BusinessMagazin

Tag: ecologie

  • Cu stridia la curăţat New Yorkul (VIDEO)

    Aşa stau lucrurile la New York, o zonă cândva bogată în stridii, dispărute ca urmare a poluării şi mai ales dragării portului pentru a face loc navelor. Aici se încearcă refacerea populaţiei de moluşte, considerate a fi foarte eficiente în curăţarea apelor, rezolvând astfel problema poluării acvatice. Experţii apreciază că o singură stridie poate filtra până la 50 de galoane de apă pe zi, reuşind să elimine azotul, algele, diverşi poluanţi care umplu apa din zona portuară.

    Proiectul început în Brooklyn presupune amenajări speciale de care stridiile să se poată prinde pentru a trăi, de succesul său depinzând atragaerea unor alte vieţuitoare acvatice în zonă.

    Ideea a început să fie vehiculată tot mai insistent şi pentru alte zone din SUA, mai ales după intervenţia în acest sens de anul trecut a arhitectei Kate Orff la una dintre ediţiile TED Talks:

  • Înapoi în copac cu voi!

    Iniţial locuri pentru cei privilegiaţi, printre care şi actuala regină a Marii Britanii, Elisabeta a II-a, care s-a cazat într-un copac în timpul unui safari din Kenya în 1952, casele din copaci au devenit din ce în ce mai răspândite, unele ajungând chiar la dimensiuni impresionante, cum se laudă Ariau Amazon Towers in Brazilia, care se prezintă drept cel mai mare spaţiu de cazare arboricol, construit la sugestia lui Jacques Cousteau.

    Pretenţioşii au parte de adevărate opere de artă create de arhitecţi, cum ar fi Treehotel din nordul Suediei, unde căsuţele fie seamană cu un uriaş cuib de pasăre ori cu o farfurie zburătoare, afirmă the Wall Street Journal. Un alt hotel arboricol, din Statele Unite de această dată, Winvian, construit pe două niveluri, îşi aşteaptă oaspeţii cu jacuzzi, cabină de duş cu aburi şi şeminee în care ard încet lemne. Cabane en l’Air din Franţa se bazează pe simplitate: investitorul care deţine compania a construit 250 de căsuţe fără dotări de lux în diverse locuri din ţară. Asemenea spaţii de cazare au apărut şi în alte părţi din Europa, fiind poziţionate pe piaţă drept locuri unde se poate sta cu familia.

    Pentru o căsuţă în copac construită cu respect pentru natură se folosesc numai materiale naturale, iar la fixare nu se recurge la cuie sau şuruburi, ci la un sistem de cabluri ajustat astfel încât să nu stânjenească creşterea copacului-gazdă.

  • Cum vor arăta avioanele ecologice ale viitorului (GALERIE FOTO)

    Space.com a prezentat imagini cu câteva dintre conceptele lansate, ale căror inovaţii de design vizează accentuarea spectaculoasă a aspectului aerodinamic, schimbarea designului aripilor (care devin ori mai lungi şi mai subţiri, ori atât de late încât acoperă practic tot avionul sau se unesc într-o singură aripă, fabricată din materiale uşoare compozite, care ocoleşte corpul avionului), reducerea dimensiunilor de ansamblu ale avionului ori schimbarea amplasamentului motoarelor şi izolarea lor mai bună în raport cu restul avionului, astfel încât să fie redusă poluarea fonică.

    Foto: NASA/companiile

    VEZI MAI JOS SI ALTE GALERII FOTO

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    0,64%
    rata medie anuală a locurilor de muncă vacante în 2011, corespunzând unui număr mediu anual de locuri de muncă vacante de 26.000, în creştere cu 1.800 faţă de 2010

    61%
    dintre IMM din UE care vând produse sau servicii ecologice sunt active pe pieţele ecologice de cel puţin 3 ani, faţă de 52% în SUA, conform datelor CE

    23,8 mld. euro
    deficitul comercial al UE în luna ianuarie 2012, comparativ cu un deficit de 31,2 mld. euro în ianuarie 2011, ţara cu cel mai mare deficit fiind Marea Britanie (117,4 mld. euro), iar ţara cu cel mai mare excedent fiind Germania (157 mld. euro)

    111 mil.
    numărul de tranzacţii cu cardul făcute la comercianţi anul trecut, valoarea medie a unei plăţi fiind de 170 de lei (circa 40 de euro)

    7,8 mld. euro
    deficitul comercial al zonei euro în luna ianuarie, de peste două ori mai mic decât în aceeaşi lună a anului trecut

  • Şase invenţii incredibile pe care nanotehnologia le-a făcut posibile (GALERIE FOTO)

    Economia mondială aşteaptă, de pildă, de mult soluţii la criza de apă potabilă care afectează milioane de oameni, la poluarea cauzată de fabrici şi maşini ori la perturbarea transporturilor în condiţii de iarnă. Site-ul InHabitat.com a întocmit o listă cu câteva aplicaţii spectaculoase ale nanotehnologiei, capabile să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi şi eficienţa activităţilor economice.

    Şase invenţii incredibile pe care nanotehnologia le-a făcut posibile (GALERIE FOTO)

  • Guvernul stinge azi lumina

    Astfel, sâmbătă, 31 martie, între orele 20,30 şi 21,30, la Palatul Victoria vor fi stinse luminile exterioare şi interioare şi vor fi deconectate echipamentele electronice care nu sunt esenţiale desfăşurării activităţii curente sau protecţiei clădirii.

    Totodată, Executivul afirmă că salută implicarea unui număr din ce în ce mai mare de cetăţeni, organizaţii şi instituţii, din România şi din lume, în desfăşurarea acestei manifestări menite să conducă la creşterea gradului de responsabilitate în interacţiunea omului cu mediul.

  • Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţa naţională au înregistrat anul trecut o uşoară scădere

    Astfel, în 2011, au fost puse pe piaţă 613.178 tone de ambalaje, comparativ cu 617.103 tone de ambalaje puse pe piaţă în 2010, cantităţile de ambalaje situându-se, în continuare, sub nivelul anilor 2006-2007.

    În schimb, cantităţile reciclate au înregistrat, în 2011, o creştere cu 7% faţă de anul anterior, datorită obligaţiilor de reciclare mai mari faţă de 2010. Obligaţiile au crescut cu precădere pentru deşeurile de ambalaje generate în gospodării, şi anume pentru ambalajele de sticlă, ajungând la 54%, pentru cele de aluminiu, la 17%, şi pentru cele de tip PET, la 42%.

    Eco-Rom Ambalaje a valorificat, în 2011, 57,8% (354.996 tone) din cantitatea de ambalaje puse pe piaţă de aceste companii afiliate sistemului (613.178 tone), îndeplinind obiectivul de valorificare de 57%, impus de către legislaţie. Rezultatele se datorează creşterii aportului financiar realizat de Eco-Rom Ambalaje în colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje, investiţii care s-au ridicat anul trecut la aproximativ opt milioane de euro, cu 17% mai mult faţă de anul precedent. 83% din această sumă reprezintă cheltuieli pentru serviciile de colectare, transport şi sortare a deşeurilor de ambalaje realizate de companiile de management – colectori şi operatori de salubritate.

    Pentru anul 2012, Eco-Rom Ambalaje şi-a propus la nivel strategic extinderea serviciilor de colectare selectivă în gospodării, prin creşterea investiţiilor consolidate cu 42% faţă de 2011, concomitent cu creşterea randamentului acestora. Introducerea criteriilor de performanţă şi verificarea lor în teren alături de partenerii locali, administraţia locală şi de operatorii de salubritate autorizaţi să colecteze, este critică. Rezultatele scontate sunt creşterea calităţii serviciilor cu impact asupra creşterii participării populaţiei şi, într-un final, creşterea cu minimum 25% a cantităţilor de deşeuri de ambalaje de hârtie, plastic, sticlă şi metal de la populaţie.

    Membrii fondatori ai Eco-Rom Ambalaje sunt Argus, Ball Packaging Europe, Chipita Romania, Coca-Cola HBC România, Heineken, Mars România, Munplast, Pepsi Americas, Romaqua Group Borsec, Tetrapak, Unilever, Titan, cărora s-au alăturat în anul 2011 Bergenbier, Tymbark şi Ursus.

  • Casa viitorului: o grădină suspendată (GALERIE FOTO)

    Arhitectul nipon Ryue Nishiziwa a proiectat o vilă care sfidează îngustimea spaţiului disponibil şi mitul că Tokyo trebuie să fie un oraş de monştri arhitectonici, scrie InHabitat. Dezvoltată pe verticală, clădirea are etaje lipsite de pereţi interiori, înlocuiţi de un sistem de panouri, grilaje pentru plante şi ferestre uriaşe de sticlă.

    Casa viitorului: o grădină suspendată (GALERIE FOTO)

    Fiecare etaj seamănă perfect cu o grădină plină de flori şi plante, beneficiind de iluminare naturală din belşug, graţie panourilor din sticlă menite să creeze impresia că între interior şi exterior aproape că nu există separare. Etajele sunt legate între ele printr-o scară sinuoasă din oţel, ce permite numeroaselor plante să crească şi să se caţere din etaj în etaj şi inclusiv peste acoperiş, cam ca vrejul de fasole din povestea lui Jack.

    Scara leagă parterul, cu sufrageria şi bucătăria, de dormitoarele de la primul şi al doilea etaj şi băile lor, sfârşind pe terasă, unde se găseşte camera de oaspeţi, ce poate fi folosită şi ca pod pentru depozitarea uneltelor de grădinărit necesare pentru o asemenea locuinţă. Rezultatul e o ambianţă zen, îndemnându-i pe locatari la meditaţie şi contemplaţie.

  • Oraşul din China unde se fac papuci din instalaţiile pentru pomul de Crăciun (VIDEO)

    La Shijao, oraş situat la circa o oră de mers de Guangzhou, funcţionează pe puţin nouă fabrici care importă şi procesează fiecare în jur de o mie de tone de instalaţii de pom stricate, relatează publicaţia The Atlantic.

    La fel ca majoritatea zonelor industriale din China unde se reciclează materiale, Shijao a început să prospere în urmă cu două decenii, graţie costului mic al forţei de muncă şi standardelor scăzute de protecţie a mediului. Chiar şi în urmă cu doi ani, cei care ajungeau aici vedeau din depărtare nori de fum negru ridicându-se deasupra unor munţi de cabluri cărora li se dăduse foc: acesta e cel mai rapid (şi mai poluant) mod de a extrage cuprul din sârmă, prin arderea materialului plastic sau a cauciucului izolator. Mai nou însă, izolaţia respectivă a ajuns interesantă pentru întreprinzătorii chinezi, care au dezvoltat linii de produse bazate pe folosirea acesteia.

    Raymond Li, directorul general al fabricii de procesare a deşeurilor de metal Yong Chang Processing, i-a spus reporterului de la The Atlantic că fabrica lui a avut nevoie de un an pentru a pune la punct o metodă de prelucrare a instalaţiilor de pom. Acestea sunt tocate extrem de mărunt, elementele de plastic, cauciuc şi sticlă sunt separate de cele din metal şi folosite la fabricarea tălpilor de papuci, în timp ce metalul şi alama merg mai departe la reciclare şi rafinare în uzinele specializate din zona Shijao.

    În SUA, acest gen de reciclare nu se practică decât pe scară foarte mică, din cauza problemelor de mediu legate de procesarea deşeurilor de cupru. Ca atare, instalaţiile de pom stricate iau în majoritate calea exportului spre China, care asigură astfel ecologizarea unei Americi unde consumatorii cumpără în fiecare an instalaţii de pom cu nemiluita, pentru a le arunca apoi la coşul de gunoi când se strică un beculeţ. Pentru afacerile lui Raymond Li şi ale celorlalţi întreprinzători de la Shijao, ceea ce aruncă americanii e însă mană cerească.

  • Cum se produce caviarul pe placul ecologiştilor (VIDEO)

    O companie letonă, Mottra Caviar, s-a impus pe piaţa londoneză prin metoda originală de producţie a icrelor. Compania recoltează icre din crescătoria sa de 50.000 de sturioni, fără a fi nevoie să-i omoare. Femelele sunt mutate în apă rece pentru a le stimula instinctul de producere a icrelor, iar după un timp sunt masate de angajaţii crescătoriei pentru a le stimula să le depună, icrele astfel recoltate fiind apoi comercializate.