BusinessMagazin

Tag: energie electrica

  • România şi-a umplut depozitele cu cel mai scump gaz de import din istoria sa, indiciu pentru facturi record la iarnă. Maximul a fost atins în iulie, cu 1.592 de dolari pe mia de metri cubi

    ♦ România va trebui să taie 5% din consumul de energie în orele de vârf ♦ Încă se doreşte ruperea preţului gazului de cel al energiei ♦ Între timp, gazul pentru iarnă a ajuns la 2.400 $/mia de metri cubi.

    La finalul săptămânii trecute, România avea depozitele de gaze pline în proporţie de 85%, la nivelul întregii UE fiind atins un grad de umplere de 88%. Vestea mai puţin bună este că goana după alimentarea cu gaze pentru iarna aceasta s-a făcut cu cel mai mare preţ din istorie, lucru care se va vedea în facturi.

    Potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru luna iulie importurile de gaze s-au făcut la preţul istoric de 1.592 de dolari/mia de metri cubi. Doar pentru comparaţie, în aceeaşi lună a anului trecut importurile s-au realizat la 169 de dolari pe mia de metri cubi. Mai departe, datele de la CEGH, bursa de gaze de la Viena, unde se stabileşte de fapt cotaţia gazului la nivel european, gazul pentru această iarnă a ajuns la peste 2.400 de dolari pe mia de metri cubi.

    „O iarnă cu temperaturi mai scăzute poate agrava deficitul de energie, problemele de aprovizionare şi poate conduce la întreruperi de energie, precum şi preţuri şi mai mari“, spune Szabolcs Nemes, managing partner, Roland Berger România.

    Pe de altă parte, la finalul săptămânii trecute, Virgil Popescu, ministrul energiei, a precizat după reuniunea extraordinară a Consiliului European că România încă îşi doreşte decuplarea preţului gazului de cel al producţiei de energie, solicitând propuneri concrete din partea Comisiei Europene pentru reformarea designului pieţei de energie. Până la redesignul pieţei, între 1 decembrie şi finalul lunii martie 2023 România trebuie să reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf.

    „România a susţinut în ambele situaţii ca reducerea să fie voluntară, dar din păcate, în cazul orelor de vârf, doar Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria au fost alături de noi. În schimb, am obţinut flexibilităţi suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel naţional“, a anunţat ministrul. În general, orele de vârf sunt seara, în intervalul 18-20 si dimineata, intervalul 8-10. Până la închiderea ediţiei, nu era clar cum se va aplica această măsură şi dacă România este oricum obligată să o aplice în contextul în care în primul semetru al anului consumul naţional de energie a scăzut cu 5%. Nici de la nivel european şi nici pe plan local nu s-a comunicat care este referinţa faţă de care se va calcula reducerea de 5% a consumului de energie în orele de vârf.

    O altă decizie prevede impunerea unui plafon de 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie din surse regenerabile, nucleare, cărbune sau hidro, excepţie făcând producătorii de energie pe bază de gaz natural.

    „Veniturile producătorilor de energie vor fi plafonate la 180 de euro/MWh de la 1 decembrie până la 30 iunie 2023, sumele care depăşesc acest plafon urmând să fie utilizate pentru a finanţa măsurile de protecţie a consumatorilor finali de energie electrică“, a mai precizat Virgil Popescu. Printre noile măsuri se urmăreşte instituirea unei contribuţii de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui şi al rafinăriilor, demersuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf.

  • Spătaru: Suntem singurul minister care am făcut audit energetic şi avem clar un plan de măsuri

    „Lucrăm la el, noi am făcut, cred că suntem singurul minister care am făcut acest audit energetic şi avem clar un plan de măsuri dat de specialişti, nu de minister în sine, ci de specialişti în domeniu şi îl vom promova corespunzător. Pe de altă parte, noi am luat deja măsuri, am redus numărul de becuri şi am luat deja măsuri pentru reducerea consumului energetic”, spune Florin Spătaru, întrebat de planul pentru reducerea risipei de energie electrice, solicitat de premierul Nicolae Ciucă.

