BusinessMagazin

Tag: DUPA 20 DE ANI

  • După 20 de ani de aşteptare, pachetul de bază în sănătate prinde contur

    IN STUDIU REALIZAT DE EXACT CERCETARE ŞI CONSULTANŢĂ ÎN COLABORARE CU LINK RESOURCE ARATĂ NIVELUL SCĂZUT DE INFORMARE A ROMÂNILOR ÎN LEGĂTURĂ CU ASIGURAREA DE SĂNĂTATE OBLIGATORIE. Rezultatele studiului indică faptul că peste 30% dintre români nu ştiu cât plătesc pentru asigurarea obligatorie de sănătate, iar mai mult de 80% ştiu foarte puţin despre avantajele pe care le oferă acest tip de asigurare. Rezultatele demonstrează că românii au foarte puţine informaţii referitoare la asigurarea de sănătate obligatorie şi beneficiile acesteia. Atunci când au fost întrebaţi dacă ştiu cât plătesc lunar pentru acest serviciu, 38% au răspuns negativ, în timp ce 62% dintre respondenţi au ştiut valoarea exactă.

    În ce priveşte drepturile contribuabililor, situaţia nu este la fel de clară: doar 18% îşi cunosc exact beneficiile, în timp ce 82% ştiu foarte puţin, sau chiar deloc, despre avantajele pe care le oferă asigurarea obligatorie de sănătate. MINISTRUL SĂNĂTĂŢII, EUGEN NICOLĂESCU, şi-a pus la bătaie propriul mandat, spunând, în cadrul unei emisiuni de televiziune, că termenul limită de intrare în vigoare a pachetului de bază introdus în spitalele publice de către autorităţi va fi februarie 2014: „Dacă pachetul de bază nu va intra în vigoare de la 1 februarie, nu am ce să mai caut în fruntea ministerului„.

    Ministrul a explicat că scopul pachetului de bază este să îmbunătăţească accesul pacienţilor asiguraţi la servicii medicale de calitate. Pacienţii ar trebui să se adreseze în primă instanţă medicului de familie şi abia apoi să meargă la spital, pentru ca unităţile spitaliceşti să nu mai fie atât de aglomerate, iar resursele financiare din sistemul de sănătate să fie mai bine cheltuite, a arătat Nicolăescu, precizând că, în medie, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează un serviciu medical în spital cu 1.800 de lei pe pacient, iar în prespital cu maximum 100 de lei. Conform pachetului, cetăţenii sunt obligaţi să facă o vizită la medicul de familie, la un anumit interval, în funcţie de vârstă şi de riscurile de sănătate.

    „Dacă sunt un cetăţean cu vârsta între 18 şi 30 de ani sunt obligat, conform acestui pachet, să mă duc o dată la trei ani la medicul de familie să îmi facă un control medical de prevenţie. (…) Dacă eşti peste 40 de ani, un control preventiv se face în fiecare an. Dacă sunt riscuri mai multe, se intră într-un program de monitorizare mai accentuat, fără cost„, a precizat ministrul.

  • Cum au devenit milionari doi medici români, soţ şi soţie

    Un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis în 1993 să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. „Câştigam la acea vreme 40 de dolari şi aşteptam în fiecare lună salariul ca să cumpăr o ciocolată Snickers împreună cu o colegă de serviciu, să o împărţim în două.

    De la asta am plecat„, spune Ozana Moraru. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. La acea vreme, pentru o operaţie de cataractă la un spital public pacientul stătea internat chiar şi o săptămână. Rapiditatea intervenţiilor – „Pacientul pleca acasă în câteva ore„ -, amenajările interioare – „Deşi spaţiul era închiriat, am amenajat etajul din policlinică aşa cum am crezut noi„ – şi aparatura adusă din import i-au făcut pe cei doi să îşi creeze repede piaţă şi să investească cea mai mare parte a profitului în dezvoltarea businessului.

    Primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, însă au făcut rapid diferenţa dat fiind că spitalele publice nu aveau astfel de sisteme în dotare. „Adevăratul boom a fost în 1997, când am introdus o nouă tehnică de operare a cataractei, cu tăietură mică şi fară sutură„, spune otfalmologul. De ajutor au fost deschiderile de clinici în alte specialităţi medicale, care au determinat pacienţii să înţeleagă că un serviciu medical poate fi furnizat şi altfel decât gratuit. „Gratuitatea la stat constă în pachetul de consumabile oferit de către stat. În rest, se procedează ca acum 20 de ani.

    Pacientul dă bani, nu s-a schimbat nimic„, spune Moraru. În sectorul oftalmologic, concurenţa a apărut abia după anul 2000. Avantajul de peste şapte ani faţă de celelalte clinici oftalmologice se explică prin confortul medicilor rămaşi să lucreze la stat, nefiind dispuşi să-şi asume vreun risc: „Oftalmologii n-au avut curajul să renunţe la ciubucurile pe care le făceau la stat, deşi au văzut că privatul începea să funcţioneze. În ultimii ani au mai apărut clinici şi cabinete, dar aproape niciunul dintre fondatori nu a renunţat la vaca de muls de la stat„.

    Văzând că afacerea soţilor Moraru începe să prindă contur, policlinica le-a mărit constant chiria lunară, iar cei doi au decis să cumpere o clădire în Floreasca pentru a putea continua proiectul: „Atunci nu era părerea că Floreasca şi Dorobanţi sunt zone de lux. Am vrut ca toate cele trei centre să fie grupate în acelaşi loc ca să ne fie mai uşor. Dacă nu eşti la faţa locului, nu ai cum să controlezi ce se întâmplă„.

    Soţii Moraru spun că au câştigat bani încă de la început, dar abia după 1999 au început să obţină profit, investind din nou într-un aparat de operare a miopiei, de 600.000 de dolari, primul de pe piaţa locală. Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. „Au fost mulţi străini interesaţi de lumea medicală şi au vrut să facem joint-venture-uri cu ei. Prin intuiţia noastră, deşi era cât pe ce să semnăm cu nişte americani, am refuzat„, spune Cristian Moraru. „A fost intuiţie feminină”, adaugă Ozana Moraru, dat fiind că ea a fost cea care a spus „pas„, contractele ajungând la faza finală de semnare.
     

  • Traian Băsescu: Nu am spus că nu rămân un susţinător al proiectului Roşia Montană (VIDEO)

    În acelaşi timp, el a spus însă că încearcă să se menţină neutru în dezbaterea despre proiectul Roşia Montană, fiindcă dacă el s-ar pronunţa, “70% din clasa politică ar avea un punct de vedere contrar”. “Sunt un adept fără rezerve al relansării acestei industrii, de extragere de metale preţioase. Nu am spus că nu rămân un susţinător al proiectului Roşia Montană, dar când s-a creat această falie în societate am considerat că obligaţia mea e să am o atitudine neutră”, a spus preşedintele, invitat la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV.

    El consideră că protestul din Piaţa Universităţii “este unul curat, iar cel de la Roşia Montană este fabricat, chiar dacă pe fond au dreptate: oamenii aceia vor locuri de muncă”. Din punctul lui de vedere, protestele contra proiectului ar putea avea un rezultat pur politic: “Dacă din stradă ar ieşi un partid curat, ar fi bine pentru clasa politică din România”.

    Băsescu a criticat însă “minciunile” pe care le vehiculează opozanţii protestului, arătând că “nu pleacă niciun gram de aur din ţară”, că utilizarea cianurilor nu este periculoasă, din moment ce cianura “este este distrusă de razele soarelui”, şi că “o altă minciună e că patru munţi vor fi retezaţi”, fiindcă “doi sunt retezaţi la ora asta”. El a spus că a avut o întâlnire cu Dragoş Tănase, directorul firmei Roşia Montană Gold Corporation, care i-a furnizat toate informaţiile, şi că săptămâna viitoare va începe o serie de conferinţe în care va prezenta informaţiile pe care le are despre proiect.

    Preşedintele României este primul din seria invitaţilor de prestigiu cu care telespectatorii Pro TV se vor întâlni în noul sezon al emisiunii “După 20 de ani”, în fiecare duminică, de la ora 10.00.

    Emisiunea “După 20 de ani” integral:

     

  • Preşedintele Traian Băsescu, invitat în prima ediţie din noul sezon “După 20 de ani”, la Pro TV

     Cristian Leonte, moderatorul emisiunii, şi jurnaliştii Claudiu Pândaru, director editorial Gandul.info, şi Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar, vor încerca să obţină de la preşedintele României răspunsuri la întrebările care frământă societatea românească.

    Cum toamna se anunţă bogată în tensiuni sociale provocate de cele mai variate cauze, preşedintele României va avea ocazia să îşi expună punctul de vedere referitor la problemele care tulbură societatea românească în momentul actual.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Susţin în continuare angajarea răspunderii pe regionalizare, e o “fereastră de oportunitate”

    Dragnea a fost întrebat dacă susţine în continuare varianta în care pachetul de legi privind regionalizarea să fie adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului.

    “O susţin în continuare, pentru că mi se pare un proiect uriaş, poate primul proiect de ţară de la Revoluţie încoace. Eu cred că pentru un asemenea proiect Guvernul într-adevăr îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului, pentru că nu cred că proiectul de regionalizare merită să riscăm să-l dezbatem un an şi ceva de zile în Parlament în condiţiile în care important este să prindem această fereastră de oportunitate care poate e unică, 2013”, a argumentat Dragnea, menţionând că în această situaţie s-ar putea opta pentru alegeri directe la stabilirea primelor conduceri de regiuni.

    Anterior, vicepremierul a fost întrebat dacă urmăreşte să devină şeful unei regiuni administrative, după finalizarea procesului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: “Optăm între 8 sau 9 regiuni”. Care este cel mai important criteriu pentru delimitarea acestora

    Vicepremierul a reiterat faptul că în prezent se află în discuţii două variante în ceea ce priveşte numărul viitoarelor regiuni, fie opt, fie nouă astfel de entităţi administrative.

    “Criteriile pe care le-am avut în vedere sunt în principal criterii funcţionale. Am spus de la început, nu intenţionez să propun (…) un proiect de regionalizare care să aibă la bază criterii etnice, pentru că ţinta principală pentru care vrem să înfiinţăm aceste regiuni o reprezintă dezvoltarea echilibrată a României. Dacă punem o hartă a dezvoltării actuale se vede foarte clar care sunt diferenţele de dezvoltare între judeţe…asta înseamnă că dacă noi vom continua cu sistemul administrativ actual, riscăm să transformăm România într-o ţară de prinţi şi cerşetori”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Clinicii de chirurgie Fundeni: Câştig între 1.000 şi 2.000 de euro pe lună, nu aş putea pleca

     Întrebat  în emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV, cât câştigă pe lună, Popescu a răspuns că “undeva între 1.000 şi 2.000 de euro, ca echivalent”.

    Referitor la posibilitatea de a pleca să lucreze în străinătate, pentru un salariu mult mai mare, el a spus că nu ar putea “funcţiona” în afara Spitalului Fundeni. “Nu m-aş putea integra în niciun alt colectiv”, a adăugat el, subliniind că, dată fiind vârsta pe care a împlinit-o (60 de ani – n.r.), nu va mai primi oferte pentru a munci străinătate.

    În contextul salariilor relativ mici din sistemul sanitar românesc, în emisiune a fost abordat şi subiectul plăţilor informale – bani sau “atenţii”.

    Profesorul Irinel Popescu a ţinut să sublinieze că ideea de a condiţiona actul medical este absolut condamnabilă, precizând pe de altă parte că plăţi informale există şi în state avansate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Şova, despre viitorul autostrăzilor româneşti: Suntem destul de putincioşi! Emisiunea, duminică, la “După 20 de ani”

     “Suntem destul de putincioşi!”, crede ministrul Şova.

    El le-a furnizat interlocutorilor săi, jurnaliştii Cristian Leonte, Claudiu Pandaru si Cristian Hostiuc detalii despre stadiul proiectelor pentru autostrăzile Craiova-Piteşti, Comarnic-Braşov, dar şi despre centura sudică a Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care a adăugat moda de lux pe harta capitalei

    NU ŞTIU DACĂ CE FACEM NOI ESTE MODĂ SAU VESTIMENTAŢIE„, este dilema la care încerca să îşi răspundă Srdjan Kovacevic, administratorul Alsa Boutiques. Era în avion, într-un zbor dinspre Cipru, cu doar câteva ore înaintea interviului pentru Business Magazin. Deşi este mereu pe drumuri, gândul îi este la afacere şi este conectat continuu prin telefoane şi tabletă. Îşi face timp să răspundă zilnic la zeci de mail-uri care vin de la reprezentanţii din ţară ai magazinelor pe care le administrează sau de la partenerii de afaceri răspândiţi în Europa. De acestea depind afacerile de sub umbrela Alsa Boutiques – în prezent, Max Mara, Ermenegildo Zegna, Coccinelle şi Marella, care au ajuns, împurenă, la o cifră de afaceri de trei milioane de euro.

    Kovacevic îşi împarte timpul între Belgrad, Cipru şi România atât pentru business, dar şi din interese personale. Călătoreşte deseori la Milano, Paris, Londra, New York şi este un exemplu de cosmopolitanism, termen pe care îi place să îl folosească pentru a descrie curiozitatea pentru modă, călătorii, maşini sau musicaluri. Nu se sfieşte să dea ca exemplu alte branduri, iar în ce priveşte dilema modă vs. vestimentaţie explică: „Un produs modern este Cavalli, de la un sezon la altul ei fac haine extrem de diferite, cu piese speciale„. Zegna şi Max Mara, printre primele branduri pe care le-a adus în ţară, sunt orientate în zona clasicului. Produsele vândute de sârb sunt în vogă timp de trei-patru sezoane, în timp ce altele nu rămân la modă mult timp.

    Kovacevic analizează atent ţinuta interlocutorului, pentru că a observat că pe măsură ce o persoană este mai extrovertită, cu atât simte nevoia să se manifeste prin îmbrăcăminte. El asociază dorinţa oamenilor de a cumpăra lux cu două extreme: „Fie când cineva este foarte fericit, fie foarte deprimat„. Poate să descrie într-o română perfectă prezentările haute couture, dar şi modul în care îşi conduce afacerea sau situaţia băncilor din Cipru.

    SE CONSIDERĂ ECONOMIST ŞI NU SE SFIEŞTE SĂ DEA DETALII ÎN LEGĂTURĂ CU BUSINESSUL ÎN CARE A AJUNS „ÎNTÂMPLĂTOR„. Ataşamentul lui de România este lesne de înţeles, a locuit aici timp de cinci ani, între 1981 şi 1986, când părinţii lui lucrau la Camera de Comerţ. A studiat atunci limbi străine, în cadrul Facultăţii de Filologie, iar apoi s-a întors în Serbia.

    A urmat o perioadă de studii la Facultatea de Studii Economice din Belgrad şi un traseu profesional atipic: timp de şase luni a lucrat ca translator, a predat apoi limba engleză elevilor de şcoală generală, iar apoi a ajuns manager regional într-una dintre cele mai mari corporaţii mondiale din industria auto.

    Ar fi fost un domeniu în care ar fi lucrat în continuare dacă nu s-ar fi întors în România în 1992, „din motive politice„. A început atunci experienţa de antreprenor cu o afacere legată de comerţ cu produse cărbunoase şi metal în România, ţări din fosta Iugoslavie, Rusia şi Italia. A observat că în acea perioadă, în România, „jobul ideal era să faci ceva singur„. În 1994 s-a orientat spre o nouă afacere, „A Peak to Chic„, magazin multibrand cu pantofi de lux deschis în fostul Sofitel.

    „Doamnele cochete, cu posibilităţi, cu bani câştigaţi de ele sau de soţi„, după cum îşi caracterizează clientele de atunci, dar şi pe cele din prezent, puteau să se încalţe cu pantofi celebri, Sergio Rossi, „poate cei mai frumoşi pantofi din lume„, sau Balli, „cei mai confortabili„. Totuşi, afacerea cu lux nu este una care să genereze bani pentru că, după spusele lui Kovacevic, magazinul a fost, de cele mai multe ori, pe break-even. În 1996, a deschis încă două magazine de lux, Donna, care vindea exclusiv brandul Max Mara, şi Uomo, cu mărcile bărăbăteşti Ermenegildo Zegna şi Pal Zileri.
     

  • Udrea: Antonescu, în scădere accelerată de popularitate. La Preşedinţie candidează Ponta şi Tăriceanu

     Realizatorul a afirmat că prezidenţiabilul susţinut de PDL se va confrunta cu Crin Antonescu, la care Elena Udrea a răspuns: “Sau cu Victor Ponta”.

    “Cine cred eu că va candida din partea USL? Cred că vor avea doi candidaţi: unul va fi Victor Ponta, în opinia mea, şi va fi candidatul PSD, iar cei de la PNL, probabil că vor veni cu Tăriceanu”, a spus Udrea.

    Întrebată de ce îl menţionează pe Tăriceanu printre prezidenţiabili, Udrea a răspuns: “Păi în opinia mea, dacă USL se rupe, şi se va rupe inevitabil, pentru că vin alegerile europarlamentare şi prezidenţiale şi vor candida separat, atunci nici domnul Antonescu nu mai rămâne în fruntea PNL, pentru că dânsul este într-o scădere de popularitate accelerată după evenimentele de astă vară şi după ce a reuşit să demonstreze incapacitatea de a fi un lider cu adevărat european şi un lider care să aibă idee despre ce înseamnă principiile democraţiei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro