BusinessMagazin

Tag: europarlamentare

  • Ministrul Radu Stroe anunţă măsuri organizatorice pentru DGA, DIPI şi Jandarmerie

     Potrivit lui Radu Stroe, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) are, pentru 2014, opt obiective prioritare.

    Stroe a precizat că este vorba despre pregătirile făcute cu Ministerul Justiţiei pentru intrarea în vigoare, de la 1 februarie, a Codului penal şi a Codului de procedură penală, promovarea Statutului poliţistului şi elaborarea unui proiect de lege similar şi pentru angajaţii IGSU, reluarea discuţiilor legate de Codul rutier, planul de siguranţă pentru grădiniţe şi şcoli, demararea pregătirilor pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, luarea unor măsuri organizatorice pentru DGA, DIPI, Jandarmeria Română şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, trimestrializarea bugetului MAI şi obţinerea de fonduri pentru asigurarea ordinii publice şi pentru intervenţie în cazul producerii unor evenimente neprevăzute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Nu exclud să convoc REFERENDUM pentru Roşia Montană. Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru Roşia Montană?

     Şeful statului a spus, într-un interviu la “Adevărul”, că el este în continuare un susţinător al mineritului.

    Traian Băsescu a precizat, de asemenea, că aprobarea proiectului exploatării de la Roşia Montană se putea face prin Hotărâre de Guvern. El a adăugat că promovarea acestuia prin lege care să fie adoptată de Parlament este încă o dovadă de “laşitate” a actualului Guvern.

    Preşedintele a mai spus că trebuie deschis un dialog cu societatea pe tema proiectului exploatării de la Roşia Montană, iar el nu exclude posibilitatea de a convoca un referendum naţional pe această temă, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European din 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blaga: La PDL nu există vreo cerere a Elenei Băsescu pentru a candida la europarlamentare

     Blaga a fost întrebat dacă a avut vreo discuţie cu Elena Băsescu şi dacă aceasta şi-a manifestat intenţia de a candida la europarlamentare din partea PDL.

    “Nu. Nu avem o astfel de cerere din partea domniei sale. De altfel, noi la Baia Mare o să stabilim forma finală a criteriilor după care vom finaliza lista pentru alegerile europarlamentare”, a răspuns Blaga.

    El a precizat că aceste criterii au fost trimise în urmă cu două luni în teritoriu şi a precizat că la Colegiul Director de sâmbătă, de la Baia Mare, se va discuta atât despre aceste criterii, cât şi despre guvernul alternativă al PDL şi procedura de desemnare a candidatului partidului la Preşedinţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politica Mişcării Populare transformate în partid: prin noi înşine

    Atât noul şef, Eugen Tomac, cât şi o serie de fruntaşi ai noului partid sunt, în mod previzibil, foşti membri PDL sau consilieri prezidenţiali (Teodor Baconschi, Cristian Diaconescu, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu, Vasile Gherasim), iar numărul celor plecaţi din PDL cu destinaţia PMP e de aşteptat să crească, la fel cum a fost de aşteptat şi în cazul precedentelor încercări de pregătire a unor forţe politice capabile să preia simpatiile electoratului de dreapta, fără a prelua şi resentimentele faţă de PDL (Noua Republică, Forţa Civică, Partidul Popular condus de fermierul Costel Caraş şi chiar fundaţia România Liberală a disidenţilor din PNL).

    Principala necunoscută care priveşte noul partid rămâne identitatea candidatului său la prezidenţiale, având în vedere lipsa dorinţei PMP de a se alia cu orice altă formaţiune. Dacă diverse voci din PDL sau Forţa Civică au pledat pentru unificarea dreptei, pentru un candidat comun al formaţiunilor de dreapta la prezidenţialele de la anul şi pentru liste comune la europarlamentare, iniţiatorii Mişcării se opun colaborării cu PDL sau FC şi în general unificării dreptei: consilierul Daniel Funeriu consideră că noul partid al fundaţiei trebuie să meargă singur în alegeri, fiindcă unirea dreptei “este o dorinţă a oamenilor slabi, care au dubii că ar putea atinge pragul la europarlamentare”.

  • Flacăra democraţiei se întoarce cu scântei

    Adrian Papahagi, unul dintre liderii manifestaţiilor pro-Băsescu cu “flacăra democraţiei” din vara trecută, şi-a dat demisia din PDL anunţând că “singurul lider legitim al dreptei este Traian Băsescu”, ceea ce era oricum vizibil, măcar din faptul că acesta a participat la întâlnirea între fondatorii Mişcării şi liderii filialelor din judeţe, ţinută la Vila Lac 1.

    În ce o priveşte pe Elena Udrea, văzută în primăvară ca potenţial lider al popularilor, ea anunţase încă pe atunci că s-ar înscrie în MP dacă s-ar transforma în partid, dar nu ca gest ostil faţă de PDL, cu care aprecia că viitorul partid MP ar urma să coopereze. O despărţire în termeni ostili a avut, în schimb, Cristian Preda, care a fost suspendat din PDL pe şase luni pentru criticile constante aduse conducerii partidului şi care, ca atare, şi-a anunţat colegii că “ne despărţim şi că va dura mai mult de şase luni până să ne regăsim”.
     

  • Referendumul lui Băsescu: vara sanie şi iarna car

    Conform procedurii, Parlamentul urmează să se pronunţe până la 1 iulie în privinţa cererii lui Traian Băsescu de organizare a consultării electoratului, motivat de faptul că USL nu respectă rezultatele referendumului convocat în 2009 de preşedinte pe tema parlamentului unicameral cu 300 de membri.

