BusinessMagazin

Tag: efect

  • Statul e captivul furnizorilor IT. Ce le recomandă Consiliul Concurenţei autorităţilor contractante

    Potrivit studiului, „autorităţile care achiziţionează aplicaţii software create pentru specificul activităţii lor devin, de cele mai multe ori, captive pe termen lung de furnizorul acestora, deoarece orice dezvoltare ulterioară poate fi făcută doar de acesta”.

    Pentru a diminua efectul de captivitate, Consiliul Concurenţei susţine ca atunci când redactează caietele de sarcini pentru a achiziţiona aplicaţii, acesta ar trebui să conţină şi prevederi referitoare la livrabilele proiectului şi transfer de cunoştinţe. „Pe lângă soluţia software funcţională, beneficiarul se va asigura că îi vor fi furnizate şi alte livrabile conexe, cum ar fi documentaţie tehnică de proiect, codul sursă, documentaţia tehnică de utilizare, documentaţia de administrare şi operare, planuri de testare etc.”, menţionează instituţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege care prevede evaluarea efectelor negative asupra mediului, aprobat de guvern

    „Prin adoptarea de către Parlament a acestui act normativ, România îşi va îndeplini obligaţiile de transpunere în legislaţia naţională a Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Directiva EIA)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului.

    Potrivit sursei citate, aspectele vizate de proiectul de lege sunt: evaluarea efectelor negative semnificative ale proiectelor asupra diversităţii biologice, inclusiv în mediul marin; evaluarea impactului proiectelor asupra climei (de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră); expunerea şi rezistenţa proiectelor faţă de accidente majore şi/sau dezastre naturale, riscul producerii unor accidente sau dezastre şi probabilitatea ca acestea să aibă efecte negative semnificative asupra mediului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Efectul devastator al pierderii locului de muncă: afectează mai mult decât un divorţ sau decât moartea partenerului

    Angajaţii concediaţi nu recuperează niciodată acelaşi nivel de bunăstare de dinainte de a fi daţi afară. Acest nivel de bunăstare include sănătatea mintală, stima de sine, satisfacţia vieţii.

    Pierderea unui loc de muncă poate fi o lovitură grea care determină o scădere mare a satisfacţiei individului faţă de viaţă, mai mult decât pierderea partenerului sau divoţul, potrivit unei cercetări realizate de University of East Anglia împreună cu centrul What Works Center for Wellbeing.

    Şomerii devin din ce în ce mai nefericiţi în următorii ani de la momentul concedierii. Cel mai bun remediu este găsirea rapidă a unui loc de muncă nou, cu un salariu mare şi de prestigiu, de preferat.

    Se pare că persoanele care pierd un partener de viaţă îşi revin mai repede. “După ce cineva îşi pierde un partener, bunăstarea scade apoi treptat se întoarce la nivelele anterioare”, a spus Tricia Curmi de la What Works Center for Wellbeing. “Dar nu vedem acelaşi lucru în cazul şomajului”, adaugă ea.

    Acelaşi lucru este valabil şi pentru divorţ: posibilitatea întâlnirii unei persoane noi te ajută să treci mai repede peste inima frântă.

    Totuşi nu există destul date pentru a ne lămuri de ce pierderea unui loc de muncă ne afectează atât de mult. Cercetătorii speculează faptul că slujba este foarte importantă în viaţa unei persoane, o caracteristică definitorie a ceea ce înseamnă să fii om. 

    Se pare că religia diminua o parte din durere. “Efectul pierderii locului de muncă asupra persoanele care mergeau în mod regulat la biserică a fost mai mic decât asupra celor care nu mergeau”, a spus Curmi.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Andreea Stănescu, vicepresident Emea delivery Stefanini

    „Imaginea este, în primul rând, efectul unui comportament de zi cu zi în relaţia cu partenerii, angajaţii, cu managementul companiei, al celui din viaţa personală totodată. Imaginea mai este, desigur, şi efectul acţiunilor şi prezenţei în societate şi în mediul de business”, spune Andreea Stănescu. Ea supervizează livrarea operaţiunilor de suport IT – service desk şi infrastructură – ale Stefanini în Europa, prin centrele de servicii ale companiei din România, Polonia, Belgia şi Republica Moldova, precum şi echipele de field support din regiune.

    Compania şi-a continuat creşterea şi în 2017, la nivel regional cifra de afaceri majorându-se cu 12%. De asemenea, numărul de angajaţi din România s-a mărit cu 19%. În 2016, compania a avut o cifră de afaceri de peste 157 milioane de lei şi peste 1.330 de angajaţi pe plan local, potrivit informaţiilor Ministerului de Finanţe.

    Despre contrucţia imaginii, Andreea Ştefănescu spune: „Strategia mea este de a fi eu însămi în ceea ce fac, de a fi autentică şi de a acţiona într-un mod care mă reprezintă. Desigur, asta presupune şi o aliniere între valorile personale şi cele ale organizaţiei pe care o reprezint, şi de aceea e o alegere personală de a reprezenta organizaţii sau grupuri în care cred cu adevărat”.

  • Opinie: Călătoriile lui Ştefan cel Mare prin istoria modernă şi contemporană a României

    La data cu pricina, Chişinăul devenea al doilea oraş ca mărime al României (cu 155.000 de locuitori), după Bucureşti, care avea 640.000 de locuitori, iar românii din Basarabia reprezentau 56,2% din populaţie, aşadar deţineau majoritatea absolută în provincie.

    Parte componentă a Voievodatului Moldovei, teritoriul dintre Prut şi Nistru a ajuns în “proprietatea” Imperiului Ţarist în anul 1812, la încheierea războiului ruso-turc.

    În 1918, în urma bolşevizării Rusiei, Basarabia îşi proclamă independenţa faţă de colosul roşu care tocmai se năştea, pentru ca, în acelaşi an, să se alăture Regatului României.

    În 1940, urmare a ultimatumului sovietic intervenit ca efect al parafării prieteniei dintre Hitler şi Stalin, Rusia sovietică ocupă şi anexează Basarabia.

    Peste doar un an, în 1941, armata română trece Prutul şi eliberează Basarabia.

    Peste încă trei ani, în 1944, mărşăluind “na Berlin”, bolşevicii înşfacă iar Basarabia şi o rebotează Republica Sovietică Moldovenească. Şi aşa rămân lucrurile până în 1991, când Republica Sovietică Moldovenească îşi declară independenţa faţă de agonicul Imperiu Roşu, devenind ceea ce este şi acum: Republica Moldova.

    La zece ani de la Unirea cu România, în 1928, la Chişinău a fost dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare, lucrare a sculptorului basarabean Alexandru Plămădeală.

    Urmând cursul sinuos şi tragic al istoriei, statuia a fost trimisă în “refugiu”, la Vaslui, în anul 1940, pentru a evita o întâlnire cu trupele bolşevice. La Vaslui, domnitorul s-a simţit ca acasă, că doar tot în Moldova ajunsese.

    După ce ostaşii români au trecut Prutul, conform celebrului ordin, i-a urmat şi Ştefan care, în 1942, a fost re-instalat pe soclul său, la Chişinău.

    Nici nu s-a uscat cimentul prea bine, că domnul Moldovei a trebuit să fie mutat din nou, în 1944. De data asta a ajuns într-un loc unde nu mai fusese niciodată – la Craiova.

    Ruşii, care invadaseră şi anexaseră din nou Basarabia, au băgat de seamă că statuia domnitorului nu mai era la locul ei şi au tocmit iscoade care să afle unde se ascunde aceasta. Nu că le-ar fi păsat prea tare de Ştefan, dar acuzau lipsa unui “obiect de inventar” din patrimoniul provinciei recent re-ocupate. Iscoadele şi-au făcut datoria, iar Ştefan a fost găsit la reşedinţa sa conspirativă din Craiova, de unde a fost adus la locul de baştină, la Chişinău, unde a fost ascuns printre copacii din Parcul Central al oraşului.

    Abia în anul 1990, Ştefan a ajuns pe locul şi pe soclul unde se găseşte încă şi astăzi, la intrarea în parcul, care acum îi poartă numele, din centrul Chişinăului.

    Ce va fi de acum încolo rămâne de văzut.

  • Care este, cu adevărat, efectul pe care smartphone-ul îl are asupra creierului. Avertismentele cercetătorilor sunt îngrijorătoare

    Asemenea întreruperi ar putea părea raţionale: vrem ca tehnologia să ne ajute, în încercarea noastră de a ne face ordine în vieţile aglomerate, să ne asigure că nu pierdem nimic important.

    Dar corpurile noastre au o altă părere, scrie Business Insider: aceste alerte constante stresează hormonii, încurajează o ripostă biologică de genul „luptă sau fugi”, inima ne bate mai tare, respirăm greu, transpirăm, ni se contractă muşchii. Acesta este răspunsul la pericol, nu la un simplu SMS sau mesaj din partea unui coleg.

    Pur şi simplu nu suntem „croiţi” să trăim aşa. Aplicaţiile noastre profită de nevoile noastre imediate, pentru siguranţă şi interacţiune socială şi cercetătorii au început să analizeze efectele negative. 89% dintre studenţi spun că simt „vibraţiile-fantomă” ale telefoanelor şi îşi imaginează că dispozitivele îi avertizează.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Efectul de bumerang al legii “Dragnea” de eliminare a 102 taxe

    Cererea de carburanţi s-a majorat semnificativ anul trecut, cu 6,7%, ca urmare a creşterii economice a României şi suplimentării parcului auto al ţării cu 630.000 de maşini, a declarat, miercuri, Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, într-o conferinţă de presă.

    În aceste condiţii afacerile Petrom au crescut spectaculos anul trecut – profitul net atribuibil acţionarilor OMV Petrom a fost anul trecut de 2,491 miliarde de lei, mai mare cu 139% faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

    “Cel mai important factor a fost cererea de produse energetice din România, piaţa noastră principală, care, pe fondul creşterii economice deosebite a României, cea mai mare din comunitatea europeană, conform statisticilor, a avut un impact pozitiv asupra cererii de produse”, a afirmat ea.

    Potrivit reprezentantului OMV Petrom, la aceasta se adaugă faptul că, anul trecut, parcul auto al ţării a crescut cu peste 630.000 de maşini.

    Numărul extrem de mare de maşini vechi aduse în ţară, cu norme de poluare sub Euro 3, constituie un factor important în creşterea nivelului de poluare din marile oraşe. Dar eliminarea taxei auto, cumulată cu introducerea supraaccizei, a adus venituri suplimentare l bugetul de stat, scrie realitatea.net

     

  • Conexiuni HTTP nesecurizate vor fi marcate ca nesigure de Google Chrome

    Dacă până acum, alertele privind folosirea unei conexiuni nesecurizate apăreau doar pentru paginile care permit introducerea de informaţii de către vizitatori, curând, întregul site va fi marcat ca fiind nesigur. Cu scop de informare, marcajul poate avea însă efect descurajant asupra vizitatorilor, o parte dintre aceştia ajungând să asocieze site-urile nesecurizate cu pericolul atacurilor informatice, evitând folosirea acestora.
     
    În prezent, aproximativ 68% din traficul realizat cu versiunea Google Chrome pentru Android şi Windows trece prin conexiuni securizate. Proporţia urcă la peste 78% în cazul dispozitivelor Chrome OS şi macOS.
     
    CIteşte continuarea pe Go4it.

  • Pericolul real al plasticului a fost scos în sfârşit la iveală: efectele asupra fertilităţii pot fi ireversibile

    Nu este un secret că poluarea cu plastic are un impact asupra planetei. Acum, la această listă se adaugă un alt efect negativ: infertilitatea.

    Contextul zilei de astăzi este acela în care nu există suficientă spermă de calitate, iar cercetătorii au întreprins eforturi susţinute de a afla cauza. Acum, un grup de cercetători de la Universitatea Exeter din Marea Britanie au aflat vinovatul: un compus chimic numit Bisfenol A (BPA), care se găseşte în plastic, scrie Futurism.

    Se găseşte în recipiente pentru alimente şi băuturi, iar ingerarea acestuia afectează sistemul endocrin. Prezenţa în organism poate duce la sarcini eşuate şi poate afecta vârsta la care începe pubertatea. Conform noului studiu publicat în British Medical Journal, afectează şi calitatea spermei.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Şefa diplomaţiei europene susţine că blocada economică împotriva Cubei nu este o soluţie legală

    Federica Mogherini a ajuns miercuri în Cuba cu obiectivul declarat de a consolida relaţiile economice şi politice între Blocul comunitar şi regimul de la Havana.

    “Blocada (împotriva Cubei) nu este soluţia. Europenii au spus-o de mai multe ori prietenilor noştri americani; am afirmat-o şi în cadrul Naţiunilor Unite. Ştim foarte bine că singurul efect al blocadei este de a înrăutăţi calitatea vieţii pentru femeile, bărbaţii şi copiii din ţară. Blocada este depăşită şi ilegală”, a spus Mogherini.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro