Zona euro este aşteptată să crească cu 2,1% anul acesta, potrivit raportului din septembrie, de la 1,8%, conform prognozei anterioare, situându-se, astfel, la acelaşi nivel cu prognoza pentru Statele Unite, care a fost menţinută la 2,1%, potrivit raportului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Comitetul Internaţional Monetar şi Financiar (IMFC), organismul director al FMI, şi-a repetat angajamentele anterioare privind cursurile de schimb valutar.
“Ne vom abţine de la devalorizări competitive şi nu vom viza cursurile de schimb în scopuri competitive”, a afirmat IMFC într-o declaraţie.
“Vom lucra împreuna pentru a reduce dezechilibrele globale excesive prin urmărirea politicilor adecvate. Lucrăm pentru a consolida contribuţia comertului la economiile noastre”, au adăugat aceştia.
Comunicatul a adoptat în mare măsură limba comercială dintr-o declaraţie a G20 emisă luna trecută în Baden Baden, Germania, unde Secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, a declarat că angajamentul împotriva protecţionismului nu mai este relevant.
Articolul complet poate fi citit pe Ziarul Financiar.
Comitetul Internaţional Monetar şi Financiar (IMFC), organismul director al FMI, şi-a repetat angajamentele anterioare privind cursurile de schimb valutar.
“Ne vom abţine de la devalorizări competitive şi nu vom viza cursurile de schimb în scopuri competitive”, a afirmat IMFC într-o declaraţie.
“Vom lucra împreuna pentru a reduce dezechilibrele globale excesive prin urmărirea politicilor adecvate. Lucrăm pentru a consolida contribuţia comertului la economiile noastre”, au adăugat aceştia.
Comunicatul a adoptat în mare măsură limba comercială dintr-o declaraţie a G20 emisă luna trecută în Baden Baden, Germania, unde Secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, a declarat că angajamentul împotriva protecţionismului nu mai este relevant.
Articolul complet poate fi citit pe Ziarul Financiar.
China este un centru de putere de neegalat în economia mondială. Pentru ultimele trei decenii, creşterea sa a depăşit- o pe cea a tuturor celorlalte naţiuni. Industrii întregi care au necesitat zeci de ani să se maturizeze în Occident, aici au apărut în doar câţiva ani. O mare parte din această activitate are loc în zone industriale desemnate, unde oraşe au fost construite de la zero pentru a permite lucrătorilor din mediul rural să fie o parte a boom-ului. Între 1984 şi 2010, numărul construcţii din China a crescut de aproape cinci ori – de la 3,413 mile pătrate (8.842 km patrati) la 16,126 mile pătrate (41.768 km patrati). Pentru a construi aceste noi zone urbane, China a folosit mai mult beton în trei ani, între 2011 şi 2013, decât a folosit SUA în secolul al XX-lea.
Cu toate acestea, chiar şi în a doua cea mai mare economie din lume, rata de dezvoltare a depăşit cererea. Confruntându-se cu scăderea preţurilor şi creşterea preţului de vânzare – parţial din cauza supraproducţiei – Guvernul chinez a trebuit să intervină pentru a reduce avântul unor industrii, iar cest lucru a însemnat concedieri în masă. În zona Hebei, o provincie din nord, care înconjoară Beijing, impactul a fost foarte dificil. Aceasta a fost cândva o regiune înfloritoare, mult timp considerată centura de oţel a ţării. Multe dintre fabricile sale de stat au fost închise, însă acum zona este goală; pe de altă parte, morile de oţel cu capital privat se luptă pentru a supravieţui. Aceeaşi soartă s-a abătut asupra altor sectoare, creând aşa-numitele „fabrici zombie” din întreaga ţară.
În China, trecerea de la industrii cum ar fi producţia de oţel la electronică, telecomunicaţii şi biotehnologie a avut loc foarte repede. Europa şi Statele Unite ale Americii a suferit o schimbare similară de-a lungul mai multor decenii, timp în care industriile s-au extins şi au ajuns la maturizare. Revoluţia „high-tech” a Chinei a durat doar câţiva ani. Pe de altă parte, încercările Guvernului de a restructura economia a dus la aceste schimbări, iar sectoare precum mineritul, producţia de oţel şi de fabricare a cimentului au suportat greul pierderilor de locuri de muncă.
În oraşele Changzhi şi Luliang, aproape de râul Galben, în provincia de nord Shanxi, fabricile de ciment, care nu au reuşit să supravieţuiască acestor schimbări sunt acum goale. Altele, mutilate de datorii şi de vânzări scăzute, se străduiesc doar să plătească cu împrumuturile uriaşe luate pentru construcţii atunci când vremurile erau bune. Unitaţile de producţie care angajau mai mult de 1.000 de muncitori cândva, funcţionează acum cu un personal schelet de mai puţin de 100 de persoane. Acest peisaj industrial şi-a lăsat amprenta asupra oraşelor construite pentru muncitorii migranţi, iar aceste zone urbane mari au devenit, aşa –zisele „oraşe fantomă”, care au fost lăsate neocupate atunci când muncitorii din mediul rural nu au mai apărut. De asemenea, mulţi dezvoltatori au intrat în faliment, lăsând incompletă dezvoltarea acestor locuinţe.
Un studiu realizat de chinezi a identificat 50 de regiuni uriaşe din întreaga ţară în care locuinţele rezidenţiale nou- construite sunt, în mare parte, nelocuite. Un exemplu ar fi Kangbashi, un cartier nou în oraşul Ordos, construit în 2006 pentru a sprijini industria cărbunelui ce urma să înflorească în zonă. Kangbashi ar putea găzdui 300.000 de persoane, dar numai 10% dintre reşedinţe sale sunt ocupate. Altele ar fi Suzhou City dinChangshu, Erdos City din Dongsheng District şi Tongliao City din Horqin District – blocuri întregi de apartamente, centre comerciale, parcuri şi piaţete sunt goale, aşteptând locuitorii să sosească.
Asteroidul 16 Psyche este unul dintre cele mai misterioase obiecte din sistemul nostru. Cercetătorii vor avea posibilitatea să-l analizeze mulţumită noii misiuni confirmate de NASA. Deşi se află la 370 de milioane depărtare de Pământ, obiectul este foarte valoros.
Dacă 16 Psyche va fi transportat către Pământ, doar fierul din el ar putea valora 10.000 de cvadrilioane de dolari. Valoarea sa ar putea fi suficientă pentru distrugerea preţurilor la obiectele de uz caznic, iar economia mondială ar putea suferi un colaps, notează Daily Mail.
16 Psyche este localizat pe centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter, iar la naştere ar fi putut fi o planetă, fiind în timp distrusă de formarea sistemului solar. În prezent, a rămas doar o bucată de metal compusă din fier, nichel şi un număr de alte metale inclusiv aur, platină şi cupru.
Lindy Elkins-Tanton, principalul cercetător al misiunii NASA şi director al University School of Earth and Space Exloration, afirmă: ,,16 Psyche este singurul obiect de acest tip pe care l-am descoperit în sistemul solar, el reprezintă singura şansă a omenirii de a vizita miezul unei planete”.
Elkins-Tanton a calculat că doar fierul din 16 Psyche valorează 10.000 cvadrilioane de dolari. Valoarea sa ar putea provoca devalorizarea produselor obţinute din minerit ale guvernului şi al tuturor companiilor. În cele din urmă, ar putea produce colapsul întregii economii.
Asteroidul 16 Psyche este unul dintre cele mai misterioase obiecte din sistemul nostru. Deşi se află la 370 de milioane depărtare de Pământ, obiectul este foarte valoros.
16 Psyche este localizat pe centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter, iar la naştere ar fi putut fi o planetă, fiind în timp distrusă de formarea sistemului solar. În prezent, a rămas doar o bucată de metal compusă din fier, nichel şi un număr de alte metale inclusiv aur, platină şi cupru.
cum, ca şi atunci, o criză financiară a lăsat cicatrici adânci. La fel ca în anii 1930, creşterea economiei mondiale este limitată de companii care nu vor să cheltuiască, de scăderea aşteptărilor privind inflaţia şi de guvernele care îşi retrag stimulentele, scrie Bloomberg.
Ce a declanşat actualele probleme este o criză financiară care a lăsat lumea mahmură după o supradoză de datorie şi a amplificat presiunile deflaţioniste. Situaţia este similară cu şocurile de dinaintea colapsului din anii 1930, potrivit unei analize a băncii americane Morgan Stanley.
„Credem că actualul mediu macroeconomic are un număr de similitudini cu anii 1930, iar experienţele de atunci sunt de actualitate şi acum“, scriu analiştii.
Uniunea Europeană vrea un nou set de măsuri pentru a descuraja evaziunea fiscală, în condiţiile în care mai multe partide populiste susţin că guvernele închid ochii la inegalităţile din economia mondială, şi se folosesc de scandalul Panama pentru a-şi demonstra teoria, scrie Bloomberg.
Impulsionaţi de “revoltele” populare de peste tot din Europa în urma informaţiilor făcute publice în scandalul Panama, miniştrii europeni au arătat un front comun în lupta împotriva evaziunii fiscale şi vor o nouă lege pentru paradisurile fiscale şi pentru transparenţa fiscală.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Câştigarea preşedinţiei americane de către Donald Trump este cotată printre primii 10 factori de risc la nivel mondial. Un eveniment care ar perturba economia mondială, care ar putea duce la un haos politic în SUA, potrivit Economist Intelligence Unit (EIU), informează Politico
Alegerea lui Trump ar putea declanşa un război comercial cu China, comerţul cu Mexic ar avea de suferit şi ar fi o mână cerească pentru recrutorii terorişti din Orientul Mijlociu, potrivit previziunilor EIU.
Alte riscuri alese de EIU ar fi încetinirea accentuată a economiei chineze, o fracturare a zonei euro şi posibilitatea unui Brexit. Intrarea în recesiune a Chinei şi intervenţiile militare ale Rusiei în Ucraina şi Siria care ar putea preceda un nou ‘război rece’ sunt, în opinia analiştilor EIU, evenimentele potenţiale cu cel mai mare grad de periculozitate la nivel mondial.
Remarcile controversate ale lui Trump la adresa musulmanilor ar fi un cadou pentru “potenţiali recrutori care de mult încearcă să clasificie SUA ca fiind anti-musulmani. Discursul lui Trump i-ar ajuta pe recrutori”, spune Robert Powell, manager global risk EIU.
Înainte de Trump, niciun candidat la preşedinţie nu a fost considerat un risc geopolitic pentru SUA sau pentru lume. Compania nu intenţionează să includă pe listă pe Hillary Clinton, Ted Cruz sau John Kasich.
Powell a remarcat şi apelurile lui Trump pentru o campanie agresivă împotriva ISIS. “Dacă Trump va hotărâ să invadeze Siria pentru a distruge ISIS, Statele Unite vor trebui să cheltuiască aproximativ 25 miliarde de dolari pe campania militară. De asemenea, Trump a spus că ar lua din mâinile teroriştilor terenurile şi rafinăriile de petrol şi ar vinde petrolul pentru a plăti campania militară. Dacă acest lucru se întâmplă, la preţul curent, SUA ar câştiga doar în jur de 500 milioane de dolari”, este de părere Powell.
Pieţele bursiere îşi continuă declinul, China dansul cu reducerea creşterii economice, iar pieţele petroliere şi de materii prime cu restrângerea cererii. De la „suntem la începutul unei noi crize“ până la „sunt doar turbulenţe“, economiştii încearcă să desluşească încotro va bate vântul peste jumătate de an.
Se poate feri România de o eventuală nouă criză sau ce trebuie să facă ea pentru a nu reexperimenta şocul din 2009 – 2010, în cazul în care lucrurile iau o întorsătură urâtă? „Dacă ar izbucni o nouă criză, am fi loviţi exact ca data trecută“, „canalele“ de propagare sunt aceleaşi: capitalul străin, exporturile şi panica, crede economistul Dragoş Cabat.
Dimpotrivă, economistul Ionuţ Dumitru spune că nu sunt motive de îngrijorare, iar ceea ce se întâmplă pe piaţa bursieră poate fi numit „volatilitate“, dar nu criză: „Faptul că economia României nu mai are dezechilibrele din 2008, iar cererea internă este în creştere, nu doar că o fereşte în bună măsură de turbulenţe, dar ar putea chiar să o ajute să profite“.
Situaţia tulbure din economia mondială obligă la un exerciţiu de memorie: în urmă cu şapte –opt ani, când pe plan mondial a izbucnit criza financiară, în România amploarea ei era subestimată, pe motiv că suntem prea mici şi prea departe. „Mai uşor cu criza pe scări, că am ajuns în extrema cealaltă. Acest cuvânt a devenit prea des folosit fără acoperire“, făcea apel la calm guvernatorul Mugur Isărescu nu în 2008 înainte de căderea Lehman Brother, ci în februarie 2009, în plină criză mondială.
Cititi mai multe pe www.zf.ro