Tag: Europa de Est

  • Zoran Puskovic este noul General Manager pe Europa de Est la Kaspersky Lab

    Experienţa sa acoperă majoritatea segmentelor de business din Europa de Est – de la segmentul consumer şi al operatorilor, până la IMM-uri şi pieţele marilor companii.

    În noua sa postură de conducere executivă, Zoran va fi responsabil de creşterea pe termen lung şi profitabilitatea business-ului din Europa de Est şi va coordona dezvoltarea strategică a activelor Kaspersky Lab din regiune. Zoran Puskovic a ocupat anterior funcţia de Director regional de vânzări pentru pieţele emergente, în cadrul ServiceNow CEE. El are peste 30 de ani de experienţă în sectorul tehnologic, de-a lungul cărora a ocupat poziţii similare de leadership la Virtual Instruments, VMware Global şi SAP Central Europe, precum şi la IBM şi Hewlett-Packard, printre altele.

    „Sunt gata să contribui la consolidarea brandului Kaspersky Lab în această regiune şi, la fel de important, să furnizăm cât mai multe inovaţii tehnologice clienţilor est-europeni şi să ducem, astfel, business-ul Kaspersky Lab la următorul nivel,” spune Zoran Puskovic.

    Printre inovaţiile Kaspersky Lab care vor stimula creşterea business-ului în Europa de Est se numără tehnologiile de detecţie Next Generation precum Security Intelligence Services, dar şi platforma integrată Kaspersky Endpoint Security şi Kaspersky Threat Management and Defense – o platformă avansată de securitate cibernetică care protejează companiile mari în faţa ameninţărilor complexe.

  • ¨Elveţia Balcanilor“, afişează primul excedent bugetar după 22 de ani graţie creşterii economice

    Slovenia, o economie fostă comunistă cu doar 2 milioane de locuitori, dar cu unele dintre  cele mai ridicate niveluri de trai din Europa de Est, a încheiat anul trecut cu un uşor excedent bugetar, o premieră după 22 de ani, a anunţat institutul naţional de statistică al ţării, scrie Le Figaro.

    Excedentul public, urmărit de Comisia Europeană pentru a estima echilibrul bugetar al statelor membre ale zonei euro, a atins 16 milioane de euro, echivalentul a 0,03% din PIB, pe fondul creşterii puternice a economiei slovene.

    PIB-ul sloven a avansat cu 5,4% în 2017, în principal datorită exporturilor şi cererii interne, după o rată de creştere de 3,1% în 2016. Rata de creştere din 2017, una dintre cele mai ridicate din zona euro, este cea mai solidă înregistrată de Slovenia din 2007, când aceasta atinsese 5,7%.

    În 2013, Slovenia a suferit o scădere cu 1,1% a PIB-ului său din cauza dificultăţilor sectorului său bancar.

  • Viitorul într-o lume unde forţa de muncă este rară stă în automatizare. Ce se va întâmpla în Europa de Est

    Directorul de uzină Gabor Kiraly îşi aminteşte întâlnirea din urmă cu câţiva ani, când el şi şefii săi austrieci au înţeles cât de gravă urma să devină criza de forţă de muncă din Ungaria  a fost, spune el, o ”descoperire şocantă“, scrie Reuters.

    Rata şomajului din oraşul Papa, din vestul Ungariei, unde Hirtenberger Automotive Safety are 725 de angajaţi şi produce componente auto, se apropia practic de zero. Realizarea unei cifre de afaceri mai mari era deja o mare problemă.
    Dar au venit roboţii. Hirtenberger a cheltuit 2,5 milioane de euro pentru a automatiza două linii de producţie la fabrica maghiară pentru a face faţă cererii crescute din partea BMW, Mercedes, Volkswagen şi Audi. Şi nu este singura companie care recurge le această soluţie.

    Companiile din Europa de Est îşi intensifică investiţiile în automatizări pentru a răspunde unui deficit de forţă de lucru care a început după criza financiară din 2008 şi după ce în 2011 au fost ridicate ultimele restricţii privind fluxurile de muncitori către ţările mai bogate din Uniunea Europeană.

    În timp ce politicienii şi economiştii din multe părţi ale lumii se îngrijorează cu privire la posibilele efecte sociale negative ale înlocuirii oamenilor cu roboţi, aici automatizarea este mană cerească pentru companiile care doresc să evite reducerea cotei de piaţă.

    Schimbările indică o modificare a modelului economic bazat pe folosirea intensivă a forţei de muncă al fostelor state comuniste satelite ale URSS, care au atras investiţiile străine cu stimulente fiscale şi cu mâna de lucru ieftină – eclipsată de costurile muncii din Occident.

    Deşi au fost majorate semnificativ de multinaţionale, salariile nu sunt suficient de mari pentru a convinge tinerii să rămână să lucreze în ţară sau pentru a compensa dinamicile demografice acum îngrijorătoare – populaţia se micşorează şi îmbătrâneşte.
    Dacă ratele de fertilitate scăzute persistă, populaţiile cumulate ale Poloniei, Cehiei, Slovaciei şi Ungariei se vor reduce cu mai mult de 8 milioane de persoane, la 56 milioane până în 2050, potrivit unui raport al ONU din 2017.
    ”Înainte de criză, nu era suficient capital disponibil, în timp ce forţa de muncă era foarte ieftină şi abundentă“, explică Attila Godi, director executiv la Terran Tetocserep, producător de ţiglă din Ungaria. Compania a cheltuit anul trecut 900.000 de euro pentru a instala roboţi şi echipamente auxiliare la fabrica sa din sudul ţării. ”Tendinţa este inversă acum. Capitalul este disponibil şi acesta ar trebui să fie investit în tehnologii moderne şi funcţionale, în timp ce costul forţei de muncă creşte“, spune Godi.

    Economiştii avertizează că lipsa forţei de muncă ar putea avea un efect de paralizie asupra unor economii din estul Europei în următorii ani, într-un moment în care companiile occidentale se plâng de lipsă de muncitori inclusiv în Germania, Olanda, Franţa şi Marea Britanie. ”Restrângerea treptată a pieţelor forţei de muncă este evidentă de cel puţin trei ani, însă 2018 ar putea constitui un punct critic, cu penuria de forţă de muncă începând să preseze creşterea economică“, avertizează analiştii de la UniCredit.

    Pentru că nu mai găsesc personal, companiile ar putea începe să se gândească la relocarea producţiei. Kiraly spune că aceasta nu a fost una dintre opţiunile discutate la întâlnirea de la sediul Hirtenberger deoarece investiţiile făcute în Papa fac din fabrica de acolo o ”bază strategică“ pentru firmă.

    ”De aceea am ales ca strategie automatizarea. Dacă vom automatiza, impactul asupra pieţei muncii va fi mai mic“, a spus el, adăugând că Hirtenberger are în vedere o fabrică nouă, dar mai aproape de sursa cererii. El nu a oferit mai multe detalii.
    Ungaria se confruntă cu cel mai mare deficit de forţă de muncă, însă sunt afectate şi companiile cehe, slovace şi poloneze, după cum arată un sondaj realizat de Erste Bank.

    Un alt studiu, al companiei Ipsos, la care au participat 100 de companii cehe, a constatat că aproape o treime dintre acestea a trebuit să reducă comenzile anul trecut din cauza lipsei forţei de muncă, iar una din patru întreprinderi intenţiona să accelereze planurile de automatizare.

    Vesz-Mont 2000 construieşte unităţi de producţie robotizate, dar se chinuie să ţină pasul cu cererea deoarece şi ea este o victimă a lipsei de forţă de muncă. Lansată într-un hambar în urmă cu 19 ani, compania a trecut de la construirea de echipamente pentru gimnastică la unităţi pentru furnizorii automotive şi pentru alte firme. Are acum 170 de angajaţi. ”Gama de sarcini pe care le-am automatizat pentru clienţii noştri s-a triplat în ultimul an“, spune directorul executiv Tibor Zentai. Veniturile au crescut cu aproximativ 10% anul trecut, iar compania îşi propune să dubleze vânzările de roboţi în acest an. ”Creşterea putea fi mult mai mare, având în vedere cererea, dar cu greu am putut ţine pasul cu piaţa“, a spus Zentai.

    Federaţia Internaţională de Robotică din Frankfurt (IFR) estimează că anul trecut au fost instalaţi 9.900 de roboţi în Europa Centrală şi de Est, în creştere cu 28% faţă de anul precedent. IFR proiectează o rată de creştere anuală de 21% a livrărilor de roboţi către regiune până la sfârşitul acestui deceniu, ritm aproape dublu faţă de media europeană.

    Densitatea roboţilor, o măsură a roboţilor industriali multifuncţie la 10.000 de muncitori din sectorul de producţie, este cea mai ridicată în Slovacia, de 135. |n Cehia este de 101, ajunge la 57 în Ungaria şi respectiv 32 în Polonia, conform cifrelor IFR pentru 2016.

    Cota este scăzută în Polonia din cauza celor peste un milion de muncitori veniţi din statele vecine, mai ales din Ucraina, ţară care are o cultură şi o limbă asemănătoare. Pentru ucraineni, permisele de muncă sunt relativ uşor de obţinut. Jakub Gontarek, expert în cadrul unei uniuni patronale din Polonia, a explicat că este mai ieftin pentru companiile poloneze să angajeze străini sau să plătească salarii mai mari decât să automatizeze producţia.

    Compania austriacă Engel, care a furnizat către Hirtenberger utilaje de modelat mase plastice, a anunţat că în timp ce două treimi din unităţile vândute în Ungaria au fost automatizate în 2017, proporţia creşte la peste 75% pentru comenzile noi. Engel automatizează şi liniile de producţie deja în funcţiune, asigură directorul executiv al subsidiarei ungare, Albert Vincze.
    ”În aceste zile, instalăm şi punem în funcţiune patru astfel de roboţi la clienţii noştri şi suntem în discuţii cu un alt client cu privire la instalarea postvânzare a trei roboţi. |n cazul său, achiziţia este în mod clar determinată de necesitatea înlocuirii muncii umane“, a spus directorul.

    Dar automatizarea aduce noi provocări. Vincze a remarcat că programarea, întreţinerea şi repararea utilajelor automate necesită specialişti cu înaltă calificare. Această resursă aproape că s-a epuizat. Engel încearcă să angajeze absolvenţi de liceu şi de învăţământ universitar imediat după şcoală, oferind un program de formare de 3-5 ani şi condiţii suficient de atractive pentru ca aceştia să-şi reconsidere planurile de a pleca în străinătate. ”Lucrăm în acelaşi mediu cu al clienţilor noştri şi avem la fel de multă dificultate în a găsi profesionişti calificaţi ca oricare alţii“, se plânge Vincze.

    Productivitatea generală a muncii în regiune este inferioară mediei UE, după cum arată datele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), însă cheltuielile mai mari pentru maşini şi automatizări au condus la îmbunătăţiri modeste.
    Intensitatea capitalului în raport cu orele lucrate a crescut cu 2,9% în Polonia între 2000 şi 2014, cu 2,2% în Ungaria şi cu 1,7% în Republica Cehă. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă, indicatorul a crescut cu 0,7% în Germania şi cu 0,3% în Franţa.

    Băncile cu operaţiuni în Ungaria, cum ar fi K & H, unitatea locală a KBC belgian, Raiffeisen Bank International din Austria şi OTP Bank, cea mai mare bancă maghiară, se aşteaptă ca investiţiile în automatizare să rămână ridicate.
    Dinax, care vinde produse de tratare a apei pentru hoteluri şi piscine în Ungaria, are doar 30 de angajaţi, după ce a fost forţată să îşi automatizeze operaţiunile pentru că nu găsea studenţi pentru muncă temporară de vară, chiar şi în condiţiile în care a majorat salariile cu până la 20% în 2016 şi cu 15% anul trecut.

    După ce a cumpărat controlere de greutate programabile de 18.000 dolari, pompe de la Rice Lake Weighing Systems din Wisconsin şi pompe Stenner din Jacksonville, Florida, Dinax poate acum să tragă cu 50% mai mult lichid în recipiente din plastic  munca a două persoane pe zi. Firma are în plan încă o investiţie, de 20.000 de dolari, pentru a automatiza acelaşi proces pentru substanţele chimice pudră. ”Am nimerit două păsări cu o singură piatră: pe de o parte ne putem mări capacităţile. Pe de altă parte, nu este nevoie să angajăm mai mulţi oameni“, spune managerul de operaţiuni Tibor John.
    Cu noi fabrici sau extinderi de producţie anunţate în regiune aproape săptămânal, penuria de forţă de muncă riscă să se transforme în criză. Automatizarea devine o necesitate.

    Compania japoneză Yaskawa, unul dintre cei mai mari producători de roboţi din lume, vede în această posibilitate o oportunitate. Yaskawa îşi construieşte o fabrică şi un centru de cercetare în robotică în Slovenia, o investiţie de 25 de milioane de euro. Fabrica, prima din Europa, va începe să producă anul acesta. Scopul japonezilor este să intre pe terenul pe care până acum au excelat nemţii. Yaskawa a avut de ales între Slovenia, Slovacia, Cehia şi Polonia. Uzina va da de lucru la 200 de persoane. Presa locală a scris că japonezii vor produce iniţial 4.000 de roboţi pe an, apoi 5.000-6.000 de unităţi pe an. |n 2020 fabrica urmează să fie extinsă. Fabrica ar trebui să acopere până la 80% din cererea europeană. Investiţia a fost îndelung aşteptată şi va aşeza Slovenia pe harta tehnologiei.

    Cu la fel de mult entuziasm a fost aşteptată construirea unei fabrici Jaguar Land Rover în Slovacia. Şi pentru această investiţie a fost o cursă între ţările din regiune. Elanul britanicilor s-a mai domolit când s-au lovit de problema lipsei de forţă de muncă. Problema este atât de mare încât uzinele auto din Ungaria se tem că le vor pleca oameni în ţara vecină, unde salariile sunt mai mari. Rămâne de văzut cu se va descurca Yaskawa.

    Engineered Arts, un producător de roboţi, dar din Marea Britanie, simte din plin penuria de oameni cu pregătire în robotică. ”Mereu căutăm să angajăm oameni noi. O mare problemă de care ne lovim este că nu există experienţă în robotică. Iar cererea este uriaşă“, spune, pentru CNBC, Will Jackson, fondatorul companiei. Engineered Arts proiectează şi produce roboţi umanoizi care pot imita mişcările umane şi chiar cânta şi pot fi programaţi să ţină discursuri. ”|n cazul nostru, roboţii creează locuri de muncă, nu distrug joburi“, explică Jackson.

    ”Abilităţile digitale, în domeniul IT, în fizică, tehnologie, inginerie şi matematică, sunt foarte importante pentru angajatul viitorului“, explică Stefano Scabbio, preşedinte regional al companiei de recrutare ManpowerGroup. Un sondaj recent al acesteia, la care au participat 20.000 de angajatori din 42 de state, a găsit că aproape 90% dintre companii intenţionează să menţină sau să majoreze personalul în următorii doi ani datorită automatizării. Cele mai multe locuri de muncă vor fi adăugate în sectoarele IT, serviciu clienţi şi producţie avansată. ”Este important să facem companiile de toate mărimile să înţeleagă importanţa recalificării şi pregătirii oamenilor“, subliniază Scabbio.

  • Cel mai tare Aquapark din Europa de Est se deschide în România. Proiectul are primii bani prevăzuţi în bugetul pe 2018

    Cum atunci banii, 100.000 de lei, erau alocati in buget pentru studiul de fezabilitate, consilierii ii cereau sa dea drumul la intocmirea documentatiei in speranta obtinerii de bani europeni.
     
    Idolu si Geana chiar i-au inmanat primarului si un memoriu tehnic in care au trecut si locul gasit de ei, pe drumul spre Jimbolia, loc in care se putea ajunge usor cu masina ori cu troleibuzul 13.

    Atunci, pentru ca nu a fost ideea lui, Nicolae Robu n-a vazut cu ochi buni propunerea alesilor.

    „Atunci cand faci o investitie atat de mare, trebuie sa ai in vedere toate aspectele ce tin de ea si de exploatarea ei ulterioara. Trebuie sa ai minimum 1.000 de locuri de parcare in zona adiacenta, spre exemplu. Si atunci, ramane o intrebare: merita sa dedici din terenul foarte scump care este in oras, bun pentru alte dezvoltari, cu o suprafata atat de mare, ca sa faci un asemenea parc? Sau, mai degraba, este rational sa facem si noi in Timisoara ce au facut cu totii din alte parti, sa amplasam un astfel de parc putin in afara orasului, unde terenul este incomparabil mai ieftin”, a explicat atunci Robu.

    Doi ani mai tarziu, in toamna lui 2017, primarul Timisoarei facea anuntul potrivit caruia studiul de fezabilitate avea sa fie dat in lucru in scurt timp si ca parcul se va face cu ajutorul unor imprumuturi, pentru ca in 2020 sa fie gata. Mai mult, preciza ca avea in vedere 3 locatii. Una dintre ele tocmai Mehala, cea pe care cu doi ani inainte a respins-o.

    „Dam drumul studiului de fezabilitate pentru Aquaparcul Timisoarei. Vrem sa il facem pe banii nostri pentru ca nu suntem finantabili pe fonduri europene. Timisoara nu are areal de statiune pe teritoriul sau, cum are Oradea. O sa vedem, ori in Mehala, ori in zona aeroportului Cioca, ori undeva inspre padurea Bistra, nu stiu inca locatia, urmeaza sa facem si eu personal si colegii deplasari pe teren inainte de a face tema de proiectare. Nu puteam mai devreme pentru ca orasul trebuia modernizat in privinta infrastructurii de mobilitate„, a spus in septembrie 2017 primarul Nicolae Robu.

    Mai mult, sustinea ca Aqualand-ul de la Timisoara va fi cu mult mai mare si mai frumos decat cel de la Szeged si ca ar putea costa chiar si 15 milioane de euro.

    „Acesta va fi chiar cel mai tare din aceasta parte de Europa. Va avea in jur de 10 hectare. Estimez ca cel tarziu in 2020 va fi inaugurat. Tehnologiile de realizare sunt ceva sunt destul de bine puse la punct acum si cred ca intr-un an -un an jumatate se va realiza. Daca merge bine licitatia, poate in 2019 va fi gata. Ne gandim si la un imprumut bancar. Nu am estimare, cat ar costa, discutam de sume in jurul a 10-15 milioane de euro„, a explicat in septembrie edilul sef al Timisoarei, adaugand ca Aquapark-ul va avea mai multe bazine, sisteme de tobogane cu apa cum nu exista in zona in acest moment, dar si tiroliana.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BOALA care se răspândeşte cu o viteză NECONTROLABILĂ în Europa

    Potrivit informaţiilor ONU, Europa s-ar confrunta astăzi cu o provocare mai mare decât Africa atunci când ne referim la virusul HIV şi a bolii SIDA. Declaraţia a fost făcută, potrivit Deutsche Welle, de către vice-directorul programului pentru SIDA al ONU, Luiz Loures, în cadrul unei întâlniri la Berlin.

    Acesta a vorbit şi despre creşterea masivă a numărului de cazuri noi de infectări cu HIV în Europa de est şi în centrul Asiei, cea mai afectată ţară fiind Rusia.

    „În regiunea amintită se înregistreză, în prezent, o catastrofă”, a declarat şi Sylvia Urban, preşedinta asociaţiei de acţiune anti-Sida şi a societăţii germane de ajutorare a bolnavilor de Sida, adăugând că guvernul german ar trebui să ia anumită măsuri pentru a transmite experienţele autorităţilor nemţeşti în ceea ce priveşte reuşita combaterii răspândirii HIV şi SIDA către statele din Europa de Est. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BOALA care se răspândeşte cu o viteză NECONTROLABILĂ în Europa

    Potrivit informaţiilor ONU, Europa s-ar confrunta astăzi cu o provocare mai mare decât Africa atunci când ne referim la virusul HIV şi a bolii SIDA. Declaraţia a fost făcută, potrivit Deutsche Welle, de către vice-directorul programului pentru SIDA al ONU, Luiz Loures, în cadrul unei întâlniri la Berlin.

    Acesta a vorbit şi despre creşterea masivă a numărului de cazuri noi de infectări cu HIV în Europa de est şi în centrul Asiei, cea mai afectată ţară fiind Rusia.

    „În regiunea amintită se înregistreză, în prezent, o catastrofă”, a declarat şi Sylvia Urban, preşedinta asociaţiei de acţiune anti-Sida şi a societăţii germane de ajutorare a bolnavilor de Sida, adăugând că guvernul german ar trebui să ia anumită măsuri pentru a transmite experienţele autorităţilor nemţeşti în ceea ce priveşte reuşita combaterii răspândirii HIV şi SIDA către statele din Europa de Est. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cel mai tare Aquapark din Europa de Est se face într-un oraş din România

    Va porni in scurta vreme studiul de fezabilitate, parcul se va face cu ajutorul unor imprumuturi si va fi gata in 2020, spune Nicolae Robu.
     
    „Dam drumul studiului de fezabilitate pentru Aquaparcul Timisoarei. Vrem sa il facem pe banii nostri pentru ca nu suntem finantabili pe fonduri europene. Timisoara nu are areal de statiune pe teritoriul sau, cum are Oradea. O sa vedem, ori in Mehala, ori in zona aeroportului Cioca, ori undeva inspre padurea Bistra, nu stiu inca locatia, urmeaza sa facem si eu personal si colegii deplasari pe teren inainte de a face tema de proiectare. Nu puteam mai devreme pentru ca orasul trebuia modernizat in privinta infrastructurii de mobilitate. In 50 de ani nu s-a facut niciun pod, niciun pasaj, dar numarul de masini a crescut de 1000 de ori si nu e usor sa dezvolti ce nu s-a facut de-a lungul a 50 de ani„, a spus primarul Nicolae Robu.
     
    Aqualand-ul de la Timisoara va fi cu mult mai mare si mai frumos decat cel de la Szeged, sustine primarul Timisoarei. Ar putea costa chiar si 15 milioane de euro.
     
    „Acesta va fi chiar cel mai tare din aceasta parte de Europa. Va avea in jur de 10 hectare. Estimez ca cel tarziu in 2020 va fi inaugurat. Tehnologiile de realizare sunt ceva sunt destul de bine puse la punct acum si cred ca intr-un an -un an jumatate se va realiza. Daca merge bine licitatia, poate in 2019 va fi gata. Ne gandim si la un imprumut bancar. Nu am estimare, cat ar costa, discutam de sume in jurul a 10-15 milioane de euro„, a explicat edilul sef al Timisoarei.
     
    Aquapark-ul va avea mai multe bazine, sisteme de tobogane cu apa cum nu exista in zona in acest moment, dar si tiroliana, a mai dezvaluit primarul Nicolae Robu.
     
  • Cel mai tare Aquapark din Europa de Est se face într-un oraş din România

    Va porni in scurta vreme studiul de fezabilitate, parcul se va face cu ajutorul unor imprumuturi si va fi gata in 2020, spune Nicolae Robu.
     
    „Dam drumul studiului de fezabilitate pentru Aquaparcul Timisoarei. Vrem sa il facem pe banii nostri pentru ca nu suntem finantabili pe fonduri europene. Timisoara nu are areal de statiune pe teritoriul sau, cum are Oradea. O sa vedem, ori in Mehala, ori in zona aeroportului Cioca, ori undeva inspre padurea Bistra, nu stiu inca locatia, urmeaza sa facem si eu personal si colegii deplasari pe teren inainte de a face tema de proiectare. Nu puteam mai devreme pentru ca orasul trebuia modernizat in privinta infrastructurii de mobilitate. In 50 de ani nu s-a facut niciun pod, niciun pasaj, dar numarul de masini a crescut de 1000 de ori si nu e usor sa dezvolti ce nu s-a facut de-a lungul a 50 de ani„, a spus primarul Nicolae Robu.
     
    Aqualand-ul de la Timisoara va fi cu mult mai mare si mai frumos decat cel de la Szeged, sustine primarul Timisoarei. Ar putea costa chiar si 15 milioane de euro.
     
    „Acesta va fi chiar cel mai tare din aceasta parte de Europa. Va avea in jur de 10 hectare. Estimez ca cel tarziu in 2020 va fi inaugurat. Tehnologiile de realizare sunt ceva sunt destul de bine puse la punct acum si cred ca intr-un an -un an jumatate se va realiza. Daca merge bine licitatia, poate in 2019 va fi gata. Ne gandim si la un imprumut bancar. Nu am estimare, cat ar costa, discutam de sume in jurul a 10-15 milioane de euro„, a explicat edilul sef al Timisoarei.
     
    Aquapark-ul va avea mai multe bazine, sisteme de tobogane cu apa cum nu exista in zona in acest moment, dar si tiroliana, a mai dezvaluit primarul Nicolae Robu.
     
  • Cel mai tare Aquapark din Europa de Est se face într-un oraş din România

    Va porni in scurta vreme studiul de fezabilitate, parcul se va face cu ajutorul unor imprumuturi si va fi gata in 2020, spune Nicolae Robu.
     
    „Dam drumul studiului de fezabilitate pentru Aquaparcul Timisoarei. Vrem sa il facem pe banii nostri pentru ca nu suntem finantabili pe fonduri europene. Timisoara nu are areal de statiune pe teritoriul sau, cum are Oradea. O sa vedem, ori in Mehala, ori in zona aeroportului Cioca, ori undeva inspre padurea Bistra, nu stiu inca locatia, urmeaza sa facem si eu personal si colegii deplasari pe teren inainte de a face tema de proiectare. Nu puteam mai devreme pentru ca orasul trebuia modernizat in privinta infrastructurii de mobilitate. In 50 de ani nu s-a facut niciun pod, niciun pasaj, dar numarul de masini a crescut de 1000 de ori si nu e usor sa dezvolti ce nu s-a facut de-a lungul a 50 de ani„, a spus primarul Nicolae Robu.
     
    Aqualand-ul de la Timisoara va fi cu mult mai mare si mai frumos decat cel de la Szeged, sustine primarul Timisoarei. Ar putea costa chiar si 15 milioane de euro.
     
    „Acesta va fi chiar cel mai tare din aceasta parte de Europa. Va avea in jur de 10 hectare. Estimez ca cel tarziu in 2020 va fi inaugurat. Tehnologiile de realizare sunt ceva sunt destul de bine puse la punct acum si cred ca intr-un an -un an jumatate se va realiza. Daca merge bine licitatia, poate in 2019 va fi gata. Ne gandim si la un imprumut bancar. Nu am estimare, cat ar costa, discutam de sume in jurul a 10-15 milioane de euro„, a explicat edilul sef al Timisoarei.
     
    Aquapark-ul va avea mai multe bazine, sisteme de tobogane cu apa cum nu exista in zona in acest moment, dar si tiroliana, a mai dezvaluit primarul Nicolae Robu.
     
  • Economiile Europei de Est duduie. Creşterea Cehiei a spulberat orice prognoză,iar Polonia a sfidat estimările economiştilor

    Europa de Est o duce bine când  Europa de Vest o duce bine. În trimestrul II, estul a dus-o şi mai bine. Cu România în fruntea plutonului, cu Cehia spulberând orice prognoză şi cu Polonia sprintând în forţă, Europa emergentă depăşeşte Vestul la capitolul creştere economică.

    Pentru cehi, performanţa economică se plăteşte, coroana apreciindu-se după publicarea rezultatelor economice pentru trimestrul II: un avans de 4,5% în ritm anualizat, o performanţă din partea unei economii dezvoltate uluitoare pentru mulţi analişti. Trimestru la trimestru, PIB-ul a urcat cu 2,3%, potrivit datelor Eurostat, o accelerare notabilă de la ritmul de 1,5% din cele trei luni anterioare. De altfel, creşterea de 2,3% reprezintă un record pentru Cehia. Coroana cehă s-a apreciat ieri cu 0,4% faţă de euro, apropiindu-se de cel mai ridicat nivel din ultimele două săptămâni. Principalul motor al creşterii economice a fost cererea internă, sprijinită de consumul robust din gospodării şi de investiţiile companiilor, notează Reuters.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro