BusinessMagazin

Tag: DUPA 20 DE ANI

  • Cum reuşeşte o tânără să câştige zeci de mii de euro din vânzarea produsului care nu lipseşte niciodată de pe masa românilor

    Investiţia în Semolina se contorizează pe de o parte în bani – 20.000 de euro, iar pe de altă parte în timp – 2.000 de zile. Banii au mers în amenajarea unui spaţiu adecvat pentru producţia de pâine, cu malaxoare, cuptoare şi instalaţii de frig, în atelierul amenajat în comuna Corbeanca de lângă Bucureşti. Timpul a înghiţit toate eforturile, de la început până astăzi.

    „Este grozav cât de bine se împletesc în proces lucruri învăţate, obiceiuri pe care le-am deprins în facultate. Am studiat fizica, iar înclinaţia mea naturală de a experimenta, măsura, studia felul cum diverse variabile influenţează rezultatul final şi-au găsit locul într-o ocupaţie plină de sens, fabricarea pâinii”, povesteşte Monica Secăreanu.În business, i s-a alăturat între timp soţul – Petronius Secăreanu, dar şi un prieten al lor – Sebastian De Lazzero. Vânzările de pâine Semolina au ajuns anul trecut la 30.000 de euro cu doi angajaţi, iar afacerea a trecut pe profit, faţă de anul anterior când generase pierderi.

    „Atelierul este, practic, a doua mea casă. Este situat chiar în cartierul în care locuiesc. În mare, clienţii mei sunt membrii comunităţii din Corbeanca şi din vecinătăţi. Pe toţi îi cunosc personal şi cred că una dintre trăsăturile definitorii ale acestei afaceri este chiar relaţia apropiată cu ei. Pentru că nu îmi place risipa, lucrez doar la comandă.”

    Astfel, clientul comandă un anume produs, apoi îşi poate ridica pachetul personal la orice oră, dintr-un spaţiu dedicat al atelierului situat tot în comuna Corbeanca şi deschis nonstop. Acest sistem de onorare a comenzilor a fost conceput pentru clienţii care lucrează până târziu şi care nu puteau ajunge la o oră anume pentru a-şi prelua pâinile şi prăjiturile. Comenzile se fac la început de săptămână, iar plata – la sfârşitul lunii, pe baza unei facturi care conţine toate produsele comandate în luna respectivă.

    Pe lângă aceşti clienţi, Monica Secăreanu mai colaborează cu un restaurant şi câteva cafenele din Corbeanca şi din Bucureşti. Unul dintre clienţi este Moşia Corbeanca, un spaţiu dezvoltat de Alexandru Cîndea şi Bogdan-Mihail Doltu, care funcţionează ca restaurant şi loc pentru diferite tipuri de evenimente.
    Din meniul Semolina fac parte 12 feluri de pâini – fiecare cu un nume propriu, majoritatea cu maia sălbatică (o combinaţie de apă şi făină, îngrijită timp de mai multe zile pentru a putea fi apoi folosită în prepararea pâinii), dar şi cornuri dulci şi sărate, fursecuri cu bucăţi de ciocolată, nuci şi fructe uscate, checuri cu fructe sau ciocolată, tarte, cozonac, cheesecake.

    „Într-o lună, am aproximativ 500 de comenzi. În timpul săptămânii, se comandă cel mai des pâinea şi cornurile, pentru pacheţelul copiilor, iar spre final şi pentru weekend – tartele, checurile şi fursecurile”, spune Monica Secăreanu.

    Ingredientele vin în principal de la producători locali. De pildă, făina spelta bio este achiziţionată de la o fermă din judeţul Timiş, iar nucile vin tot din Transilvania. „Ingredientele premium, producţia la comandă în cantităţi mici, documentarea permanentă se regăsesc şi în preţul produselor. De exemplu, o pâine cu maia sălbatică de aproximativ 700 de grame, în care folosesc făină din grâu antic (pâine denumită Antik), costă 16 lei, una cu acelaşi gramaj în care pun nuci şi roşii uscate din belşug (Ronu) este 20 de lei, un cozonac de 900 de grame cu umplutură de cremă de nucă, cacao şi coajă de lămâie confiată costă 55 de lei.”

    Planurile pentru 2019 includ diversificarea portofoliului de produse, atât prin reţete noi, cât şi prin noi tehnici de pregătire a pâinii şi a prăjiturilor. Iar la capitolul inovaţie, Monica Secăreanu are deja experienţă, mai ales că inclusiv numele afacerii, „Semolina – brutăreşte artizanal”, este tot o formă de inovare, verbul „a brutări” fiind inexistent în DEX, dar ilustrativ pentru pasiunea antreprenoarei din Corbeanca.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma  www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea primului român numit la conducerea liderului pieţei de bere din Romania. După 20 de ani de carieră prin toata lumea, el a ales sa se întoarcă acasă

    Opt ţări în 20 de ani. Nu este un „bucket list” de călătorii al unui pasionat de travel, ci lista locurilor în care a lucrat şi a trăit Dragoş Constantinescu de la plecarea din România, în 1998. A studiat în Olanda şi SUA, apoi a început să lucreze în ţara lalelelor ca finance management trainee pentru British American Tobacco, unul dintre giganţii din industria ţigărilor. Iar aventura în cadrul producătorului de ţigarete a continuat pentru mai bine de 16 ani, perioadă în care a fost responsabil de mai multe ţări şi a trebuit să-şi schimbe domiciliul de mai multe ori. A revenit în fiecare an în România, locul despre care spune că l-a considerat mereu „acasă”, deşi reuşea să ajungă aici doar de 4-6 ori pe an, în vizită. Acum s-a întors cel puţin pentru câţiva ani şi vrea să pună umărul la dezvoltarea ţării, după cum povesteşte.

    „Ideea de a mă întoarce în ţară a fost mereu prezentă în mintea mea. Iniţial, după ce am terminat facultatea am spus că vreau să mă întorc în România, însă nu mi-am dorit să mă întorc imediat pentru că am considerat că e de bun augur pentru dezvoltarea mea personală şi profesională dacă îmi petrec mai mult timp în ţările din vestul Europei. Însă, atunci când a apărut oportunitatea de a prelua conducerea Ursus Breweries, am considerat că este momentul oportun să mă întorc acasă”, povesteşte managerul, care conduce Ursus Breweries, o companie cu peste 1.400 de angajaţi în România şi afaceri de 1,84 miliarde de lei (397 milioane de euro) în 2018.

    De asemenea, el este responsabil si de businessul Asahi, proprietarul japonez al Ursus Breweries, în Ungaria.
    El spune şi că unul dintre motivele care l-au determinat să se alăture echipei producătorului de bere a fost că, deşi este deţinut de un grup străin, are în portofoliu cele mai vândute trei mărci de bere din România în segmentele premium (Ursus), mainstream (Timişoreana) şi economic (Ciucaş), mărci româneşti cu tradiţie. Deşi România mai are de lucrat la capitole aşa cum sunt infrastructura şi reciclarea sau că mentalitatea românilor este diferită faţă de a vesticilor sau a polonezilor, Dragoş Constantinescu spune că preferă să vadă partea plină a paharului şi oportunităţile care reies din aceste puncte care trag deocamdată în jos România. Astfel, îşi propune să pună umărul, chiar dacă în mică măsură, la dezvoltarea ţării în acest sens, compania făcând investiţii inclusiv în zona de reciclare.

    „Ne uităm din ce în ce mai mult în zona de dezvoltare sustenabilă, avem proiecte prin care încercăm să minimalizăm emisiile de CO2, la abilitatea de a reduce consumul de apă pe care o folosim, vrem să folosim mai multă energie verde, încercăm să ne trasformăm într-o companie complet sustenabilă. Ştim că e un drum lung, dar sunt convins că vom reuşi. De exemplu, la Neversea şi Untold nu mai folosim pahare din plastic, ci din carton.” Ursus Breweries va finaliza în perioada următoare investiţii de 22 de milioane de euro în fabricile din Timişoara şi Braşov, investiţii care nu doar cresc capacitatea de producţie, dar măresc şi eficienţa celor două fabrici de bere. Ursus Breweries mai are o unitate de producţie la Buzău. Ursus Breweries are în portofoliu brandurile Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Asahi Super Dry, Pilsner Urquell, St Stefanus şi B-Life Botanicals.

    „În următorii cinci ani, vrem să rămânem în continuare liderul pieţei de bere din România, dar am vrea să rămânem un lider al firmelor din industria bunurilor de larg consum, inclusiv din punctul de vedere al sustenabilităţii şi al contribuţiei la societate. Şi aş vrea ca cei care termină studiile şi îşi doresc să înceapă o carieră să aibă în top 3 alegeri şi Ursus. Am foarte mare încredere în viitorul Ursus Breweries în România.” Cât despre piaţa berii, el spune că din punctul de vedere al consumului depinde foarte mult ce se întâmplă din punct de vedere demografic în România şi consideră că piaţa nu va avea scăderi sau creşteri spectaculoase. În 2018, consumul de bere a înregistrat o creştere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane de hectolitri (1,6 mld. litri), arată datele Asociaţiei Berarii României.

    Consumul de bere per capita s-a situat la 85 de litri. „Cred că piaţa va rămâne la fel, doar că opţiunile de cumpărare ale românilor se vor modifica şi vor alege tot mai mult produse premium şi care să corespundă unui stil de viaţă sănătos. De asemenea, un trend foarte bun este apariţia producătorilor de bere artizanală, pentru că împreună putem dezvolta cultura berii în România. În plus, putem creşte procentul de bere la draft.” Cât despre posibilitatea de a aduce alte tipuri de produse pe plan local, managerul spune că „niciodată să nu spui niciodată”, însă este adeptul modelului de business în care activitatea se concentrează pe categoria de produse pe care o companie ştie să o producă cel mai bine. De exemplu, grupul japonez Asahi are în portofoliu şi băuturi spirtoase, răcoritoare şi alimente, pe lângă bere. Recent, Ursus Breweries a lansat B-Life, o băutură răcoritoare pe bază de bere.

    „E posibil să continuăm să ne diversificăm portofoliul, dar nu cred că în curând vom începe să vindem produse care să nu fie bazate pe bere sau pe produse fermentate. Acolo este puterea businessului Ursus Breweries astăzi. Dar niciodată nu spun niciodată, pentru că nu am crezut că voi locui şase ani în Polonia şi că o să-mi placă acolo.”
    Astfel, când vine vorba despre planurile în ceea ce priveşte cariera, Dragoş Constantinescu spune că deocamdată nu se gândeşte la viitorul foarte îndepărtat.
    „Eu m-am întors în România pentru că vreau să fiu aici din punct de vedere profesional şi personal. Eu cred că experienţa mea de 20 de ani în afara României poate să fie folositoare, chiar şi într-un procent mic, dezvoltării României. Şi atunci eu m-am întors acasă nu pentru şase luni sau pentru un an. Dacă peste patru-cinci ani de acum încolo voi avea oportunitatea de a evolua în cadrul grupului Asahi şi dacă voi accepta noi provocări, nu ştiu. Acum sunt concentrat să mă acomodez acasă şi mă concentrez pe prezent, nu la viitorul foarte îndepărtat”, mai spune managerul care a locuit în ţări precum Olanda, Belgia, Marea Britanie, Suedia sau Polonia. 

  • Cine este mai puternic: produsul sau brandul?

    Şi aceasta este problema României în business.
    Companiile româneşti, antreprenorii români, au creat produse, au creat servicii, dar au uitat sau nu au mai apucat să creeze şi un brand.
    Suntem mulţumiţi când vedem Made in Romania, dar brandul s-ar putea să nu fie românesc.
    Coca-Cola este poate cel mai bun exemplu de marketing al lumii. Produsul în sine este simplu: apă, zahăr, sirop, sifon. O banală reţetă care însă este prezentată  drept cea mai secretă reţetă a lumii.
    Toată lumea a copiat produsul, conţinutul, dar nu a reuşit să copieze brandul, povestea şi marketingul Coca-Cola.
    La fel este şi în cazul Pepsi-Cola.
    Ikea nu a făcut şi nici nu face mare lucru; vinde nişte mese, nişte scânduri, nişte rafturi la pachet. Produsul este şi made in Romania, dar brandul este Ikea.
    iPhone-ul este unul singur, chiar dacă este produs în China.
    Nu mai are nicio importanţă unde este produs pantoful de sport, atâta timp cât brandul este Adidas sau Nike.
    Americanii au dat producţia produselor Nike ţărilor asiatice, păstrând brandul, marketingul, diviziile de cercetare şi inovare.
    La fel fac toate marile companii ale lumii.
    Cele mai multe îşi fabrică  produsele în altă parte decât în ţara de origine, dar după schiţele, mostrele, reţetele lor.
    În România sunt centre de servicii care discută cu clienţi internaţionali fără ca beneficiarii serviciilor să ştie că vorbesc cu cineva dintr-un birou din Pipera. Clientul a sunat la call center-ul unei companii, al unui brand, şi nici nu are importanţă cine livrează produsul.
    Pentru că nu au avut timp să-şi creeze brandul, să lucreze la partea de cercetare şi dezvoltare a produselor şi serviciilor oferite, companiile româneşti şi antreprenorii români s-au trezit acum că au nevoie de un brand care le aduce o valoare adăugată mai mare.
    Un brand puternic dublează valoarea unei companii şi atrage angajaţii, au spus speakerii prezenţi la proiectul ZF Branduri româneşti, organizat împreună cu Raiffeisen Bank.
    Dacă ai un brand cunoscut, consumatorul îţi solicită produsele, spune Levente Szell, directorul general al Agroserv.
    Cosmin Moldovan, directorul general al Carmangeriei Moldovan, spune: „Când am deschis firma în anul 1993, am ales un nume care era greu de reţinut, iar după 15 ani am făcut rebranding şi am ales să schimbăm numele în Carmangeria Moldovan. Anul acesta ne vom preocupa să ne creăm un brand de bun angajator”.
    Acest număr din Business Magazin este dedicat companiilor care au vrut să-şi prezinte o inovaţie.
    Nu avem pretenţia că sunt cele mai importante inovaţii din România. Nici pe departe, dar vrem să spunem că este un început în demersul nostru de a convinge companiile să-şi prezinte inovaţiile, să le explice, să arate rezultatele obţinute pentru a oferi un exemplu pentru piaţă.
    Lăptăria cu Caimac nu face ceva deosebit, adică vinde lapte. Dar nu orice fel de lapte, şi nu în orice fel de ambalaj.
    Orice schimbare într-un produs sau un serviciu poate fi considerată o inovaţie.
    Berea la PET s-a inventat în România la Bere Mureş, atunci când compania era pusă cu spatele la zid.
    Inovaţia este în faţa noastră, iar sărăcia şi nevoile te fac să fii mai creativ pentru a încerca să ieşi în evidenţă cu bani mai puţini.
    Nimeni nu are banii companiei Coca-Cola, dar oricine poate să facă un suc din anumite plante care să prindă teren şi în final un produs care să fie cumpărat chiar de către Coca-Cola.
    România este considerată o ţară cu ingineri buni, dar care au nevoie să fie puşi într-un sistem care să le permită utilizarea minţii în crearea de produse şi servicii care să aibă utilitate în piaţă.
    Acum 20 de ani, a început un prim val de call centere, a urmat un val de centre de servicii, iar acum urmează un val de centre de cercetare şi dezvoltare.
    Pe baza experienţei câştigate aici, mă aştept ca inginerii şi cercetătorii români să creeze produse şi servicii inovatoare, întâi Made in Romania şi apoi ca brand.
    Companiile româneşti şi-au dedicat ultimii 20 de ani creării companiei şi realizării unui produs sau serviciu.
    Următorii 20 de ani vor fi pentru crearea unui brand, pentru inovare şi cercetare, asta dacă nu vor să iasă din piaţă.
    Şi revin la întrebarea din titlu. Cine este mai puternic: produsul sau brandul? Cine face mai mulţi bani?

  • Ziarul Financiar după 20 de ani, 16 noiembrie 2018, BNR

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, 16 noiembrie 2018

    „ Ziarul Financiar a rămas un ziar românesc şi îi urez să rămână aşa, pentru că, întocmai cum un soi de vin românesc este mai
    băut de un străin când vine în România decât un Sauvignon Blanc, aşa va fi şi acest cotidian mai citit dacă îşi păstrează
    particularităţile acestei ţări.  Ziarul Financiar a făcut istorie şi îi doresc să facă în continuare istorie. Îi doresc să aibă zile
    multe şi ani mulţi şi să se extindă la tot ce ţine de domeniul media.

    Fără antreprenoriat de calitate, economia de piaţă şchioapătă, este esenţial pentru funcţionarea unei economii de piaţă. În
    urmă cu câteva zile am subliniat nevoia că, în legătură cu antreprenoriatul, trebuie să se insiste pe disciplina de plăţi, pe
    disciplina financiară. Economia de piaţă nu poate funcţiona fără disciplină financiară. Eu citesc Ziarul Financiar zilnic, este o
    mărturisire de credinţă şi nu cred că sunt singurul, cred că acest cotidian se află zilnic pe masa antreprenorilor din
    România, dar nu numai. Fac acest lucru din noiembrie 1998 şi până astăzi şi în mine Ziarul Financiar are un cititor atent.
    Uneori am avut dezbateri principiale cu ziarul. Voi continua să îl citesc şi după expirarea mandatului, pentru că ei au
    făcut o adevărată revoluţie în România, au făcut istorie, nu este un lucru de neglijat.”

  • Adrian Sârbu, fondatorul Ziarului Financiar, după 20 de ani

    Sigur, mă întreb ce am vrut eu, ce am vrut noi şi unde suntem. Mă vedeam acum 20 de ani trăind în viitor într-un capitalism romantic
    care va fi bazat pe o clasă medie substanţială. Astăzi nu avem mai mult de 200.000, unii zic 500.000 de oameni în România care au venituri
    mai mari de 1.000 de euro pe lună. Este bine că îi avem şi pe aceştia, acum 20 de ani nu îi aveam.
    Îmi imaginam că Ziarul Financiar va fi o instituţie la fel de puternică precum a fost PRO TV-ul. Este şi mai respectată, nu la fel de
    puternică pentru că nu este destul de mare. Pot să vă spun, vorbind despre viitor, că lucrurile se vor schimba în sens pozitiv.
    Ce putem face de acum înainte se învârte în jurul unui singur cuvânt şi acest cuvânt este capitalismul. Şi capitalul. Ce putem face
    pentru România este să o capitalizăm, administrând mai bine capitalul pe care îl avem.
    Mi-aş dori ca această ţară să fie administrată de singurii oameni îndreptăţiţi să o administreze şi să-i administreze capitalul,
    aşa-zis fix şi uman.”

  • Trupa britanică The Kinks s-ar putea reuni, după 20 de ani

    Într-un interviu pentru Channel 4, Ray Davies, în vârstă de 74 de ani, a declarat că lucrează în studio cu alţi doi membri ai grupului, fratele său, Dave Davies, şi toboşarul Mick Avory.

    Cei trei lucrează la “un nou album The Kinks”, a explicat acesta, care a adăugat că materialul discografic va include piese pe care le-a scris după ce grupul s-a destrămat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Documentarul-fenomen Planeta Albastră revine cu o nouă serie. Filmările au adus şi descoperiri ştiinţifice importante

    Premiera documentarului Planeta Albastra II a avut loc în România în 29 octombrie, odată cu premiera mondială.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Frumuseţea după 20 de ani de afaceri

    “De ce credeţi că sticla are această formă aici?“, întreabă Gilles Antoine, country manager al L’Oréal România, ţinând în mână o sticlă de parfum. ”Curbura aceasta de la bază ilustrează zâmbetul magnific al ambasadoarei sale, Julia Roberts, elementul care o defineşte“, oferă el răspunsul în chicotele audienţei, formate din jurnaliştii prezenţi la evenimentul L’Oréal, prin care îşi marcheză prezenţa de 20 de ani pe piaţa locală. Prin această intervenţie informală, Antoine vrea să sublinieze că fiecare produs de sub umbrela brandului este însoţit de o poveste, fiecare are specificul său.

    Dacă până odinioară sloganul L’Oréal era ”Frumuseţe pentru toţi“, noua poziţionare poate fi rezumată la ”Frumuseţe pentru fiecare“, în linie cu noul trend, care promovează unicitatea oamenilor. ”Nu ne mai putem uita la consumator ca la un grup ţintă, ca până acum, ci la acel consumator care merge să schieze, care merge să îşi cumpere pantofi, care este foarte interesat de protecţia mediului şi sustenabilitate. Aceşti consumatori fac parte din diferite grupuri, iar noi trebuie să fim capabili să ne adresăm prin modalităţi mereu relevante pentru ei“, explică Antoine. Pe de altă parte, consumatorul de astăzi este din ce în ce mai pretenţios şi strict în ceea ce priveşte produsul şi generează o schimbare a abordării pieţei, spune managerul. Iar asta este doar una dintre provocările cu care trebuie să se confrunte atât L’Oréal, cât şi industria în sine, deoarece trebuie să creeze produse şi mesaje care să răspundă unor clienţi tot mai educaţi.

    În plus, mediul digital este o resursă nelimitată de oportunităţi, canalul de vânzări online al companiei cunoscând cea mai rapidă creştere în ultima vreme, precizează francezul. ”E-commerce-ul schimbă totul, de la facilitarea vânzărilor la modul cum ajungem să ne cunoaştem clienţii“, adaugă Antoine. Mai apoi, industria se confruntă cu schimbări şi în ceea ce ţine de angajaţi, iar managerul punctează aici pe extinderea segmentului milenialilor, ”cu care este dificil să lucrezi, dar care aduc multă creativitate în firmă şi o nouă abordare“; iar compania trebuie să îşi asume valorile acestei categorii, care va reprezenta forţa de muncă a viitorului. ”Trebuie şi vrem să ne modelăm după tendinţe pentru a deveni una dintre cele mai respectate şi admirate companii din ţară, atât pentru ceea ce oferim, cât şi pentru valorile după care funcţionăm. Vrem să devenim un exemplu în ceea ce ţine de dezvoltare durabilă, de sustenabilitate, pentru că acestea se află printre principiile generaţiilor tinere“, explică executivul francez. În următorii ani, majoritatea celor care vor lucra sunt mileniallii, tinerii de astăzi, ”care au înrădăcinat în ADN-ul lor respectul pentru mediu, sustenabilitatea“, spune CEO-ul, care consideră că tinerii respectivi nu vor lucra într-o firmă care nu le respectă valorile.

    Managerul L’Oréal România se declară foarte optimist în ceea ce priveşte viitorul industriei în care activează, precizând că piaţa de cosmetice de astăzi s-a schimbat faţă de acum cinci ani, dar, mai ales, promite evoluţii interesante. ”În primul rând, are un mare potenţial de creştere organică, pentru că mai avem anumite categorii de produse cu o rată foarte mică de penetrare“, spune Antoine, oferind ca exemplu cremele antirid şi anti-aging, a căror rată de penetrare este de doar 11%. Pe de altă parte, compania se află la începutul unui alt pas de dezvoltare pe piaţa locală: vrea să deschidă magazine monobrand proprii. În prezent, L’Oréal operează pe plan local patru unităţi Kiehl’s şi alte trei sub marca Nyx, iar până la finalul anului are în plan să deschidă încă o unitate sau două, în funcţie de poziţie şi de disponibilitea spaţiilor din centrele comerciale vizate. ”E un drum pe care ne aflăm abia la început. Consider însă că e foarte important să creezi relaţii directe cu consumatorul, iar prin intermediul unităţilor proprii poţi facilita această relaţie“, explică executivul francez. Ţine totuşi să precizeze că nu doreşte să se avânte în această direcţie doar din dorinţa de extindere, ci că preferă ca momentan să testeze, să ia pas cu pas dezvoltarea propriei reţele de magazine. ”Dar, da, intenţiile noastre sunt foarte clare: vrem să deschidem magazine proprii atunci când găsim spaţiile şi targetul potrivit“, completează şeful L’Oréal.

  • Primarul unui oraş din Alaska a murit după 20 de ani. Acesta era o pisică

    Stubbs, o felină căreia îi plăcea să bea apă dintr-un pahar de Margarita, a fost aleasă primar al oraşului Talkeetna din Alaska în 1998. Pisica ocupa această funcţie doar onorific, iar zilele trecute a murit, la vârsta de 20 de ani.

    Proprietarii animalului au anunţat moartea acestuia sâmbătă, printr-o declaraţie de presă. „Stubbs a trăit timp de 20 de ani şi trei luni”, au scris membrii familiei.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Care este vârsta perfectă pentru succes? – VIDEO

    Zuckerberg a început să lucreze în domeniu la 20 de ani şi a devenit miliardar la 23; Oprah Winfrey, în schimb, a devenit miliardară la 49 de ani, după 20 de ani de muncă. Care este, aşadar, vârstă perfectă pentru a avea succes?