Ora 21:00 Biroul Elecctoral Central (BEC) anunţă, că prezenţa la vot, la alegerile europarlamentare, la ora 21:00, a fost de 49,01%. La referendum pe tema justiţiei, procentul a fost de 41,27.
Ora 20.00 Biroul Electoral Central (BEC) anunţă că duminică, până la ora 20.00, au votat 46,34% dintre alegători pentru alegerile europarlamentare şi 38,96% pentru referendumul pe justiţie iniţiat de Klaus Iohannis.
Secţiile de votare sunt deschise între orele 7:00 şi 21:00. La ora 21:00 mai pot vota doar alegătorii care se află în sala unde se votează. În străinătate se votează între 7 şi 21 ora locală.
Dacă sunteţi omis din lista permanentă, veţi fi înscris pe o listă suplimentară. Bucureştenii trebuie să voteze la secţia unde sunt arondaţi, ei neputând vota pe listă suplimentară în alt sector. Ambele voturi (pentru europarlamentare şi referendum) vor fi date în aceleaşi secţii de votare.
– Veţi prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secţiei de votare. După scanarea actului de identitatea şi validarea alegătorului, acesta se va deplasa înspre membrii biroului electoral. Dacă nu se încadrează în condiţiile legale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare ia o decizie în acest sens. Aveţi opţiunea de a vota doar la europarlamentare sau la referendum. Dacă nu doriţi să votaţi la referendum, membrii biroului electoral al secţiei de votare vor trage o linie în dreptul spaţiului pentru semnătură pentru referendum. După semnarea sau înscrierea şi semnarea pe lista electorală suplimentară veţi primi trei buletine de vot, unul pentru europarlamentare şi două pentru referendum (câte un buletin pentru fiecare întrebare de la referendum), potrivit roaep.ro.
– Pe 26 mai românii votează reprezentanţii în Parlamentul European. România are alocat un număr de 32 de reprezentanţi, care sunt aleşi în sistem proporţional, pe liste închise; există o singură circumscripţie. Cu alte cuvinte, fiecare partid primeşte mandate direct proporţional cu numărul de voturi obţinute. Mandatul unui europarlamentar este de 5 ani.
– Referendum 2019. De asemenea, pe 26 mai o să aibă loc şi un referendum pe teme legate de justiţie, convocat de preşedintele Klaus Iohannis.
Cele două întrebări care vor fi incluse pe buletinele de vot: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”
– Referendum 2019. Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ştampila de control a secţiei de votare. Dacă aceasta lipseşte, votul va fi declarat nul! Aplicaţi ştampila cu menţiunea “VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit, respectiv opţiunii de la referendum. Îndoiţi buletinul, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secţiei de votare să rămână în afară, şi introduceţi-l apoi în urnă corespunzătorare (vor fi folosite urne diferite pentru alegeri şi referendum) astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. Dacă greşiţi aplicarea ştampilei, puteţi cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat.
– Restituiţi ştampila şi primiţi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT” (buletine) sau un timbru autocolant (cărţile de identitate). Se va aplica un singur autocolant, indiferent dacă votaţi doar la referendum sau la europarlamentare.
– Alegătorii care nu se pot deplasa la secţia de votare din cauză de boală sau invaliditate pot solicita urna specială (mobilă) de la secţia de votare cea mai apropiată de locul în care se află în ziua alegerilor printr-o cerere scrisă însoţită de documente justificative. Cererea se face cel târziu în preziua alegerilor. În ziua alegerilor, o echipă formată din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la locul unde se află alegătorul, cu urna specială şi materialele necesare votării. Fiecare secţie de votare are o singură urnă specială, care trebuie să fie la ora 21:00 înapoi la secţia de votare.
Formaţiunea condusă de Le Pen s-a clasat pe primul loc în preferinţele de vot, cu 25 de procente, potrivit unui sondaj realizat recent de instituitul de cercetare OpinionWay pentru cotidianul Les Echos, informează agenţia Reuters.
La mică distanţă de Mişcarea Naţională se situează En March!, cu 23 de procente.
Ascensiunea celor două formaţiuni s-a produs în detrimentul partidelor tradiţionale, cum ar fi Republicanii (centru-dreapta), care este preferat de doar 13% din votanţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Daţi-mi voie să vă spun despre Iaşi. Am venit acum pe jos. Ştiu cum se face. Dar parcă nu bătea cu filmul pe care l-am văzut alaltăieri. Oameni foarte primitori. Oameni foarte calzi. Dacă toate ar fi aşa, ce bine ar fi. PSD de doi ani şi jumătate încearcă să îndoaie legile. Nu pentru voi. Numai pentru ei, ca să scape ei. Sunt unii care spun – domnule preşedinte hai lăsaţi poveştile. Sunt chesituni acolo la Bucureşti. Ce veniţi cu poveştile acestea. În realitate este altceva. Dacă pierdem independenţa justiţiei, atunci pierdem şi şansa pentru autostrăzi, pentru spitale, de a avea grădiniţe şi şcoli bune pentru copiii noştri. Atunci începem să pierdem bani şi dacă îi lăsăm pe ei să ne strice ţara, la urmă nu vor plăti ei. Vom plăti noi şi tu, şi tu, românii vor plăti. Din acest motiv vă spun – aşa nu se poate”, a afirmat Klaus Iohannis, la mitingul organizat de PNL, sâmbătă, la Iaşi.
Astfel, potrivit sondajului, partidul lui Le Pen ar urma să obţină 22% din voturi, în timp ce partidul preşedintelui Emmanuel Macron, La République En Marche, ar obţine 21,5%. Aceasta este prima dată când partidul condus de Marine Le Pen conduce în sondaje.
Sondajul de opinie a fost realizat pe 2 şi 3 mai, la scurt timp după ce preşedintele Emmanuel Macron a propus mai multe măsuri ca răspuns la protestele „Vestelor galbene”, printre care şi reduceri de taxe şi impozite care ar costa bugetul de stat aproximativ 5 miliarde de euro.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Sadjady, fost membru al Partidului Conservator, candida la europarlamentare din partea noii formaţiuni centriste Change UK.
„Am renunţat la candidatura la europarlamentare pe listele Alianţei 2020. Am participat la acest proces considerând că voi avea astfel ocazia să fac mai mult bine, mai repede, mai multor oameni. Am constatat că – cel puţin momentan – nu este aşa. Prefer să ocup locul care consider că îmi oferă cel mai bun context să-mi folosesc la maximum capacităţile, iar acest loc rămâne, deocamdată, societatea civilă, mediul profesional de analiză, de politică internaţională, de comunicare etc”, a scris Oana Popescu, pe Facebook.
Majoritatea sloganurilor folosite momentan denotă o abordare a problemelor locale, naţionale, şi nu una care să fie integrată în discursul privind problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, a spus pentru MEDIAFAX sociologul Ciprian Necula.
„Toate mesajele pe care le-am văzut au o doză importantă de anti-europenism: «Nu suntem cetăţeni de mâna a doua, vrem să fim şi noi acolo printre primii». Mesajele partidelor în contextul alegerilor pentru Parlamentul European adresează poziţia României din perspectiva unei entităţi complexate de istorie”, a afirmat Ciprian Necula.