BusinessMagazin

Tag: Draghi

  • Un fitil de 8 mld. euro contra Italiei

    Cele opt contracte încheiate cu bănci străine, în valoare nominală de 31,7 mld. euro, ar fi fost restructurate anul trecut, lăsând trezoreria cu o pagubă de 8 mld. euro, sumă ce sugerează încheierea contractelor în termeni foarte dezavantajoşi pentru Italia.

    Roma a negat totul, afirmând că finanţele publice ale ţării n-au pierdut nimic, însă dezvăluirile, apărute ca prin farmec exact înainte de o vânzare de obligaţiuni de stat, au creat o problemă de credibilitate atât pentru guvernul condus de premierul Enrico Letta, proaspăt venit la cârma unei economii în recesiune de şapte trimestre, cât şi lui Mario Draghi, şeful BCE, care conducea trezoreria italiană la finele anilor ’90.

  • Preşedintele BCE: UE are nevoie ca Marea Britanie să fie mai europeană

     “Europa are nevoie ca Marea Britanie să fie mai europeană, în aceeaşi măsură în care Marea Britanie are nevoie de o Europa mai britanică”, a afirmat Draghi într-un discurs susţinut în City of London, relatează The Guardian.

    El a spus că nu vrea să se amestece într-o dezbatere internă, dar a dorit să reamintească finanţiştilor “interconectarea profundă” dintre Marea Britanie şi Europa.

    “Cu astfel de legături profunde, Marea Britanie şi zona euro au un interes comun, şi anume stabilitatea funcţionării sistemului economic, în particular a pieţelor financiare”, a arătat şeful BCE.

    Draghi a reamintit că toate băncile mari din zona euro au filiale importante în City, în timp ce băncile britanice sunt jucători majori pe pieţele financiare din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Numai IMM din Spania sau Italia să nu fii

    Draghi a asigurat că banca va continua furnizarea de lichiditate ieftină pe termen lung băncilor cel puţin până în iulie 2014, ceea ce ar trebui să fie liniştitor pentru instituţiile financiare afectate de criză. El a repetat că banca e gata să reducă în iunie ratele dobânzilor la depozite, ca una dintre opţiunile posibile de relaxare monetară; faptul că euro s-a depreciat, evident, după anunţul său a fost interpretat pur şi simplu ca o tentativă de a mai scădea din valoarea euro.

    Fapt e că, dincolo de astfel de speculaţii, economia reală suferă în continuare: BCE a anunţat că e abia în stadiul dinainte de a începe consultări cu CE, BEI şi alte instituţii, spre a pune la punct până în iunie un plan de reducere a disparităţii între dobânzile la creditele pentru IMM pe ansamblul zonei euro.

  • Adevăratul barometru al ieşirii din criză

    După primul trimestru, şomajul în zona euro a atins un nou record, de 12,1% din totalul forţei de muncă, iar estimările privind creşterea PIB variază între zero şi -0,8%, prevestind deja prelungirea recesiunii în T2. În schimb, piaţa americană a muncii continuă să se amelioreze, în timp ce creşterea economică a SUA a fost de 2,5% în T1, faţă de 0,4% în T4 2012. În aprilie, economia americană a creat 165.000 de noi locuri de muncă, peste aşteptări, iar rata şomajului s-a redus la 7,5%, cel mai mic nivel în patru ani şi jumătate.

    BCE a redus, la 2 mai, dobânda de refinanţare de la 0,75% la noul minim de 0,5%, în contextul unei mulţimi de analize (inclusiv cea a BNP Paribas) care considerau că banca trebuie să facă “mai mult”. Mario Draghi, preşedintele BCE, spusese anterior că e gata să apeleze la noi instrumente de politică monetară spre a împiedica prelungirea recesiunii; cei de la BNP Paribas au remarcat că Draghi a vorbit la fel şi în iulie 2012, exact înainte de a lansa noul program de relaxare monetară cantitativă.

  • Buni de plată pentru dezastrul din Cipru

    Draghi a dezvinovăţit CE, BCE şi FMI, subliniind că nu a fost ideea celor trei instituţii să taxeze toate depozitele din băncile cipriote, aşa cum era planul iniţial avansat de Nicosia, aşa cum era planul iniţial avansat de autorităţile cipriote, pe care l-a calificat drept “neinteligent, eufemistic spus”. După Draghi, miniştrii de finanţe ai zonei euro şi FMI au urmărit doar ca Nicosia să-şi finanţeze contribuţia la pachetul de salvare de 10 mld. euro, destinat plăţii datoriilor ţării şi restructurării băncilor, printr-o taxă impusă numai asupra depozitelor clienţilor bogaţi.

    Acordul de salvare a Ciprului, la care FMI va contribui în următorii trei ani cu 1,04 mld. euro, impune ţării restructurarea celor mai mari două bănci, reducerea deficitului bugetar şi reforma cheltuielilor publice – un pachet de măsuri de austeritate în valoare de 351 mil. euro (2,1% din PIB) numai pentru 2013. Acolo unde este legalmente posibil, măsurile de austeritate vor fi aplicate retroactiv, de la 1 ianuarie 2013.

    Impozitul pe profit va creşte de la 10% la 12,5%, impozitul pe dobânzi va creşte de la 15% la 30%, impozitele pe proprietate vor creşte în aşa fel încât să aducă la buget 75 mil. euro, vor fi concediaţi până în 2018 cca 4.500 de salariaţi din sectorul public, se va renunţa la facilităţile fiscale pentru cei ce investesc pe piaţa imobiliară, iar pensiile publice vor fi reduse gradat, cu până la 2% în cazul celor de peste 4.001 euro. Balanţa bugetară va trebui adusă de la un deficit de 2,4% din PIB anul acesta la un excedent de 3% în 2017.

    Prima tranşă de bani va fi eliberată în mai, iar dobânda percepută va fi de 2,5%. Acelaşi Mario Draghi a comentat că n-ar fi de niciun ajutor o părăsire a zonei euro de către Cipru, explicând că problemele economiei cipriote ar rămâne exact aceleaşi şi dacă ţara n-ar mai face parte din uniunea monetară.

  • Draghi, BCE: În a doua parte a anului vom vedea o revigorare treptată a economiei zonei euro

    Economia zonei euro se va redresa, treptat, în a doua jumătate a anului 2013, iar pentru a susţine încrederea este esenţial ca guvernele să reducă în continuare dezechilibrele fiscale şi structurale, în timp ce restructurarea sectorului financiar va merge înainte, consideră Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE). „În a doua jumătatea a anului 2013 activitatea economică ar trebui să se redreseze, treptat, susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare a BCE, de îmbunătăţirea încrederii pieţelor financiare, precum şi de creşterea exporturilor care beneficiază de consolidarea cererii globale”. Şeful BCE a amintit de scăderea economiei zonei euro în al doilea şi al treilea trimestru din 2012, intrarea în recesiune fiind antrenată de ţările din sudul Europei, afectate de datorii mari. „Datele disponibile continuă să indice o încetinire a economiei întrimestrul patru şi la începutul anului 2013. Această slăbire a activităţii economice reflectă impactul negativ al consumului scăzut şisentimentul investitorilor, precum şi cererea externă slabă. Cu toate  acestea, sentimentul pieţelor financiare s-a îmbunătăţit şi cei mai recenţi indicatori confirmă o stabilizare a încrederii mediului de afacerişi a consumatorilor, deşi la un nivel scăzut”.

    Mai multe stiri pe zf.ro

     

  • Draghi, BCE: Supraveghetorii trebuie să aibă puterea să concedieze şefii băncilor comerciale care nu sunt competenţi

    Supraveghetorii ar trebui să aibă posibilitatea să evalueze şefii băncilor comerciale şi să îi concedieze, dacă, din diferite motive, nu corespund poziţiilor pe care le ocupă şi nu sunt competenţi, consideră Mario Draghi, presedintele Băncii Centrale Europene (BCE).El a fost întrebat la conferinţa de presă de după decizia de politică monetară, organizată la Frankfurt, dacă consideră că se poate învăţa o lecţie din scandalul Monte dei Paschi, respectiv faptul că băncii centrale a Italiei ar trebui să i se acorde puterea de a concedia şefii băncilor comerciale. Înainte de a deveni şeful BCE, Draghi a fost guvernator al Băncii Italiei între 2005 şi 2011, fiind responsabil cu suprave­gherea sistemului bancar italian când au început problemele la Monte dei Peschi, cea mai veche bancă din lume. Monte dei Peschi a cumpărat banca mai mică Antonveneta în 2007, cu puţin înainte de declanşarea crizei financiare globale, printr-o tranzacţie caracterizată ca fiind “dubioasă şi costisitoare”. Criticii susţin că Banca Italiei ar fi trebuit să împiedice achiziţia. Procurorii italieni investighează acum de ce Monte dei Peschi a plătit atât de mult şi verifică acuzaţii de corupţie legate de cumpărarea An­ton­veneta.
     

  • Davos: Previziunile lui „Dr. Doom“ pentru zona euro au fost dejucate de Merkel, Draghi şi Grecia

    În frunte cu Nouriel Roubini, supra­numit Dr. Doom pentru previziunile pre­pon­derent negative, economiştii şi investitorii care proclamau în urmă cu un an ieşirea iminentă a Greciei din zona euro au fost reduşi la tăcere de ambiţia liderilor europeni, dar şi de rezistenţa poporului elen în faţa crizei. Printre profeţii care s-au înşelat sunt preşedintele Goldman Sachs, Paul Krugman şi Joseph Stiglitz, laureaţi ai Premiului Nobel pentru economie şi preşedintele Pimco Mohamed El-Erian. Politicienii europeni au acţionat cu deter­mi­nare anul trecut pentru a asigura supra­vieţuirea proiectului european, iar grecii au dat do­vadă de mai multă răbdare sub povara austerităţii decât se aşteptau mulţi observatori. “Aceşti factori au fost subestimaţi. Ieşirea Greciei din zona euro este mult mai puţin probabilă în acest an, însă nu cu probabilitate zero”, a declarat pentru Bloomberg eco­nomis­tul Nouriel Roubini, laureat al Premiului Nobel, care anticipa cu 12 luni în urmă, la Davos, în timpul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial, că plecarea statului elen din uniunea monetară ar fi iminentă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Spania sub presiune, Draghi în expectativă, băncile mălai visează

    BCE a lăsat în această săptămână neschimbate ratele dobânzilor şi nici n-a discutat la şedinţa de joi perspectiva unei reduceri, ţinând cont că, deşi previziunile băncii pentru PIB zonei euro au fost reduse, în paralel au crescut estimările de inflaţie.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, s-a declarat încrezător în succesul măsurilor de reformă în Spania şi a lăsat deschisă posibilitatea ca Madridul să fie ajutat prin noul program al BCE de cumpărare a obligaţunilor emise de statele cu probleme din zona euro. El a precizat însă că numai Spania este cea care poate decide dacă doreşte să apeleze la acest program, făcând aluzie la faptul că orice ţară care solicită ajutorul BCE trebuie să se supună unui set de condiţii vizând reforme fiscale şi structurale mai mult sau mai puţin diferite de cele cerute prin programele cu FMI şi UE acceptate de Grecia sau Portugalia. Reticenţa faţă de astfel de condiţii a ţinut până acum departe guvernele spaniole de orice cerere de ajutor din partea FMI.

    Analiştii bancari continuă să aştepte însă nu doar o tăiere a dobânzilor de către BCE până la finele anului, dar şi chiar o nouă rundă de refinanţare ieftină pe termen lung pentru bănci (LTRO), după cea din februarie. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a comentat deocamdată că “măsurile de politică monetară non-standard sunt luate numai atunci când cele tradiţionale nu sunt pe deplin funcţionale”.

  • Cum se rezolvă criza din zona euro: Ne daţi ori nu ne daţi?

    Unul dintre membrii Consiliului BCE, austriacul Ewald Nowotny, a amintit în această săptămână (dar fără a face vreo promisiune) de ideea că MES ar putea obţine licenţă de bancă, în aşa fel încât să se poată împrumuta nelimitat de la BCE şi să ofere mai departe fonduri nelimitate statelor cu probleme din zona euro – o idee respinsă până acum, fiindcă încalcă statutul BCE.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a plusat, promiţând că va face “orice este nevoie a apăra euro” şi a sugerat că va lua măsuri de reducere a costului de îndatorare pentru Spania şi Italia. Aceasta ar putea însemna un nou program de cumpărare de obligaţiuni, dacă nu chiar visul suprem al pieţelor – transformarea BCE în tiparniţă nelimitată de bani, după modelul Rezervei Federale a SUA, ceea ce ar putea satisface nevoia de resurse financiare a statelor, foamea de lichidităţi a băncilor şi ar putea garanta creditorilor privaţi (bănci şi fonduri de investiţii) că şi-ar putea recupera integral banii daţi statelor şi că vor avea un risc zero pentru viitoarele credite acordate. BCE a rezistat eroic până acum unei asemenea revoluţii în statutul său, pentru că, dacă graţie statutului unic în lume al dolarului, Rezeva Federală a SUA a putut să exporte în 2009 şi 2010 inflaţia rezultată, în loc ca aceasta să afecteze America, zona euro nu e în aceeaşi situaţie.

    Ca să arate că aceasta e calea de urmat pentru BCE şi nu prudenţa de până acum, pieţele financiare au răsplătit vizibil ambele declaraţii, chiar dacă nimeni nu se aşteaptă ca bunăvoinţa pieţelor să dureze prea mult: euro a crescut spectaculos cu aproape 2%, trecând de 1,23 dolari, iar bursele europene au urcat cu 2-4%.