Are şi autonomie mult mai bună. El ar fi viitorul, deşi staţiile de încărcare din toată lumea sunt de sute de ori mai puţine decât cele electrice. Poate chiar de mii de ori. Avantajul fascinant pe care îl au maşinile, doar ca o demonstraţie de ecologie, e că în urma reacţiei chimice din proces rezultă apă potabilă.
IATĂ AICI COMBUSTIBILUL MIRACULOS ŞI CELE 11 MAŞINI CARE ÎL VOR FOLOSI
Termenul hipster a devenit extrem de popular în ultimii ani, la fel şi tendiţele fie că vorbim de modă, muzică sau localuri. Hipster se referă la o subcultură a tinerilor din mediul urban, care a apărut în anii 1990, dar care a luat amploare în ultimii ani.
Totuşi cine sunt hipsteri?
Sunt tineri, mereu contra curentului, se preocupă de artă, muzică indie, film şi cauze nobile, sunt interesaţi de ecologie, nu-şi fac prea multe planuri şi nu respectă nicio regulă.
Acelaşi lucru poate fi spus şi despre localurile din imagini: mâncarea este servită într-o lopată, băuturile în borcane sau conserve, iar la baie clienţii se spală într-o găleată.
Investiţia, estimată la peste 80 mil. lei (18 mil. euro), este contestată de localnici care ieri au protestat pentru a doua oară împotriva acestui proiect. Potrivit Mediafax, 1.200 de persoane au ieşit în stradă pentru a susţine că această investiţie nu trebuie să aibă loc deoarece formaldehida este o substanţă cancerigenă.
„În lumea aceasta, există foarte multe substanţe catalogate ca fiind cancerigene. Formaldehida este o substanţă reglementată, care se produce peste tot în lume. Există limite reglementate pentru emisii, în anumite concentraţii (…) Noi şi acum producem 30.000 de tone de formaldehidă (…) Studiile au arătat că nu va exista un impact semnificativ asupra mediului“, a spus Oana Bodea, directorul de relaţii publice al Kronospan.
Dacă însă nu mai poate fi folosită pentru scopul iniţial, piscina nu poate fi nici lăsată goală să arate urât şi să adune frunze moarte, gunoaie ori să devină adăpost pentru sconcşi – şi atunci i se poate da altă întrebuinţare, şi-a zis un locuitor din San Rafael, California.
Acesta, ajutat de cei doi băieţi, şi-a transformat piscina în operă de artă, pictând pe fundul ei scene care prezintă o comunitate ce se luptă să găsească soluţii de a proteja planeta, fiind evidenţiate alegerile bune şi alegerile proaste ale oamenilor, scrie San Francisco Chronicle. Astfel decorată, piscina a devenit acum un loc de plimbare şi reflecţie pentru proprietarii ei şi pentru toţi cei care le calcă pragul.
Chiar dacă prin anumite părţi ale lumii se mai păstrează câte un cuptor de pâine sau grătar folosite în comun de localnici, tendinţele merg de ani în şir în favoarea unor bucătării cât mai specializate şi mai bine adaptate pentru spaţiile interioare. Mai recent însă, acolo unde clima o permite, oamenii sătui să stea închişi între patru pereţi au descoperit plăcerea gătitului şi a mâncatului în aer liber.
Pornită din comunităţile hippie, moda gătitului şi a mâncatului în aer liber s-a extins azi la cei care-şi permit o locuinţă cu curte mare, unde îşi instalează o bucătărie echipată la standarde moderne, protejată eventual de un acoperiş ca să nu se strice nimic în cazul unei ploi. Au apărut până şi firme care proiectează şi livrează bucătării menite a fi instalate în aer liber, unde se pot prepara nu numai pâine şi pizza, ci şi diferite alte mâncăruri, de către cei ai casei împreună cu rudele sau prietenii veniţi în vizită.
Moda a prins în Statele Unite sau în Australia, unde bucătăriile în aer liber sunt nu numai spaţiu de gătit, ci şi de relaxare, ba chiar şi izvor de inspiraţie pentru prieteni muzicieni, care compun acolo, după cum spun unii proprietari. Un avantaj al unei asemenea bucătării este faptul că mirosul de mâncare nu ajunge în casă, iar curăţarea este mai uşoară în caz că pică mâncare pe jos.
O eventuală problemă o pot reprezenta doar vieţuitoarele ce vin nepoftite la masă dacă rămâne ceva nestrâns, dar pentru nişte oameni care în multe cazuri îşi lasă slujbele de la birou şi viaţa urbană în favoarea unui trai menit să le ofere un contact cât mai larg cu natura, un asemenea inconvenient e mai mult comic decât enervant.
Cândva număra miliarde de exemplare pe teritoriul Americii de Nord, dar specia avea să dispară după venirea europenilor din cauza vânării exagerate şi a distrugerii habitatului: ultimul exemplar, o femelă pe nume Martha, s-a stins în captivitate la Grădina Zoologică din Cincinnati la 1 septembrie 1914. Ştirea morţii îşi făcea loc în presa vremii printre cele despre războiul din Europa, iar autorii salutau dispariţia unei specii considerate stricătoare, scrie Financial Times.
Împăiată de Muzeul Smithsonian, Martha este anul acesta piesa principală dintr-o expoziţie comemorativă având ca subiect porumbeii migratori, iar pavilionul de la Cincinnati unde a murit a fost restaurat şi el, fiind redeschis publicului pe data de 1 septembrie.
Programul sprijină dezvoltarea produselor şi serviciilor ecologice, eficienţa utilizării materialelor şi reducerea deşeurilor şi crearea de locuri de muncă “verzi”, adică în industrii cu un impact redus asupra mediului. Fondurile sunt disponibile firmelor româneşti din industrie, companiile din transporturi sau agricultură nefiind eligibile. Solicitările pentru finanţare pot fi depuse până la 26 septembrie la operatorul programului, Innovation Norway. Mai multe detalii se găsesc la adresa www.norwaygrants-greeninnovation.no.
În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro. În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro.
“TREPTAT, TRECEM ÎNTR-O ETAPĂ SUPERIOARĂ DE CONŞTIENTIZARE A IMPORTANŢEI SISTEMULUI: ROMÂNII NU DOAR AU AUZIT DESPRE ACEST SERVICIU, CI ŞTIU CE ÎNSEAMNĂ ŞI DIN CE ÎN CE MAI MULŢI ÎL PRACTICĂ DREPT UN OBICEI COTIDIAN”, spune Sorin Cristian Popescu, director general al Eco-Rom Ambalaje, una dintre organizaţiile de transfer de responsabilitate de la agenţii economici a obligaţiei de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje.
IN PREZENT, APROXIMATIV 90% DINTRE ROMÂNII DE PESTE 18 ANI AU AUZIT DE COLECTAREA SEPARATĂ A DEŞEURILOR DE AMBALAJE ÎN SCOPUL RECICLĂRII, ÎN CREŞTERE CU PESTE 10% FAŢĂ DE ANUL 2011, arată rezultatele unei cercetări de tip sondaj, pe eşantion naţional reprezentativ, realizată în perioada 16-25 septembrie de IMAS, la cererea Eco-Rom Ambalaje. Dacă acum doi ani aproximativ jumătate dintre respondenţi afirmau că beneficiază de posibilitatea de a depune separat deşeurile în propria localitate, în prezent procentul a crescut până la 64%. Dintre aceştia, mai mult de jumătate declară că au acces la un punct de colectare cu containere speciale „foarte aproape„ şi „puţin mai departe de locuinţă”.
Generaţia tânără are un rol important în acest proces: 62% dintre persoanele care au copii declară că, în cadrul şcolii, aceştia au fost informaţi cu privire la separarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje. Şi numărul celor care au început să separe deşeurile este în creştere, conform studiului citat: în 2013 aproximativ 60% dintre cei care au acces la sistem declară că depun separat deşeurile în gospodăria în care locuiesc, cu 24 de procente mai mult decât în 2011. O analiză mai aprofundată a comportamentului de separare a deşeurilor arată că populaţia are un comportament uşor diferit faţă de fiecare tip de ambalaj: cei mai mulţi declară că separă ambalaje de tip PET, urmate de cele de hârtie-carton.
De asemenea, se constată şi o înţelegere diferită a comportamentului de separare: cei mai mulţi români le separă prin depunerea în containerele dedicate (12%) sau punându-le în saci separaţi pentru a fi ridicate de operatorul de salubritate sau de personalul de serviciu (14%). Unii păstrează o parte din deşeuri pentru a le refolosi în gospodărie (15%), iar 14% le depun împreună cu celelalte deşeuri în containerul comun sau le dau foc.
În ceea ce priveşte gradul de satisfacţie, 36% dintre românii care au acces la sistem sunt mulţumiţi de serviciul de colectare separată din localitatea lor, cel mai ridicat nivel de satisfacţie înregistrându-se în Transilvania – 46%.
Primele trei lucruri care îi determină pe români să colecteze separat deşeurile sunt: prezenţa containerelor în apropierea locuinţei (31%), campaniile de informare şi educare din media (24%) şi exemplul altor persoane (18%).
La polul opus, cei care nu separă deşeurile declară că nu adoptă acest comportament deoarece nu au un punct de colectare în apropierea locuinţei (75%), pentru că nu au suficient spaţiu în casă destinat depozitării deşeurilor colectate (48%) sau pentru că nu ştiu unde se află punctele de colectare separată (40%). În categoria celor care nu colectează separat se încadrează tinerii, persoanele cu venituri scăzute, persoanele cu nivel minim de educaţie, în special din regiunea Muntenia.
Bucureştenii sunt cei care au la dispoziţie cele mai multe locuri special amenajate pentru separarea deşeurilor, comparativ cu locuitorii din alte zone ale ţării – 81% dintre aceştia declarând că au acces la sistem. Cu toate acestea, locuitorii capitalei au cel mai scăzut nivel de satisfacţie privind serviciul de separare a deşeurilor: doar un sfert dintre ei sunt mulţumiţi de serviciul de colectare din sectorul lor. „Amplasarea unor pubele de colectare nu este suficientă. Trebuie să avem un serviciu realizat corect, o mai mare implicare atât a autorităţilor, cât şi a companiilor de profil în extinderea şi eficientizarea sistemului şi campanii de informare şi educare susţinute„, mai spune Popescu. El face referire la faptul că, în 2013, a luat amploare furtul deşeurilor cu valoarea cea mai mare pe piaţă, respectiv PET-uri şi doze de aluminiu, ceea ce a dus la o scădere a randamentului pentru containerele de colectare de peste 10%. Doar în cazul Eco-Rom Ambalaje 271 de containere au fost vandalizate, iar numărul celor care scormonesc zilnic după deşeuri cu valoare mare continuă să crească. „Este neclar cine este proprietarul gunoiului după ce omul îl aruncă la gunoi. De aceea, pe seama vidului legislativ, furtul gunoiului a devenit un sport naţional”, mai spune Popescu.
Toate datele arată că percepţia se va îmbunătăţi în anii care urmează, dacă infrastructura pentru colectarea selectivă va continua şi va fi pusă la dispoziţia populaţiei. „Creşterea nivelului de trai al populaţiei va conduce la modificări substanţiale în privinţa cantităţii şi calităţii deşeurilor colectate separat. Teoretic, populaţia consideră benefică implementarea colectării selective, însă trebuie să depăşească pragul de beneficiar de servicii, adică să se implice”, spune şi Adriana Calcan, directorul de marketing al operatorului de salubritate Romprest.
În schimbul acestei sume, Natural World Safaris din Marea Britanie le oferă cuplurilor interesate o călătorie prin 12 ţări din zona arctică a Canadei până la Peninsula Antarctică. Pe parcursul călătoriei, turiştii se pot caza la în corturi de lux la Zahara Camp din Botswana, pe iahtul M/Y Grace in Galapagos ori la Whichaway Camp din Antarctica, având ocazia să vadă gorile de munte în Ruanda, lemurieni în Madagascar, leoparzi ai zăpezilor în India ori urşi soare în Borneo.
Scopul ofertei este de a atrage atenţia asupra problemei speciilor pe cale de dispariţie, o parte din tariful excursiei fiind donat organizaţiilor de protecţie a acestora, susţine agenţia.
Pinguinul Pierre, rămas golaş după pierderea naturală a penajului, a primit un costum special din neopren care i-a ridicat temperatura corpului, permiţând creşterea penelor la loc. Astfel, scrie San Francisco Chronicle, Pierre şi-a putut relua activităţile de zi cu zi, s-a împăcat cu “soţia”, Homey, şi a fost reprimit în sânul comunităţii.
Decan de vârstă al coloniei sale, Pierre a împlinit de curând 31 de ani, pe care i-a sărbătorit cu mai puţin fast decât în anul anterior, când a primit tort de heringi. Costumul salvator poate fi admirat la magazinul de suveniruri al instituţiei.