    Decizia lui Băsescu are darul de a-l readuce în prim-planul jocului politic, oferindu-i ocazia de a-şi lua revanşa faţă de USL pentru înfrângerea de imagine a sa şi a dreptei de la referendumul de demitere din 2012 încoace, din motivul simplu că orice referendum, pe orice temă şi indiferent de cine este convocat, este direct şi exclusiv un barometru de opinie al electoratului asupra calităţii guvernării ţării şi a nivelului de trai. Cu alte cuvinte, electoratul îşi va exprima părerea despre guvernarea USL, nu despre preşedinte sau despre Constituţie, astfel încât oricât de măruntă ar fi erodarea electorală a guvernării de anul trecut până acum (insuficientă, adică, pentru a valida referendumul), manifestarea ei ar fi contabilizată automat drept o creştere a acţiunilor lui Băsescu şi ale micilor formaţiuni care îşi dispută simpatiile electoratului de dreapta fidel lui (FC, Mişcarea Populară) şi care vor căpăta astfel o platformă de afirmare nesperată.

    Cu instinctul binecunoscut, preşedintele şi-a păstrat însă o marjă de libertate în privinţa datei de organizare a referendumului său constituţional, sugerând cumva că esenţialul e ca USL să ştie că nu e liberă să decidă de una singură în privinţa viitoarei Constituţii (“eu, ca omul gospodar, îmi fac vara sanie şi iarna car”) şi că scopul real al ameninţării lui cu referendumul ar fi de fapt să-i facă pe liderii USL să bată în retragere şi să accepte voinţa consultativă a poporului din 2009.

  • Protocolul USL: Liste separate la europarlamentare pe program comun al Uniunii, echipă mixtă la prezidenţiale

     Liderul PNL a afirmat că în protocolul USL va fi clarificat regimul participării la alegerile europarlamentare, unde formaţiunile parte a alianţei vor merge pe liste separate, dar va exista un program comun.

    “La europarlamentare vom candida fiecare dintre partide pe propriile sale liste, ceea ce însă nu va exclude o declaraţie comună, un angajament comun, un program comun ale europarlamentarilor noştri, un program de acţiune în Parlamentul European în interesul României şi în convergenţă cu proiectul de ţară şi cu programul de guvernare al USL”, a declarat Antonescu, după şedinţa USL.

    În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, liderul PNL a precizat că este menţinut angajamentul unui candidat comun al USL, fiind adăugată prevederea pentru constituirea unei “echipe mixte a USL” care să pună la punct “proiectul prezidenţial”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blaga: S-au depus multe candidaturi pentru europarlamentare. Macovei încă nu ştiu să fi depus

    “Sunt deja foarte multe candidaturi depuse (pentru alegerile europarlamentare – n.r.), foarte multe candidaturi depuse din toate regiunile, iar grija noastră este să reuşim să definitivăm, la momentul potrivit, o listă de candidaţi care să reuşească să mobilizeze întreg activul de partid, asta pentru că alegerile europarlamentare au un regim special”, a afirmat Vasile Blaga, întrebat despre candidaturile pentru alegerile europarlamentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blaga: Coagularea forţelor de dreapta trebuie să se facă în jurul PDL

     Întrebat dacă a fost invitat la negocierile propuse de Răzvan Mihai Ungureanu pentru coagularea forţelor de dreapta, Blaga a răspuns: “Nu. O să mă întâlnescu cu dânsul la grupul PDL din Senat”.

    De asemenea, Blaga a spus că, dacă PDL va fi invitat la aceste negocieri, va merge dar în condiţiile pe care democrat-liberalii le-au susţinut până acum, respectiv că doresc coagularea forţelor de dreapta în jurul PDL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Calea dreaptă care de la MRU purcede

    În speţă, după discuţii cu conducerea Partidului Popular European, Ungureanu a anunţat că în următoarele două săptămâni va începe discuţii pentru o coalizare a forţelor de dreapta, pentru a se ajunge la o listă comună de candidaţi pentru alegerile europarlamentare din 2014 şi la un candidat unic pentru prezidenţiale, urmând ca pasul final să fie înfiinţarea unui mare partid de dreapta sau a unei federaţii de partide pentru alegerile locale şi prezidenţiale din 2016.

    De la cine ar urma să pornească însă iniţiativa? După ce Elena Udrea a criticat din nou PDL pentru lipsa de reacţie la iniţiativele puterii, iar Cristian Preda, unul dintre rebelii din PDL, şi-a criticat şi el partidul pentru că nu se îngrijeşte să constituie un “guvern din umbră” ca alternativă la cel oficial al USL, preşedintele Traian Băsescu a acordat un interviu pentru publicaţia Calea Europeană, în care s-a referit la Mişcarea Populară, fundaţia înfiinţată recent de consilierii săi cu ambiţia declarată de a prelua moştenirea politică a PDL. Băsescu a declarat că Mişcarea Populară, fundaţia care aspiră să preia moştenirea PDL pe urmele Noii Republici şi ale Forţei Civice, ar trebui să se doteze cu un partid de centru-dreapta cu filiale dezvoltate în toată ţara, pentru a-şi promova ideile – atragerea spre politică a celor 58% dintre alegători care nu vin la vot, reforma Constituţiei, a sănătăţii, a educaţiei şi a clasei politice.