    El afirmă, despre auditul energetic, că „sunt sugestii, sunt propuneri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, reducerea consumului de căldură”.

    „Dar sunt lucruri pe care în mod normal ar fi trebuie să le facem de mult timp, dar vorbim şi de clădirea Ministerului Economiei, nu s-au făcut îmbunătăţiri de ani de zile. Acum suntem cu trei etaje în lucru pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, deja am obţinut documentaţia cadastrală şi cei de la CNI vor intra să modernizeze partea din faţă care arată cum arată şi lucrăm în continuare ca acest Minister al Economiei să arate ca o clădire din centrul Bucureştiului, nu ca o clădire de care ţi-e ruşine. (…) Am spus că vom încerca să reducem consumul energetic cu 20%”, încheie Spătaru.

  • Spătaru: Suntem singurul minister care am făcut audit energetic şi avem clar un plan de măsuri

    „Lucrăm la el, noi am făcut, cred că suntem singurul minister care am făcut acest audit energetic şi avem clar un plan de măsuri dat de specialişti, nu de minister în sine, ci de specialişti în domeniu şi îl vom promova corespunzător. Pe de altă parte, noi am luat deja măsuri, am redus numărul de becuri şi am luat deja măsuri pentru reducerea consumului energetic”, spune Florin Spătaru, întrebat de planul pentru reducerea risipei de energie electrice, solicitat de premierul Nicolae Ciucă.

    El afirmă, despre auditul energetic, că „sunt sugestii, sunt propuneri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, reducerea consumului de căldură”.

    „Dar sunt lucruri pe care în mod normal ar fi trebuie să le facem de mult timp, dar vorbim şi de clădirea Ministerului Economiei, nu s-au făcut îmbunătăţiri de ani de zile. Acum suntem cu trei etaje în lucru pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, deja am obţinut documentaţia cadastrală şi cei de la CNI vor intra să modernizeze partea din faţă care arată cum arată şi lucrăm în continuare ca acest Minister al Economiei să arate ca o clădire din centrul Bucureştiului, nu ca o clădire de care ţi-e ruşine. (…) Am spus că vom încerca să reducem consumul energetic cu 20%”, încheie Spătaru.

  • Pe pieţe de 50 mld. lei, ANRE a aplicat amenzi de 15 mil. lei. Multinaţionale, antreprenori, companii din clubul original al băieţilor deştepţi, trase delicat de mânecă de stat pentru manipularea pieţei energiei

    ♦ Una dintre metodele prin care s-a manipulat comerţul angro cu energie sau gaze, cu impact pe preţ, sunt tranzacţiile de tip wash trade, adică o schemă prin care un grup vinde şi cumpără în acelaşi timp, creând în piaţă o activitate artificială.

    Business-uri de miliarde sau sute de milioane de lei axate pe comerţul cu energie şi gazul natual au fost „delicat“ amendate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru manipulare sau tentativă de manipulare a pieţelor angro de energie şi gaz natural. În 2021, piaţa de furnizare de energie a avut o valoare de circa 29 mld. lei, iar cea de gaze de 20 mld. lei, multe companii bifând un an de vis după scumpirile de coşmar. Unele dintre ele chiar au pus umărul la aceste scumpiri, după cum arată datele ANRE.

    „Începând cu anul 2018 şi până în prezent, ANRE a demarat şi/sau efectuat un număr de 68 investigaţii la participanţi la piaţa angro de energie electrică şi gaze naturale (producători, traderi şi furnizori de energie electrică şi gaze naturale, operator de transport şi sistem în sectorul energiei electrice), titulari de licenţă, care desfăşoară activităţi pe piaţa angro de energie. Dintre acestea, la data prezentei (19 sept.), 49 investigaţii au fost finalizate“, a comunicat ANRE, la începutul acestei săptămâni. Instituţia menţionează că un accent prioritar s-a pus pe respectarea prevederilor prin care se interzice manipularea sau tentativa de manipulare a pieţelor angro de energie şi gaze naturale.

    „Pentru încălcarea prevederilor, ANRE a aplicat participanţilor la piaţa angro de energie electrică şi gaze naturale investigaţi sancţiuni contravenţionale în cuantum total de 14,9 milioane de lei“, a mai precizat instituţia.

    Din această sumă, pentru sectorul energiei electrice s-au dat amenzi de 12,9 milioane de lei, restul fiind pentru sectorul gazelor naturale. Companiile au fost amendate pentru tranzacţii de tip wash trade. Potrivit informaţiilor disponibile, acest tip de tranzacţii creează o cerere artificială, cu impact direct pe preţ, în contextul în care de multe ori vânzătorul şi cumpărătorul sunt una şi aceeaşi firmă. Metodele prin care au fost realizate aceste manipulări sunt diferite, dar toate aveau ca obiectiv crearea senzaţiei de cerere semnificativă în piaţă, lucru care normal că a dus la inflamarea preţurilor. De doi ani de zile, România se confruntă scumpiri fără precedent la energie şi gaz natural, din februarie, anul acesta, războiul din Ucraina turnând şi mai mult gaz pe foc.

    Printre firmele care au primit amenzi de la ANRE, modice raportate la cifra de afaceri, se numără MET Energy România, E.ON Energie România, Nova Power & Gas sau Premier Energy. Niciuna dintre companiile menţionate nu a răspuns solicitării ZF de a comenta primirea acestor amenzi.

    Spre exemplu, MET Energy România a primit o amendă de 0,4 milioane de lei în contextul în care compania a terminat anul trecut cu un business de aproape 2,5 miliarde de lei şi un profit net de 97 de milioane de lei, faţă de pierderi de

    82,5 milioane de lei în 2020. Compania este parte a grupului elveţian MET, CEO-ul grupului MET fiind Benjamin Lakatos. Tot el este şi cel mai important acţionar, potrivit datelor MET. Lakatos şi-a început cariera la MOL, compania petrolieră a statului maghiar, având un rol-cheie în dezvoltarea pieţei de gaze naturale din Ungaria. Reprezentanţii MET nu au răspuns până la închiderea ediţiei.

    Nova Power & Gas, companie deţinută de omul de afaceri Teofil Mureşan, a ajuns anul trecut la un business de 581 milioane de lei faţă de 298 de milioane de lei din 2020. Compania a primit şi ea o amendă pentru manipularea sau tentiva de manipulare a pieţei de energie, dar nu a răspuns solicitării ZF. Nemţii de la E.ON sunt şi ei pe lista companiilor amendate, atât pe zona de energie cât şi pe cea de gaze. „Deciziile şi procesele verbale emise de ANRE au fost contestate de compania noastră în instanţe, conform procedurilor legale aplicabile, aceste dosare aflându-se în diferite etape de soluţionare. E.ON respectă cu stricteţe legislaţia în vigoare în toate activităţile pe care le desfăşoară în România, care se bazează pe transparenţă, nediscriminare şi echitate“, au precizat reprezentanţii E.ON România.

    Ciprioţii de la Premier Energy nu au dorit să comenteze pe tema amenzii primite de la ANRE. Printre companiile amendate se află şi EFT Furnizare, un business de 806 milioane de lei, membru al clubului iniţial al băieţilor deştepţi din energie, legaţi direct la curentul ieftin de la Hidroelectrica.

    La finalul anului 2021 erau înregistrate 173 de companii active în furnizarea de energie electrică, cu un business cumulat de circa 28 mld. lei (aproape 6 mld. euro). Deşi afacerile au crescut cu 32% faţă de anul 2020, principalul factor fiind scumpirea energiei, la nivelul pieţei s-au înregistrat pierderi de 1,1 mld. lei, în timp ce profiturile nete strânse de jucătorii de profil au ajuns la 492 mil. lei, arată datele transmise de ONRC. Pe zona de furnizare a gazului natural, anul trecut companiile din sector au avut un business cumulat de 20,3 miliarde de lei, faţă de cele 13 miliarde de lei din 2020. Profiturile nete colectate de firmele din domeniu s-au ridicat la 587 de milioane de lei, în timp ce pierderile au fost de 153 de milioane de lei.

  • Ciolacu: Nu pot să-ţi cer să faci economie şi să beneficiezi de ea peste 12 luni. E un non-sens

    „Plafonul este în discuţie în acest moment în coaliţie. Au fost mai multe propuneri. Nu le reţin pe cele ale ministrului Energiei. Când va fi o decizie… Aşteptăm să luăm o decizie finală şi sunt ferm convins că… Ordonanţa se află în acest moment la prima cameră sesizată, la Senat. Săptămâna viitoare se va da raportul. Deja am convenit modificări pentru instituţiile de cult, pentru serviciile publice, respectiv companiile de apă, dar şi pentru companiile de transport. Mai avem şi discuţia privind faptul că fabricile de medicamente generice au un preţ plafonat la medicamente. Dacă nu intervenim, în acel moment acele medicamente dispar de pe piaţa din România. Cred că nu ne dorim acest lucru”, spune Marcel Ciolacu.

    Referitor la propunerea ca plafonarea să se raporteze la consumul din 2021, Ciolacu a spus: „Am văzut, au venit mai multe variante. Aşteptăm, prin Secretariatul General al Guvernului. Din punctul nostru de vedere, totul se raportează în timp real. Nu pot să îţi cer să faci economie şi tu vei beneficia de această economie peste 12 luni. Este un non-sens”

    Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a spus luni că trebuie găsit în Parlament un mijloc de stimulare, referitor la faptul că preţurile se raportează la consumul de anul trecut şi mulţi consumatori s-au plâns că acest lucru nu încurajează reducerea consumului.

    “Ordonanţa trebuie să se raporteze la o referinţă. (…)2021 nu este tot una cu 2020 când a fost lockdown sau când a fost consumul mai mic. La nivelul Comisiei Europene propunerea este undeva, pentru IMM, la o perioadă de 5 ani de zile. Sigur că putem discuta, putem vedea. Eu cred că fiecare care vrea să facă economie trebuie să facă. Eu cred ca trebuie găsit în Parlament un mijloc de stimulare. (…) Este un consum care nu a fost limitat de preţ, a fost un consum normal în 2021. Nu un consum mai mic. (…) Dacă în loc de 300KW, consumă 255 KW, plăteşte mai puţin. Este clar că este încurajat, dar trebuie să găsim şi o modalitate de bonificaţie”, a adăugat Popescu.

     

  • Preţul energiei, în cădere liberă. Ce se întâmplă şi cât poate dura minunea? De la recordul absolut de 3.598 lei/MWh (734 de euro/MWh) atins pe data de 30 august, preţul energiei din România a coborât semnificativ până la un nivel de 662 lei/MWh (135 de euro/MWh) la finalul săptămânii trecute

    ♦ „Acum este o conjunctură, dar tendinţa poate dura dacă se va stabili plafonarea veniturilor producătorilor“ ♦ Ce s-a întâmplat şi cât va dura minunea?

    „Este un lucru con­junc­tural“, spun specialiştii din piaţă referindu-se la scă­derea semnificativă a preţului energiei de la începutul acestei luni. Sunt mai mulţi factori care au dus la această evoluţie. În primul rând, încep să se vadă în piaţă efectele OUG 119 prin care s-au adus anumite modificări schemei de sprijin pentru facturile la energie şi gaze naturale. Astfel, de la 1 septembrie, de când se aplică prevederile OUG 119, „valoarea maximă a preţului mediu ponderat al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică este de 1.300 lei/MWh.“

    Până la această dată, furnizorii puteau cumpăra cu orice preţ energie, o vindeau către consumatori la preţul plafonat de 800 de lei/MWh, pentru casnici, sau de 1.000 de lei/MWh pentru industrial, iar diferenţa ar fi trebuit să fie recuperată de la stat, lucru care nu s-a întâmplat. Acum însă, statul nu mai decontează decât diferenţa dintre preţul plafonat către consumatori, care a rămas acelaşi, şi acel prag de 1.300 lei/ MWh. Practic, obiectivul furnizorilor devine încadrarea în pragul de 1.300 lei/ MWh, iar mai departe mingea este la producătorii de energie.

    Pe de altă parte, pentru producă­to­rii de energie, există un plafon de 450   lei/ MWh, venitu­rile obţinute peste acest nivel mergând către bugetul de stat pentru susţi­nerea sche­mei.

    Dar mai sunt câţiva factori care au dus la scăderea preţului energiei. Consumul este pe scădere, mai ales pe zona industrială, unde mai multe companii au anunţat că nu-şi mai pot susţine activitatea din cauza facturilor.

    „În ultimele zile am avut şi o producţie eoliană foarte bună, lucru care la fel a contribuit mult. Pe zona de industrie cererea a scăzut, aici avem o cerere de energie inelastică. Dacă nu mai ai cum să susţii producţia din cauza facturilor, închizi, nu ai altă soluţie pentru că nu poţi face transferul către preţul produsului final. Pe casnic, cererea este inelastică. Nu vedem o scădere a cererii“, explică oamenii din industrie.

    Dar poate fi această scădere a preţului o tendinţă pe termen lung?

    „Da, această scădere ar putea fi de durată dacă într-adevăr Comisia Europeană va impune acel plafon pentru producători“, spun oamenii din industrie.

    Astfel, la mijlocul săptămânii trecute CE a propus un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali“, şi anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară şi lignitul, care furnizează energie electrică în reţea la un cost mai mic decât nivelul preţului stabilit de producătorii „marginali“, cei pe gaze, mai scumpi. „Aceşti producători infra­mar­gi­nali au realizat ve­ni­turi excepţio­nale, cu costuri de funcţio­nare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creşterea preţului angro al energiei electrice pe care îl practică. Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 euro/MWh“, s-a precizat în comuni­carea CE.

    De asemenea, Comisia a propus „obligaţia de a reduce consumul de energie electrică cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre va trebui să identifice 10% din totalul de ore, care au cel mai mare preţ preconizat, şi să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf. Comisia mai spune că acest lucru înseamnă ca fiecare stat să analizeze acele 3-4 ore de vârf, cumulat cu estimările de producţie, şi să încerce să reducă consumul. Dimineaţa şi seara sunt perioadele în care cererea de energie creşte. Comisia propune, de asemenea, ca statele membre să urmărească reducerea cererii globale de energie electrică cu cel puţin 10% până la 31 martie 2023. Acestea pot alege măsurile adecvate pentru a realiza această reducere a cererii, care pot include compensaţii financiare. În al treilea rând, Comisia a propus o contribuţie de solidaritate temporară din profiturile excedentare generate de activităţile din sectoarele petrolier, al gazelor naturale şi al rafinăriilor care nu sunt acoperite de plafonul veniturilor inframarginale. Această contribuţie limitată în timp ar menţine stimulentele pentru investiţii pentru tranziţia verde. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creştere de 20 % faţă de profiturile medii din ultimii trei ani. Veniturile ar urma să fie colectate de statele membre şi redirecţio­nate către consuma­torii de energie, în special către gospo­dăriile vulnera­bile, întreprin­derile grav afec­tate şi industriile mari consumatoare de energie.

  • ​(P) Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER): “Fabricile de medicamente din ţară primesc o nouă lovitură: au fost scoase total sau parţial din schema de plafonare a preţului la energia electrică”

    Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER): “Fabricile de medicamente din ţară primesc o nouă lovitură: au fost scoase total sau parţial din schema de plafonare a preţului la energia electrică.  Consecinţele vor fi dramatice: medicamente necesare pentru pacienţii din România ar putea să dispară, ca urmare a costurilor ridicate de producţie”.

