Cu 4,9495 lei, euro atinge miercuri un nou maxim istoric în raport cu leul şi este aproape de pragul psihologic de 5 lei.
Creşterea este de 0,02% faţă de cursul de marţi.
Euro a început anul la un curs de 4,8691 lei.
Dolarul american este cotat la 4,2188 lei, în creştere cu 0,02%, iar lira sterlină la 5,7509 lei, în scădere.
Gramul de aur este cotat la 240,9126 lei, în creştere faţă de cursul anterior.
Creşterea este de 0,0013% faţă de cursul de luni.
Euro a început anul la un curs de 4,8691 lei.
Dolarul american este cotat la 4,1693 lei, în scădere uşoară, iar lira sterlină la 5,7591 lei, tot în scădere.
Gramul de aur este cotat la 244,7727 lei.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut marţi la 1,61% după 11 şedinţe de stagnare la pragul psihologic de 1,60%.
Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,60% pe an, valoare la care urcase în 23 august.
Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.
Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.
În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.
ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.
Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.
Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.
Cu 4,9475 lei, euro atinge un nou maxim istoric în raport cu leul, precedenta valoare maximă fiind atinsă pe 3 septembrie, la 4,9416 lei.
Creşterea este de 0,12% faţă de cursul de vineri.
Euro a început anul la un curs de 4,8691 lei.
Dolarul american este cotat la 4,1718 lei, în creştere uşoară, iar lira sterlină la 5,7727 lei, în creştere.
Gramul de aur este cotat în scădere, la 244,7195 lei.
Momentul la care România ar adera la zona euro se îndepărtează, analiştii CFA România anticipând că acest lucru s-ar putea realiza cu întârziere, în 2030, în timp ce Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţiva ani pot adopta moneda unică europeană.
România a avut o fereastră de oportunitate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul cursului de schimb – ERM II) pentru că atunci îndeplinea toate criteriile de convergenţă nominală din Tratatul de la Maastricht privind stabilitatea preţurilor, sustenabilitatea finanţelor publice şi a gradului de îndatorare, stabilitatea cursului de schimb şi nivelul dobânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.
Dar ce a greşit România şi cine a greşit pentru întârzierea adoptării euro?
„Politica fiscală prociclică este principalul vinovat pentru întârzierea adoptării euro, efectele văzâdu-se şi în inflaţie şi în dobânzi. Se adaugă şi contribuţia pandemiei, care a încetinit procesul de aderare la zona euro“, susţine Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA.
România nu şi-a propus cu seriozitate obiectivul trecerii rapide la euro, ci a prevalat curentul de gândire că nu suntem suficient de pregătiţi. Iar întârzierea adoptării euro este o pierdere şi un risc, consideră Aurelian Dochia, analist economic. ÑMulte lucruri se vor schimba în deceniul următor şi o ţară aflată în afara zonei euro nu va beneficia de toate avantajele şi protecţia pe care o aduce o integrare mai avansată.“
Orizontul de aderare a României la zona euro este 2030, iar datoria publică va ajunge, ca procent din PIB, într-un orizont de 12 luni, la aproximativ 52%, apreciază specialiştii CFA România.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut comparativ cu luna anterioară la valoarea de 76,2 puncte, fiind la sub un punct de maximul istoric. Ambele componente ale indicatorului au înregistrat creşteri. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a înregistrat o valoare medie de 4,11%, peste 74% dintre participanţi anticipând majorarea acesteia în urmatoarele 12 luni.
„Atât indicatorul de încredere cât şi cele două componente ale sale arată anticipaţii de creştere economică susţinută în următoarele 12 luni. De asemenea, sondajul indică anticipaţii de majorare a ratei inflaţiei şi, implicit, a ratelor de dobândă, participanţii anticipând cel puţin o majorare de rată de politică monetară în următoarele 12 luni”, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 93% dintre participanţii la sondaj prevăd o depreciere a leului în urmatoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuală, nefiind înregistrată nicio opinie de apreciere a leului. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9741, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului prognozat este 5,0261 lei pentru un euro.
„Este de remarcat faptul că 80% din participanţii la sondaj prevăd majorarea ratelor de dobândă de piaţă monetară (ROBOR 3M), nefiind înregistrată nicio opinie de reducere a acestei rate, iar peste 77% dintre participanţi anticipează majorarea ratelor de dobândă pentru scadenţele de 5 şi 10 ani. De asemenea, 71% dintre participanţi anticipează majorarea indicelui BET în următoarele 12 luni. Pentru a doua lună consecutiv, în jur de 60% dintre participanţi anticipează majorarea preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în următoarele 12 luni”, se arată într-un comunicat al CFA România.
Conform acestuia, peste 77% dintre respondenţi anticipează că impactul economic al coronavirusului se va resimţi inclusiv în anul 2022, iar cea mai mare pondere (35%) anticipează impactul până în trimestrul II al anului 2022.
De asemenea, analiştii estimează că datoria publică va ajunge, ca procent din PIB, într-un orizont de 12 luni, la aproximativ 52%, iar orizontul de aderare a României la zona euro este 2030.
Euro a început anul la un curs de 4,8691 lei. Miercuri, creşterea faţă de ziua precedentă este de numai 0,01%, adică 0,0005 lei.
Dolarul a crescut la 4,1792 lei. Pe creştere este şi francul elveţian, la 4,5475 lei, în timp ce gramul de aur a atins valoarea de 243,7421 lei, de la 241,9105 lei.
Cu 4,9281 lei, euro atinge un nouu maxim istoric în raport cu leul, precedenta valoare maximă fiind atinsă pe 20 aprilie, la 4,9279 lei.
Euro a început anul la un curs de 4,8691 lei. Vineri, creşterea faţă de ziua precedentă este de numai 0,03%, adică 0,0013 lei.
Dolarul a scăzut uşor cu 0,11% la 4,1596 lei. Pe scădere este şi francul elveţian, la 4,5468 lei, în timp ce gramul de aur a atins valoarea de 241,3706 lei, de la 242, 4736 lei.
Statele Unite au impus ample sancţiuni anticorupţie împotriva unor oficiali bulgari şi reţelelor lor care includ peste 60 de entităţi, în timp ce UE nu reuşeşte să ia măsuri legate de criza în creştere a statului de drept din ţara balcanică. Bulgaria vrea să adere la zona euro în 2024, ministrul bulgar de finanţe Kiril Ananiev declarând recent că impactul crizei coronavirusului nu va reprezenta un factor care va duce la prelungirea perioadei în care ţara sa se află în ERM II.
Încă din 2017, Jean-Claude Juncker, fost preşedinte al Comisiei Europene, a indicat în mod clar că susţine includerea Bulgariei în zona euro.
Acţiunea Americii scoate la lumină incapacitatea blocului de a face ordine în propria ogradă în ceea ce priveşte o serie întreagă de scandaluri de corupţie având adesea legătură cu fondurile europene care ajung în mâinile mafiei şi puternicilor oligarhi din Bulgaria, scrie Politico.
Aceasta este cea mai amplă acţiune lansată într-o singură zi sub legea Magnitsky a Americii care-i ia în vizor pe cei vinovaţi de acte de corupţie, cât şi încălcări ale drepturilor omului la nivel mondial.
„Statele Unite sunt alături de toţi bulgarii care se luptă să elimine corupţia prin promovarea responsabilizării oficialilor corupţi care subminează funcţiile economice şi instituţiile democratice din Bulgaria“, a declarat Andrea M. Gacki, director al Biroului de Control al Activelor Străine.
Spre deosebire, UE a ales în mod evident să nu le fie alături bulgarilor care luptă împotriva corupţiei.
Deşi corupţia a fost de multă vreme identificată drept o problemă în Bulgaria, amploarea scandalurilor din ultimul an a evidenţiat modul în care o mafie oligarhică a capturat practic statul exercitând control prin intermediul unor instituţii de bază.
Cel mai important magnat sancţionat de americani este Delyan Peevski, un controversat mogul media şi fost membru al parlamentului. Peevski a devenit unul dintre simbolurile problemelor legate de corupţie ale Bulgariei. Potrivit oficialilor americani, acesta a „acţionat pentru a influenţa în mod negativ procesul politic bulgar“ din alegerile din 2019.
SUA l-au sancţionat de asemenea pe baronul fugitiv al cazinourilor Vasil Bozhkov, unul dintre cei mai bogaţi cetăţeni bulgari, cât şi pe Ilko Zhelyazkov, în prezent activ în cadrul Biroului Naţional pentru Controlul Dispozitivelor Speciale de Colectare a Informaţiilor, cât şi 64 de entităţi având legătură cu cei doi, blocându-le accesul la sistemul financiar american.
În paralel, Departamentul american de stat a anunţat interdicţii de intrare pentru o listă şi mai mare de figuri publice bulgare şi familiile lor.
În timp ce autorităţile americane lansau anunţurile privitoare la sancţiuni, sute de bulgari protestau în faţa Palatului Justiţiei din capitala Sofia, cerând demisia procurorului şef Ivan Geshev.
Patru analişti bulgari au catalogat acţiunile americanilor drept o „lovitură dată mafiei bulgare“ şi procurorului general.
Faţă de cursul de luni, euro a crescut cu 0,04%
La începutul lunii martie, euro era cotat la 4,8744 lei.
Dolarul american a scăzut uşor, la 4,0872 lei, de la 4,0937 lei, iar francul elveţian a scăzut la 4,4613 lei. Gramul de aur a scăzut la 232, 2817, de la 235,3486 lei în şedinţa precedentă.
Faţă de cursul de vineri, euro a crescut cu doar 0,04%
La începutul lunii martie, euro era cotat la 4,8744 lei.
Dolarul american a scăzut la 4,0937 lei, de la 4,1120 lei, iar francul elveţian a crescut la 4,4797 lei. Gramul de aur a crescut la 235,3486 lei, de la 233,8266 lei în şedinţa precedentă.