BusinessMagazin

Tag: Draghi

  • Povestea deciziei de a relua un program de peste 2.500 miliarde dolari: Mario Draghi, şeful BCE, a ignorat sfaturile consultative

    Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să repornească programul de achiziţie de obligaţiuni luna trecută, în ciuda oficialilor din propria lui instituţie – ceea ce semnalează o diviziune în cadrul instituţiei asupra acestei deizii, potrivit FT.

    Comitetul de politică monetară, unde stau tehnocraţii de la BCE şi bănci centrale din cele 19 ţări ale zonei euro, au sfătuit împotriva relansării programului într-o scrisoare trimisă preşedintelui Mario Draghi şi altor membre al consiliului de guvernare înainte de a lua decizia, potrivit declaraţiilor a trei membri din comitet, citat de publicaţia americană.

    Conţinutul confidenţial al scrisorii a ajuns în spaţiul public într-un moment dificil în care franţuzoaica Christine Lagarde trebuie să preia şefia BCE la data de 1 noiembrie.

    Este una dintre puţinele ocazii în care sfatul comitetului de politică monetară nu a fost urmat de Draghi în cei opt ani de când a ajuns preşedinte, potrivit sursei citate.

    Cu toate acestea, opinia comitetului nu este una cu rol consultativ şi a fost ignorat de patru ori în patru ani de către consiliu – care este liber să decidă indiferent de opinia comitetului.

    Comitetul în sine a fost împărţit în această decizie a relansării programului de achiziţie de acţiuni, cunoscut drept relaxare cantitativă, după o pauză de nouă luni în cadrul programului care a implicat până acum fonduri de peste 2.600 miliarde euro.

    La final însă, majoritatea comitetului a votat împotrivă din cauza faptului că a merge înainte înseamnă dobânzi mai scăzute pe termen lung iar acestea sunt deja la minime record, potrivit membrilor consiliului.

    Opinia lor reiterează criticile lansate de mai mulţi membri ai consiliului de guvernare care au vorbit public împotriva de deciziei BCE de a relua relaxarea cantitativă de la întâlnirea BCE de luna trecută – printre care se numără şefii băncilor centrale din Franţa şi Olanda.

    BCE s-a confruntat cu o opoziţie cruntă după ce a anunţat planurile de a reporni programul prin achiziţia de obligaţiuni de 20 miliarde euro pe lună începând din noiembrie.

    Decizia a făcut parte dintr-un pachet de măsuri monetare care include reducerea dobânzilor de referinţă în continuare în teritoriu negativ.

    În timp ce decizia de a reduce dobânzile la un nivel minim record de minus 0,5% a atras atenţie internaţională şi a fost criticată de bancherii comerciali – cum ar fi şeful Deutsche Bank – aceasta a fost susţinută de consiliul de guvernare.

    Bancherii centrali din Germania, Franţa, Olanda, Slovenia şi Estonia  – care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia şi PIB-ul zonei euro – au spus că se opun deciziei de relaxare cantitativă.

     

     

     

  • Mario Draghi a încasat 401.400 euro în 2018 ca preşedinte al Băncii Centrale Europene, echivalentul unui salariu lunar de 33.450 euro

    Spre comparaţie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR şi echivalentul lui Draghi la nivel local, are un salariu net de peste 14.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere aferentă anului 2017. Draghi este şeful lui Isărescu în Consiliul General de la Frankfurt.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este oficial: Banca Centrală Europeană va menţine dobânda-cheie „cel puţin” până în vara anului viitor

    Mario Draghi, guvernatorul Băncii Centrale Europene, anunţă că riscurile la adresa economiei zonei euro rămân „echilibrate” în ciuda declaraţiilor recente ale economiştilor din băncile mari care susţin că perspectivele de viitor sunt mai sumbre, potrivit Bloomberg.

    „Informaţiile pe care le primim, în timp ce sunt cumva sub aşteptări, rămân consistente cu scenariul de bază pe care funcţionează expansiunea economiei din zona euro şi cresc în mod gradual presiunile de inflaţie”, a transmis Mario Draghi în faţa reporterilor adunaţi joi în Frankfurt. „Forţa din spatele economiei continuă să ne ofere încredere” în convergenţa graduală către ţinta de inflaţie a băncii centrale, adaugă bancherul central.

    Banca Centrală Europeană şi-a reafirmat decizia de a încheia programul de achiziţie de obligaţiuni până la finalul anului şi a readus în discuţie o posibilă majorare de dobândă la sfârşitul anului trecut.

    Instituţia cu sediul în Frankfurt a anunţat că va cumpăra obligaţiuni în valoare de 15 miliarde de euro pe lună până în decembrie, când programul va fi oprit. Draghi a reconfirmat planurile de a menţine dobânda de referinţă la actualul nivel, de 0%, cel puţin până la sfârşitul verii anului următor. Economiştii chestionaţi de Bloomberg susţin că prima majorare ar putea veni chiar în luna septembrie.

  • Avertismentul controversatului Mario Draghi, unul dintre cei mai temuţi bancheri din EUROPA. Asumaţi-vă acum riscuri

    Cu două săptămâni înainte de momentul în care BCE va decide viitorul politicii sale monetare, preşedintele băncii a declarat că promisiunea de menţinere a dobânzilor la nivelul actual „mult timp“ după încheierea programului de achiziţii de obligaţiuni este foarte importantă pentru ţinerea sub control a costurilor de finanţare.
     
    Comentariile sale sugerează că formularea respectivă ar putea fi menţinută în mesajul transmis de BCE după şedinţa din 26 octombrie chiar dacă strategii băncii vor decide să implementeze o aşteptată restrângere a ritmului lunar al achiziţiilor de obligaţiuni de la nivelul actual de 60 miliarde de euro.
     
    Potrivit unor surse familiare cu dezbaterile BCE citate de Bloomberg, oficialii băncii iau în considerare reducerea achiziţiilor de obligaţiuni la cel puţin jumătate din ritmul actual şi menţinerea programului activ timp de cel puţin două luni.
     

  • Bursele europene revin cu picioarele pe pământ după discursul lui Draghi

     Indicele bursei de la Londra FTSE 100 a scăzut cu 0,60% . Printre câştigătorii de astăzi de pe bursa londoneză se număra banca Royal Bank of Scotland, cu o creştere de 1,56% sau Astehad Group, cu un plus de 1,10%. De partea cealaltă, cele mai mari scăderi au fost înregistrate de către grupurile minere Antofagasta şi Anglo American , cu scăderi în jurul a 9%. Indicele bursei germane DAX a scăzut cu 0,72%. Volkswagen şi-a continuat azi  scăderea pe bursa de la Frankfurt marcând un minus de 3,15%. În ultimul an, deprecierea acţiunilor producătorului auto este de 51%.

    Indicele ce reuneşte cele mai importante companii din Europa, Stoxx 600, a scăzut cu 1,23%, influenţat de scăderile puternice de astăzi de pe pieţele de mărfuri. Peste Ocean, indicele bursier Dow Jones Industrial Average a scăzut cu până la 0,4% imediat după deschidere, iar S&P 500 cu 0,61%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Mario Draghi, înjurat de o protestatară, care a urcat pe biroul lui, în cursul unei conferinţe – VIDEO

    O manifestantă a întrerupt conferinţa de presă a preşedintelui BCE, Mario Draghi, în oraşul german Frankfurt.

    Femeia a urcat pe biroul preşedintelui BCE, a aruncat cu confetti şi cu bucăţi de hârtie, a rostit înjurături şi a strigat “Jos dictatura BCE“, în sala de conferinţe a Eurotower.

    Mario Draghi a părăsit sala câteva minute, timp în care forţele de ordine au imobilizat-o şi au evacuat-o pe protestatara violentă.

    Nimeni nu a fost rănit.

     

  • Draghi, BCE: Economia din zona euro îşi revine. Sunt necesare reforme suplimentare

    “Trebuie să profităm de trendul pozitiv actual, la care a contribuit şi BCE. Majoritatea indicatorilor economici sugerează că recuperarea prinde avânt. Încrederea companiilor şi consumatorilor creşte, prognozele privind avansul economiei au fost revizuite în urcare, iar creditarea se îmbunătăţeşte atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi oferta“, a spus Draghi într-o conferinţă de presă la Frankfurt.

    Draghi a menţionat beneficiile asupra economiei din zona euro generate de scăderea preţului petrolului, de măsurile pe care BCE le-a lansat la jumătatea anului trecut pentru stimularea creşterii economice, care au dus la relaxarea “semnificativă” a condiţiilor de finanţare, precum şi de reformele implementate de unele state din regiune.

    BCE a început săptămâna trecută un program extins de cumpărare de obligaţiuni şi active din zona euro, program aprobat în ianuarie şi prin care banca va achiziţiona lunar, până în septembrie 2016, obligaţiuni de stat şi alte instrumente financiare în valoare de 60 de miliarde de euro.

    Valoarea totală a achiziţiilor, care ar putea continua şi după septembrie 2016 dacă inflaţia din zona euro nu accelerează până aproape de ţinta BCE, de puţin sub 2%, este estimată la 1.100 de miliarde de euro.

    În primele trei zile de la lansarea programului, BCE a cumpărat obligaţiuni în valoare de 9,8 miliarde de euro.

    Lansarea programului extins al BCE a dus la deprecierea euro pe pieţele financiare şi la scăderea randamentelor pentru obligaţiunile celor mai multe state din zona euro.

    Moneda unică europeană a coborât săptămâna trecută la minimul ultimilor 12 ani faţă de dolarul american, însă a revenit uşor în ultimele două zile, pe fondul speculaţiilor din pieţe privind deciziile băncii centrale a SUA în urma şedinţei de politică monetară ce se va încheia miercuri.

  • BCE va începe luni achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale

    Draghi a arătat că BCE ar putea cumpăra şi obligaţiuni cu randamente negative, de până la nivelul ratei pentru depozite, de -0,2%, transmite MarketWatch.

    În urma anunţării datei de începere a achiziţiilor de obligaţiuni de către BCE, euro s-a apreciat de la 1,1064 dolari pe unitate la 1,1087 dolari pe unitate. Euro a pierdut însă avansul după declaraţia lui Draghi privind achiziţia de obligaţiuni cu randamente negative, atingând un nou minim al ultimilor 11 ani, de 1,1005 dolari pe unitate.

    Euro a scăzut şi faţă de lira sterlină, la 72,26 pence pe unitate, cel mai redus nivel după decembrie 2007.

    Randamentele obligaţiunilor din zona euro au scăzut la rândul lor. Astfel, randamentul obligaţiunilor portugheze pe 10 ani a coborât cu 0,1 puncte procentuale, la 1,788%, în timp ce randamentul obligaţiunilor germane a scăzut cu 0,19 puncte, la 0,361%.

    Analişti precum Stephen Pope, de la Spotlight Ideas, se întreabă deja dacă afirmaţia lui Draghi privind limita de -0,2% pentru randamentele obligaţiunilor care vor fi cumpărate de BCE poate plafona randamentele din piaţă. În prezent, obligaţiunile germane pe termen de doi ani au un randament de -0,185%, în cazul Austriei de -0,106% Belgiei de -0,108%, Finlandei -0,10%, Franţei de -0,106%, Italiei de 0,209%, Olandei de -0,109%, a precizat Pope.

    BCE a îmbunătăţit pe de altă parte estimarea privind creşterea economică din zona euro din 2015 cu 0,5 punce procentuale, la 1,5%. Pentru 2016 banca centrală anticipează un avans mai mare, de 1,9%, faţă de estimarea anterioară de 1,5%, în timp ce pentru 2017 prognozează o creştere a PIB-ului regiunii de 2,1%.

    Draghi a notat însă că se menţin încă riscurile de încetinire economică.

    Oficialii BCE au revizuit în scădere estimarea referitoare la inflaţia din acest an, la nivelul zero, faţă de ritmul de 0,7% prognozat în decembrie, măsura reflectând în principal scăderea preţurilor petrolului.

    Perspectiva referitoare la inflaţia din 2016 a fost majorată de la 1,3% la 1,5%, pe fondul aşteptărilor de creştere a cotaţiilor petrolului. Pentru 2017, BCE anticipează o inflaţie de 1,8%, aproape de ţinta instituţiei, de aproape 2%.

    Draghi a avertizat că redresarea economică ciclică conformă cu aşteptările BCE nu trebuie să fie motiv de relaxare, arătând că reformele de pe piaţa muncii şi eforturile de îmbunătăţire a climatului de afaceri trebuie să se intensifice în mai multe ţări.

    “Politicile fiscale trebuie să susţină redresarea, dar trebuie să respecte pactul de creştere şi de stabilitate din zona euro, care limitează nivelurile deficitelor şi al datoriilor”, a spus şeful BCE.

    Întrebat în legătură cu posibilitatea de creştere a limitei existente în cazul achiziţiilor de titluri de trezorerie ale Greciei de către băncile elene, Draghi a spus că BCE este o instituţie guvernată după reguli, sugerând astfel că “are mâinile legate”.

    Draghi a confirmat însă că BCE a crescut suma pe care băncile elene o pot accesa din intermediul facilităţii ELA (Emergency Liquidity Assistance).

    “Băncile elene sunt solvabile, s-au făcut multe de către instituţii pentru întărirera poziţiei acestora. Este absolut esenţial ca această solvabilitate să fie menţinută”, a spus şeful BCE.

    El a subliniat faptul că datoriile Greciei către BCE se ridică la nivelul de 68% din PIB-ul ţării, astfel că ultimul lucru care se poate spune este că BCE nu a susţinut statul elen.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut joi dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    “În cadrul întâlnirii de astăzi, care s-a desfăşurat la Nicosia, Consiliul Guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%”, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce se va întâmpla cu preţurile din zona euro

    Este de aşteptat ca serviciile să aibă cea mai mare rată de creştere anuală în noiembrie (1,1%, faţă de 1,2% în octombrie), urmate de alimente, alcool şi tutun (0,5%, în stagnare faţă de octombrie), bunuri industriale (0,0% faţă de +0,1% în octombrie) şi energie (-2,5%, faţă de -2,5% în octombrie).

    Banca Centrală Europeană a redus prognoza pentru inflaţia din zona euro, preşedintele Mario Draghi precizând că noile estimări arată că preţurile vor creşte cu 0,5% în acest an, cu 0,7% în 2015 şi cu 1,3% în 2016, pe fondul ieftinirii pronunţate a petrolului. În luna septembrie, instituţia prognoza o inflaţie de 0,6% la finalul acestui an, de 1,1% anul viitor şi de 1,4% în 2016.

    BCE a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05% adoptat la începutul lunii septembrie, când rata a fost redusă de la 0,15%. BCE a decis să nu mai ia nicio măsură privind relaxarea monetară cantitativă în acest an, urmând să evalueze la începutul anului viitor impactul acţiunilor deja întreprinse.

  • BCE a redus prognoza de creştere economică pentru zona euro, dar nu mai ia noi măsuri de stimulare

    De asemenea, BCE a redus prognoza pentru inflaţia din zona euro, preşedintele Mario Draghi precizând că noile estimări arată că preţurile vor creşte cu 0,5% în acest an, cu 0,7% în 2015 şi cu 1,3% în 2016.

    În luna septembrie, instituţia prognoza o inflaţie de 0,6% la finalul acestui an, de 1,1% anul viitor şi de 1,4% în 2016.

    “În următoarele luni, inflaţia anuală ar putea să încetinească, pe fondul declinului înregistrat de preţurile la petrol”, a precizat Draghi, citat de Financial Times.

    Cu toate acestea, BCE a decis joi să nu mai ia nicio măsură privind relaxarea cantitativă în acest an, urmând să evalueze impactul acţiunilor deja întreprinse la începutul anului viitor.

    “Măsurile actuale vor avea un impact considerabil asupra portfoliului nostru de active, intenţia noastră fiind ca acesta să ajungă la nivelul de la începutul anului 2012”, a afirmat Draghi.

    În 2012, BCE avea în valoare de 3.000 miliarde euro, iar în prezent instituţia deţine active în valoare de aproximativ 2.000 miliarde euro.

    Din luna iunie, BCE a redus de două ori dobânda de politică monetară, a oferit împrumuturi ieftine băncilor pentru a sprijini creditarea către consumatori şi a iniţiat programe de achiziţii de obligaţiuni garantate cu active.

    Euro a crescut cu 0,8% faţă de dolar, la 1,236 de dolari pe unitate în urma discursului ţinut de preşedintele BCE.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut joi dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05% adoptat la începutul lunii septembrie, când rata a fost redusă de la 0,15%.