BusinessMagazin

Tag: dobanda cheie

  • Banca Centrală Europeană a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%

    “Consiliul Guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%”, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în luna septembrie a anului trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

    Preşedintele BCE Mario va susţine o conderinţă de presă la ora 15:30, ora României.

    Analiştii anticipează că Draghi va vorbi despre evoluţia programului de achiziţii de obligaţiuni lansat de BCE la începutul lunii martie şi că va preciza dacă există posibilitatea ca această măsură să fie stopată înainte de termenul anunţat iniţial, potrivit Bloomberg.

    Programul BCE de relaxare cantitativă prevede cumpărarea de active, inclusiv obligaţiuni guvernamentale, în valoare de 60 de miliarde de euro în fiecare lună, până în septembrie 2016. Instituţia va cheltui, astfel, 1.080 de miliarde de euro în total în cadrul acestui program, pentru a sprijini accelerarea inflaţiei din zona euro spre ţinta BCE de puţin sub 2% şi pentru susţinerea economiei.

    Preţurile de consum din zona euro au coborât cu 0,1% în martie faţă de aceeaşi lună din 2014, marcând a patra lună consecutivă de valori negative, însă ritmul de scădere a fost cel mai lent din această perioadă, potrivit datelor Eurostat.

    În luna februarie, inflaţia s-a situat la -0,3%, iar în ianuarie preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent.

    Un nivel al inflaţiei de -0,6% a mai fost înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.

    Analiştii se aşteaptă ca Draghi să comenteze şi în legătură cu efectele pe care situaţia Greciei le-ar putea avea asupra zonei euro, în condiţiile în care guvernul de la Atena riscă să rămână fără fonduri în luna aprilie.

    Consiliul Guvernator al BCE a decis marţi să suplimenteze cu 800 de milioane de euro fondurile disponibile pentru băncile din Grecia prin programul de finanţare de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), la 74 de miliarde de euro.

  • Estul care scade dobânzile

    ”Relaxarea prudentă a politicii monetare va continua în sprijinul atingerii ţintei de inflaţie pe termen mediu„, arată comunicatul consiliului de politică monetară prezidat de guvernatorul Gyorgy Matolcsy.

    Decizia de scădere a dobânzii, precizează Reuters, aliniază Ungaria la politica celorlalte bănci centrale din Europa Centrală şi de Est de impulsionare a creşterii economice în contextul dezinflaţiei puternice.

    Recent, banca centrală poloneză a redus dobânda centrală cu 0,50%, iar BNR este aşteptată să reducă şi ea la 31 martie dobânda de poli-tică monetară cu 0,25%, la 2%, în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare început în august 2014.

  • Banca centrală a Rusiei a redus dobânda cheie pentru a doua oară în acest an, la 14%

    Aceasta este a doua scădere a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului. În urma şedinţei din luna ianuarie, instituţia bancară a decis să reducă dobânda de politică monetară cu două puncte procentuale, de la 17% la 15%, relatează Bloomberg.

    Rubla a scăzut cu 0,2% faţă de dolar, în urma anunţului băncii centrale, la 61,3280 unităţi pentru un dolar.

    “Stabilitatea rublei ar putea fi un semn că investitorii se aşteptau la o tăiere chiar mai mare a dobânzii cheie”, a declarat Per Hammarlund, analist al băncii SEB.

    Preţurile de consum au crescut cu 16,7% în februrie comparativ cu aceeaşi lună din 2014, în timp ce, în ianuarie, rata inflaţiei s-a situat la 15%, în contextul în care rubla s-a depreciat semnificativ, iar Moscova a impus interdicţii asupra importului de alimente din statele UE şi SUA, ca răspuns la măsurile luate de acestea împotriva Rusiei, din cauza conflictului din Ucraina.

    Guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, estimează că inflaţia va încetini pe fondul contractării economiei ruse şi al reducerii cererii interne.

    Produsul intern brut a scăzut cu 1,5% în ianuarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit primelor estimări ale guvernului rus. Economia ar putea să se contracte cu 3% în acest an, după ce anul trecut a crescut cu 0,6%, conform prognozei guvernului de la Moscova.

    În luna decembrie a anului trecut, banca centrală a Rusiei a crescut dobânda cheie de la 10,5% la 17%, aceasta fiind cea mai importantă majorare într-o singură etapă din ultimii 16 ani. Pe parcursul anului trecut, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară de şase ori, de la 5,5%.

  • Inflaţia sub aşteptări şi decizia BCE de relaxare cantitativă stimulează BNR să reducă mâine dobânda-cheie la un nou minim istoric, de 2,25%

    Analiştii anticipează ajustarea dobânzii-cheie în 2015 cel mult până la 2% şi conti­nuarea procesului de dimi­nuare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei şi valută.

    Ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit ar urma să fie menţinute miercuri la 10% la lei şi 14% la valută, potrivit aşteptărilor celor mai mulţi analişti.

    În prima şedinţă de politică monetară din acest an banca centrală a decis să diminueze dobânda-cheie de la 2,75% la 2,5%. În schimb, nivelurile ratelor rezer­velor minime obligatorii fost menţinute. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat asigurări că BNR mai are suficient câmp de acţiune, mai are „gloanţe“ pentru a relaxa politica monetară şi a contracara eventualele şocuri care pot să apară.

    Analiştii de la UniCredit Ţiriac Bank apreciază că BNR are spaţiu pentru noi diminuări ale dobânzii-cheie de la nivelul actual de 2,5% până la 2%, următoarea reducere fiind anticipată pentru şedinţa de politică monetară de miercuri, 4 februarie. În acelaşi timp, relaxarea monetară va continua prin reducerea rezervelor minime obligatorii până la 4-6% la lei şi 8% la valută.

    Mai multe pe zf.ro

  • Banca Rusiei a tăiat dobânda cheie. Rubla a scăzut la cel jos nivel din ultimul an

    Analiştii estimau că rata dobânzii cheie va fi menţinută la 17% în următoarele două luni, potrivit MarketWatch.

    Rubla a scăzut cu 2,7% în urma anunţului, la peste 71 de unităţi faţă de dolar, de la 68,9 unităţi pentru un dolar la închiderea de joi.

    Rata dobânzii de politică monetară a fost ridicată de la 10,5% la 17% în decembrie, când Banca Rusiei a operat cea mai mare creştere într-o singură etapă din ultimii 16 ani, în încercarea de a opri deprecierea rublei generată de impactul sancţiunilor occidentale asupra economiei locale şi a scăderii cotaţiei petrolului.

    “Decizia din 15 decembrie a Băncii Rusiei de a majora în mod dramatic dobânda cheie s-a reflectat în stabilizarea inflaţiei şi deprecierea monedei naţionale în linie cu aşteptările băncii”, se arată în comunicatul instituţiei de la finele şedinţei de politică monetară.

    În 2014, banca centrală a majorat dobânda cheie în şase etape, de la 5,5%.

    Banca Rusiei estimează că rata anuală a inflaţiei a încetinit în ianuarie sub 10%, de la 11,4% luna trecută.

    Instituţia anticipează o contracţie economică de circa 4% în acest an, faţă de o creştere de 0,6% preconizată pentru 2014. În prima jumătate a anului, produsul intern brut este estimat să scadă cu 3,2%.

  • Analiştii privesc cu ochi buni măsurile BCE şi aşteaptă reducerea dobânzii cheie în Europa de Est

    “Este un început bun al unui drum lung. Se pare că măsurile BCE au depăşit aşteptările pieţei, ceea ce este bine”, a declarat Kenneth Rogoff, profesor de politici publice şi economie la Universitatea Harvard, citat de Bloomberg.

    Investitorii consideră că programul anunţat de BCE este suficient pentru moment, în condiţiile în care aşteptările privind evoluţia inflaţiei au crescut.

    Potrivit datelor Eurostat, inflaţia anuală din zona euro a fost în decembrie de -0,2%, după 0,3% în noiembrie, declinul preţurilor reflectând scăderea costului energiei, iar datele actuale indică menţinerea indicatorului la un nivel scăzut în lunile următoare. BCE anticipează însă că inflaţia va accelera treptat în a doua parte a lui 2015 şi în 2016.

    De altfel, atât preşedintele BCE, Mario Draghi, cât şi unul dintre membrii Consiliul Guvernatorilor BCE, Ignazio Visco, au anunţat că programul va continua şi după septembrie 2016, dacă este necesar.

    “Programul are un final deschis. Dacă vom vedea că există dificultăţi în a atinge ţinta (de inflaţie) pe care ne-am propus-o, atunci trebuie să continuăm programul”, a afirmat Visco.

    De altfel, unii analişti consideră că va fi nevoie de un program mai extins de achiziţii de obligaţiuni pentru ca BCE să atingă ţinta asumată de inflaţie, de puţin sub 2%.

    “Pentru ca inflaţia să ajungă aproape de 2% pe termen mediu, suma folosită pentru achiziţia de active trebuie să fie de 2.000-3.000 de miliarde de euro, nu doar 1.000 de miliarde de euro. Sarcina rămâne construirea de politici fiscale mai bune şi adoptarea de reforme structurale. Dar e greu să speri că situaţia va fi mai bună pe ambele fronturi”, a afirmat Michel Martinez, economist al Societe Generale din Paris.

    BCE este ultima bancă centrală majoră care adoptă măsuri de stimulare economică pentru a evita deflaţia, în condiţiile în care inclusiv băncile centrale ale Dancemarcei, Turciei, Canadei sau Indiei au anunţat reduceri ale dobânzii de politică monetară în ultima săptămână.

    Analiştii apreciază că băncile centrale din ţările în curs de dezvoltare, inclusiv din Europa de Est, vor scădea dobânda cheie în următoarea perioadă.

    “Măsura BCE este încă un semnal clar pentru băncile din Europa Centrală şi de Est că trebuie să reducă dobânda cheie. Nu mai pot continua să aibă dobânzi cu 200 de puncte de bază sau chiar mai mult peste nivelul dobânzii BCE”, a declarat Simon Quijano-Evans, analist al Commerzbank.

    Înainte de anunţarea noilor măsuri de suplimentare a lichidităţilor, Banca Centrală Europeană a decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    Una dintre ţările care ar putea beneficia de măsurile luate de BCE este Rusia, în condiţiile în care zona euro reprezintă unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, iar economia rusă se bazează pe exporturile de petrol, potrivit analiştilor Bank of America.

    Joi, BCE a anunţat că va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

    Achiziţiile de obligaţiuni vor fi proporţionale cu datoriile fiecărui stat din zona euro, iar băncile centrale naţionale vor avea responsabilitatea pentru pierderile posibile generate de propriile obligaţiuni guvernamentale.

  • Analiştii privesc cu ochi buni măsurile BCE şi aşteaptă reducerea dobânzii cheie în Europa de Est

    “Este un început bun al unui drum lung. Se pare că măsurile BCE au depăşit aşteptările pieţei, ceea ce este bine”, a declarat Kenneth Rogoff, profesor de politici publice şi economie la Universitatea Harvard, citat de Bloomberg.

    Investitorii consideră că programul anunţat de BCE este suficient pentru moment, în condiţiile în care aşteptările privind evoluţia inflaţiei au crescut.

    Potrivit datelor Eurostat, inflaţia anuală din zona euro a fost în decembrie de -0,2%, după 0,3% în noiembrie, declinul preţurilor reflectând scăderea costului energiei, iar datele actuale indică menţinerea indicatorului la un nivel scăzut în lunile următoare. BCE anticipează însă că inflaţia va accelera treptat în a doua parte a lui 2015 şi în 2016.

    De altfel, atât preşedintele BCE, Mario Draghi, cât şi unul dintre membrii Consiliul Guvernatorilor BCE, Ignazio Visco, au anunţat că programul va continua şi după septembrie 2016, dacă este necesar.

    “Programul are un final deschis. Dacă vom vedea că există dificultăţi în a atinge ţinta (de inflaţie) pe care ne-am propus-o, atunci trebuie să continuăm programul”, a afirmat Visco.

    De altfel, unii analişti consideră că va fi nevoie de un program mai extins de achiziţii de obligaţiuni pentru ca BCE să atingă ţinta asumată de inflaţie, de puţin sub 2%.

    “Pentru ca inflaţia să ajungă aproape de 2% pe termen mediu, suma folosită pentru achiziţia de active trebuie să fie de 2.000-3.000 de miliarde de euro, nu doar 1.000 de miliarde de euro. Sarcina rămâne construirea de politici fiscale mai bune şi adoptarea de reforme structurale. Dar e greu să speri că situaţia va fi mai bună pe ambele fronturi”, a afirmat Michel Martinez, economist al Societe Generale din Paris.

    BCE este ultima bancă centrală majoră care adoptă măsuri de stimulare economică pentru a evita deflaţia, în condiţiile în care inclusiv băncile centrale ale Dancemarcei, Turciei, Canadei sau Indiei au anunţat reduceri ale dobânzii de politică monetară în ultima săptămână.