    PRIMER – care reuneşte cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară – trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că, fabricile de medicamente au fost excluse total (marii contribuabili) sau parţial (întreprinderile mici şi mijlocii) din schema de plafonare a energiei electrice prin ordonanţa 119 / 2022, fiind, astfel, obligate să cumpere energie electrică de pe piaţa liberă, la preţuri şi de 6 ori mai mari decât cele din prezent.

    Într-un context şi aşa foarte dificil, în care producţia de medicamente este supusă deja presiunii inflaţiei galopante, a preţului la utilităţi, combustibili, materii prime şi materiale, iată că, fabricile care produc medicamente în România, primesc acum o nouă lovitură, fiind scoase din schema de protejare a agenţilor economici şi forţate să cumpere electricitate la preţuri exorbitante.

    Reprezentanţii PRIMER subliniază, totodată, şi faptul că, producţia de medicamente este SINGURUL SECTOR ECONOMIC CU PREŢURI REGLEMENTATE, CARE PLĂTEŞTE DEJA ÎN PLUS O TAXĂ DE SOLIDARITATE, aplicată cifrei de afaceri, mai exact, taxa clawback, de 15%. 

    Cu alte cuvinte, odată cu scoaterea acestui sector economic din schema de plafonare, costurile de producţie vor creşte exponenţial, iar medicamentele la preţuri mici, sub 25 de lei, produse în ţară, devin nerentabile, producătorii fiind forţaţi practic să le scoată din producţie.

    Consecinţele vor fi dramatice, avertizează reprezentaţii PRIMER: va creşte substanţial importul de medicamente mai scumpe, iar producţia internă de medicamente va fi afectată dezastrous cu efecte negative asupra pacienţilor, sistemului sanitar şi economiei naţionale.

    De altfel, PRIMER mai semnalează că, produsele importate provin din ţări care au deja sisteme de plafonare şi / sau compensare a creşterii preţului la utilităţi.

    Drept urmare, autorităţile din România, prin refuzul de a admite rolul strategic al sectorului producţiei de medicamente, eliminându-l de sub protecţia schemei de plafonare a preţului la energia electrică, îl împinge indirect şi într-o competiţie inegală cu medicamentele importate, care vor avea de câştigat.

    Suplimentar, situaţia riscă să escaladeze şi pe fondul deprecierii leului, care va atrage obligaţia de a reduce suplimentar preţurile la medicamente, ieftinire, care nu va face altceva, decât să agraveze şi mai mult situaţia din prezent.

    Faţă de toate aspectele menţionate anterior, PRIMER solicită autorităţilor ca operatorii economici din industria farmaceutică să fie păstraţi în schema de plafonare a preţului la energie electrică, aşa cum au fost menţinuţi cei din industria alimentară, ambele domenii fiind critice pentru aprovizionarea cu nevoi de baza a populaţiei şi pentru economia românească.

    Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SĂ, SLAVIA PHARM, TERAPIA-SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.

     

  • Cîţu: Cea mai simplă soluţie de a reduce preţul energiei, scăderea preţului certificatelor de CO2

    Fostul premier Florin Cîţu afirmă că cea mai simplă şi rapidă soluţie de a reduce preţul energiei este scăderea preţului certificatelor de CO2. 

    „Cea mai simplă şi rapidă soluţie de a reduce preţul energiei este scăderea preţului certificatelor de CO2”, afirmă fostul premier Florin Cîţu, senator PNL.

    El arată că acest lucru se poate face imediat prin creşterea numărului acestor certificate de Comisia Europeană.

    Guvernul a decis să plafoneze preţurile la energie până la 31 august 2023.

     

  • Măsură de urgenţă: Comisia Europeană doreşte impunerea unei taxe asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică în cazul în care preţurile de piaţă trec de limita de 200 de euro pe MWh

    Comisia Europeană recomandă guvernelor să impună o taxă asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică non-gaz atunci când preţurile de piaţă depăşesc 200 de euro pe MWh, scrie Financial Times. 

    Preţul energiei electrice în Germania, referinţa regională, este peste 450 EUR pe MWh. Veniturile în exces vor fi redistribuite pentru a ajuta companiile şi gospodăriile aflate în dificultate.

    Preţurile energiei electrice au crescut vertiginos, deoarece sunt legate de preţul gazului, indiferent dacă energia electrică este sau nu produsă cu gaz sau prin alte mijloace. Preţurile gazelor sunt de aproximativ 10 ori mai mari decât preţul mediu din ultimul deceniu.

    Orice câştig al companiilor energetice care va depăşi plafonul în cauză va fi colectat de guverne şi distribuit consumatorilor după cum autorităţile consideră de cuviinţă, se arată în document.

    Europa a cunoscut o limitare covârşitoare a gazelor naturale provenite din Rusia, anterior cel mai mare furnizor al său, ca răspuns la sprijinul Occidentului oferit Ucrainei. Kremlinul a avertizat luni că livrările prin conducta Nord Stream 1 vor fi reduse până la ridicarea sancţiunilor.

    Industriile europene au avertizat că se confruntă cu o „ameninţare existenţială” dacă factorii de decizie nu intervin pentru a reduce costurile energetice.

    Propunerile urmează să fie discutate miercuri de diplomaţii celor 27 de state membre UE, înaintea reuniunii de urgenţă a miniştrilor energiei de vineri.

    Documentul sugerează, de asemenea, o ţintă obligatorie de reducere a consumului de energie electrică cu 5% în timpul orelor de vârf – lucru pe care preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, l-a prezentat ​​în observaţiile oficiale, văzute de FT marţi.

    O modalitate obişnuită de a încuraja utilizatorii industriali să scadă consumul de energie în timpul orelor de vârf este prin intermediul contractelor care permit distribuitorilor de energie să reducă oferta în schimbul unei compensaţii sau să scadă facturile viitoare.

    Lucrarea comisiei a avertizat că stimulentele utilizate trebuie să fie „eficiente din punct de vedere al costurilor”. De asemenea, este menţionat faptul că statele membre trebuie să acţioneze în comun pentru a evita denaturarea pieţei interne a UE.

    Mai multe state membre s-au plâns că Bruxelles-ul nu a acţionat suficient de rapid. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat într-un interviu sâmbătă că, în situaţia actuală, comisia „nu are nicio zi de pierdut”.

    Capitalele UE sunt, în general, în favoarea planurilor de încurajare a reducerii cererii ca cea mai rapidă modalitate de a aborda criza, dar sunt împărţite în privinţa modului de abordare a creşterii preţurilor la energie.

    Mai multe naţiuni, printre care Italia, Spania şi Austria, au cerut o separare a pieţelor de gaz şi energie electrică, în timp ce altele sunt în favoarea limitelor preţurilor la gaze.

    Un diplomat al UE a avertizat că, totuşi, plafonarea gazelor ar putea „avea consecinţe negative” dacă preţurile scad. Diplomatul a adăugat că ar fi mai eficient ca oficialii să stabilească limitele într-o manieră dinamică în raport cu pieţele energetice din afara UE.

  • Popescu: Nu e scădere de la 300 la 255kwh, ci reducerea voluntară a ceea ce s-a stabilit la Bruxelles

    „Nu e scădere de la 300 la 255 kw. Este o aplicare voluntară a ceea ce s-a hotărât, practic, la Bruxelles, în momentul de faţă”, spune ministrul Energiei, Virgil Popescu.

    El precizează că în plafonul 0-255 kwh intră 7,2 milioane de români, iar în plafonul 0-300 kwh intră 7,6 milioane de români.

    „Deci vorbim de 98% din cei care se încadrau. (…) A fost o decizie luată nu de minister, ci în coaliţie. Deci 15% din 300 kw reprezintă exact 255”, încheie ministrul Energiei.

    Iniţial, ministrul Energiei a spus că este o „încercare de stimulare pentru a face populaţia să facă economie”.

    Potrivit ordonanţei, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv, de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 – 300 kWh, pentru un consum lunar care de maximum 255 kWh.