parte dintre operaţiunile comerciale nu ar fi fost înregistrate în contabilitate.

    Conform unui comunicat emis de Poliţia Română, la percheziţii au fost mobilizaţi 70 de poliţişti, care au acţionat sub coordonarea procurorilor Curţii de Apel Bucureşti.