    Analiştii apreciază că băncile centrale din ţările în curs de dezvoltare, inclusiv din Europa de Est, vor scădea dobânda cheie în următoarea perioadă.

    “Măsura BCE este încă un semnal clar pentru băncile din Europa Centrală şi de Est că trebuie să reducă dobânda cheie. Nu mai pot continua să aibă dobânzi cu 200 de puncte de bază sau chiar mai mult peste nivelul dobânzii BCE”, a declarat Simon Quijano-Evans, analist al Commerzbank.

    Înainte de anunţarea noilor măsuri de suplimentare a lichidităţilor, Banca Centrală Europeană a decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    Una dintre ţările care ar putea beneficia de măsurile luate de BCE este Rusia, în condiţiile în care zona euro reprezintă unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, iar economia rusă se bazează pe exporturile de petrol, potrivit analiştilor Bank of America.

    Joi, BCE a anunţat că va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

    Achiziţiile de obligaţiuni vor fi proporţionale cu datoriile fiecărui stat din zona euro, iar băncile centrale naţionale vor avea responsabilitatea pentru pierderile posibile generate de propriile obligaţiuni guvernamentale.

  • AAFBR: BNR ar putea reduce dobânda cheie la 3,25% în următoarele 3 luni şi la 3% până la finele 2015

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis la 1 iulie să menţină rata dobânzii de politică monetară la 3,5% pe an şi să reducă ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, iar pentru cele în lei au rămas la 12%.

    Analiştii consideră, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al asociaţiei, că banca centrală ar putea reduce dobânda cheie la 3,25% până la finalul anului, jumătate dintre aceştia fiind de părere că scăderea ar putea fi decisă în şedinţa CA din 4 august, când va fi aprobat şi raportul asupra inflaţiei.

    Mai mult, scăderea ar continua pe parcursul anului viitor astfel încât să ajungă la un nivel de 3% la finele lui 2015.

    Următoarele şedinţe ale CA BNR ulterioare celei din 4 august sunt programate pentru 30 septembrie şi 4 noimebrie, în cea din urmă fiind analizat şi aprobat ultimul raport asupra inflaţiei din acest an.

    Analiştii estimează că rezervele minime obligatorii la lei ar putea fi reduse la 10% până la finele lui 2014 şi la 8% până la sfârşitul anului viitor, în timp ce RMO în valută s-ar menţine la 16% în acest an, pentru a coborî la 14% anul viitor, cel mai prrobabil în decembrie.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a admis, după şedinţa CA din iulie, că banca centrală ar putea decide o nouă reducere a dobânzii cheie, în măsura în care traiectoria de scădere a inflaţiei este una de durată.

    “A fost bine poziţionată până acum (rata dobânzii de politică monetară, situată la 3,5% -n.r.), suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic de reconsiderare, să vedem în ce măsură traiectoria (inflaţiei – n.r.) este una de durată”, a spus Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că membrii CA vor ţine cont la deciziile viitoare privind dobânda cheie de faptul că dobânzile la depozite au ajuns real negative în multe ţări, iar băncile locale se grăbesc să reducă dobânzile la economii, nu la credite, atunci când BNR operează reduceri ale dobânzii de politică monetară.

    “Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal – şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite”, a precizat şeful BNR.

    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în ianuarie 2008, reunind 60 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, companii de asigurări şi din piaţa de capital.

  • BNR ţine strâns “robinetul cu bani”. Dobânda-cheie la împrumuturile în lei a fost menţinută la 5,25% pe an

    Consiliul de Administraţie al BNR a decis marţi să menţină rata dobânzii de politică monetară la 5,25%, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit, de 15% pentru moneda naţională şi 20% pentru valută, scrie Mediafax. Rata dobânzii de politică monetară practicată de BNR este cea care “dă tonul” dobânzilor la creditele în lei de pe piaţa bancară din România. Dobânda-cheie este cea la care Banca Naţională împrumută băncile comerciale. Totodată, banca centrală reafirmă că va urmări gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. Decizia CA al BNR este în linie cu aşteptările analiştilor economici, care au apreciat că banca centrală va menţine dobânda de politică monetară la nivelul de 5,25%, precum şi nivelurile RMO, în şedinţa din 5 februarie şi pe tot parcursul acestui an.

  • Inflatia a incetinit, dar BNR va majora dobanda cheie

    Romania a inregistrat in primele trei luni un avans economic de 8,2%, cu mult peste ritmul de 6,1% atins in intervalul similar din 2007 si estimarile de 6,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro