BusinessMagazin

Tag: dobanda cheie

  • BNR a menţinut dobânda-cheie la 2,5% în 2019 şi a optat pentru controlul strict al lichidităţii, organizând mai multe licitaţii de atragere de depozite de la bănci

    BNR a menţinut pe parcursul întregului an 2019 dobânda-cheie la 2,5%, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei şi valută ale băncilor, la nivelul de 8%, şi a optat pentru întărirea politicii monetare prin controlul strict al lichidităţii.

    Totodată, BNR a menţinut în 2019 şi rata dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 1,50% pe an, şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare, la 3,50% pe an.

    În 2018, banca centrală reluase, după o pauză de un deceniu, ciclul de înăsprire a politicii monetare, majorând în primul semestru dobânda-cheie de trei ori, de la minimul istoric de 1,75% până la 2,5%, pentru a ţine inflaţia sub control. Dobânda-cheie staţionase la minimul istoric de 1,75% din primăvara anului 2015. BNR majorase din august 2008 dobânda-cheie la 10,25%, iar ulterior, odată cu venirea crizei economice, a urmat un trend neîntrerupt de scădere a ratei.

    Pe parcursul anului 2019, BNR a sterilizat excesul de lichiditate organizând mai multe licitaţii de atragere de depozite din piaţa interbancară prin depozite cu scadenţa la o săptămână. În iulie, august, septembrie, octom­brie şi noiembrie banca centrală a sterilizat chiar în fiecare săptămână lichidi­ta­tea excedentară din piaţă.

    Cea mai mică sumă atrasă de BNR de la bănci în depozite în ultimul an, de doar 121 mil. lei, a fost în 26 august. La polul opus, cea mai mare sumă atrasă de banca centrală din piaţă în 2019, în 15 iulie, a depăşit 17 mld. lei, reprezentând al treilea cel mai mare nivel din ultimul deceniu.

    Banca centrală a reluat în aprilie 2018, după o pauză de şapte ani, operaţiunile de atragere de depozite.

    Dacă în 2019 BNR a organizat licitaţii de atragere de depozite de la bănci, în 2018 banca centrală organizase 11 operaţiuni repo, prin care a achiziţionat temporar titluri de stat aflate în portofoliul instituţiilor de credit oferindu-le în schimb lichiditate, pentru a tempera creşterea ROBOR.

    BNR a păstrat în 2019 ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei şi valută ale băncilor, la nivelul de 8%. Ultima dată, BNR a redus în 2017 RMO la valută, de la 10% la 8%, dând băncilor înapoi circa 0,5 mld. euro.

    Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent cele două rate RMO la lei şi valută sunt egale, ambele coborând la 8%.

     

     

  • Vasilescu, BNR: Ne aşteptam la inflaţia de peste 5%. Personal nu cred că Banca Naţională va majora dobânda-cheie

    Va alege BNR să majoreze dobânda-cheie, pentru stăvilirea inflaţiei, având în vedere că ţinta de inflaţiei este de 2,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual?
     
    “Asta nu se poate şti niciodată, înainte de a se întâmpla. Dar, personal, nu cred că Banca Naţională va majora dobânda – cheie pentru că noi am decis dobânda de 2,5%, când inflaţia era la 5,40%. Acum este la 5,06%, deci mai jos. Noi nu am ales să ducem dobânda la nivelul inflaţiei, ci la jumătate. O creştere a dobânzii-cheie ar fi un impuls pentru creşterea ROBOR care este acum la 3,5%”, a comentat Vasilescu.
     
    El crede ă ROBOR va rămâne la un punct peste dobânda-cheie.
     
    “ROBOR mai poate creşte doar dacă băncile fac prostii. Adică, în loc să vină la noi se duc la vecin care îi imprumută cu 3,75%, să zicem”.
     

  • Vasilescu, BNR: Ne aşteptam la inflaţia de peste 5%. Personal nu cred că Banca Naţională va majora dobânda-cheie

    Va alege BNR să majoreze dobânda-cheie, pentru stăvilirea inflaţiei, având în vedere că ţinta de inflaţiei este de 2,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual?
     
    “Asta nu se poate şti niciodată, înainte de a se întâmpla. Dar, personal, nu cred că Banca Naţională va majora dobânda – cheie pentru că noi am decis dobânda de 2,5%, când inflaţia era la 5,40%. Acum este la 5,06%, deci mai jos. Noi nu am ales să ducem dobânda la nivelul inflaţiei, ci la jumătate. O creştere a dobânzii-cheie ar fi un impuls pentru creşterea ROBOR care este acum la 3,5%”, a comentat Vasilescu.
     
    El crede ă ROBOR va rămâne la un punct peste dobânda-cheie.
     
    “ROBOR mai poate creşte doar dacă băncile fac prostii. Adică, în loc să vină la noi se duc la vecin care îi imprumută cu 3,75%, să zicem”.
     

  • Premieră în ultimii 10 ani: Banca Angliei a majorat rata dobânzii-cheie de la 0,50% la 0,75

    Potrivit Reuters, este prima oară în acest deceniu când rata dobânzii de referinţă trece de nivelul de 0,50%. Acest procentaj a fost menţinut în toţi anii anteriori, cu excepţia unei perioade de 15 luni de după votul pentru Brexit din 2016 – atunci când a fost de 0,25%.

    Banca şi-a motivat decizia invocând o creştere economică foarte mică, previzionată la doar 1,75% pe an, precum şi prin faptul că, în luna iunie, rata inflaţiei a depăşit pragul de 2% pe care şi-l propusese. În momentul de faţă inflaţia este de 2,24%, conform datelor oferite de Banca Angliei. Potrivit instituţiei, creşterea inflaţiei a avut loc ca urmare a deprecierii lirei sterline, a creşterii preţului la energie, dar şi a presiunilor externe.

    Ca urmare a majorării dobânzii de referinţă, valoarea lirei sterline a crescut comparativ cu cea a dolarului până la nivelul de 1,31 lire per dolar. Ulterior, însă, a scăzut la cel mai mic nivel al zilei, de 1,30 lire/dolar – tendinţa actuală fiind de uşoară creştere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca care anunţă SFÂRŞITUL petrecerii. Românii îşi pot lua adio la ceva ce făceau până acum. Vin vremuri GRELE

    BNR ar putea să majoreze dobânda-cheie în acest an până la 3,5%, pe măsură ce inflaţia accelerează, iar economia va continua să avanseze peste potenţial, consideră analiştii Băncii Transilvania. Totodată, cursul mediu ar putea creşte spre 4,7 lei/euro, inflaţia medie va urca la 3,4%, iar dobânda medie la titlurile de stat pe 10 ani – barometru pentru costul de finanţare în economie – va urca spre 5%. „Prin încorporarea evoluţiilor recente ale indica­torilor macrofinanciari din Statele Unite, Zona Euro şi România am revizuit prognozele pe termen mediu pentru dimensiunea financiară a economiei interne“, scrie într-un raport Andrei Rădulescu, director analiză macroeco­nomică în cadrul BT.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Euro a revenit peste cotaţia de 4,65 lei, pe fondul tensiunilor politice

    Majorarea dobânzii-cheie la 2% pe an şi a dobânzilor pentru facilitatea de depozit (la 1%) şi de credit (la 3%), decisă în şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR de luni, a adus o apreciere a leului, cotaţia ajungând la 4,6348 lei/euro luni, după ce fusese 4,6365 lei/euro vineri. Însă factorul care a întors trendul vine din tensiunile politice ale acestor zile.

    Parlamentarii PNL au înaintat, marţi, o scrisoare preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, solicitându-i să ceară punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia, înainte de a se pronunţa asupra sesizărilor primite cu privire la modificările aduse legilor justiţiei. Iar în cadrul PSD au loc o serie de discuţii care ar putea viza chiar „o restructurare” a partidului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial, Robor nu mai scade. Banca centrală se luptă cu inflaţia

    Consiliul de administraţie al BNR a decis ieri în prima şedinţă de politică monetară din 2018 să reia ciclul de majorare a dobânzii-cheie, rata urcând de la 1,75% până la 2%. BNR majora dinaugust 2008 dobânda-cheie la 10,25%, iar ulterior, odată cu venirea crizei economice, a urmat un trend neîntrerupt de scădere a ratei.

    „Mişcarea de astăzi nu a bruscat eco­no­mia. Noi ne aşteptăm să calmeze, să atenueze anti­cipaţiile inflaţioniste ca fiind o măsură co­rectă, bună, luată la timp, şi care nu riscă să îngre­uneze povara creditelor către public – populaţie sau întreprinderi. Un tratament, chiar dacă este uşor preventiv, cum este în cazul nostru, este mai bun decât a acţiona când anticipaţiile se dezancorează. Dacă nu acţionezi din timp, atunci se dezancorează, iar a le ancora din nou devine mult mai greu“, a declarat ieri Isărescu la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • “Cadou” de început de an de la BNR pentru guvernul Tudose: BNR a majorat dobânda de politică monetară de la 1,75% la 2%. Ce se va întâmpla cu ratele românilor?

    Conducerea băncii centrale a decis astăzi şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare a urcat la 3,00% pe an de la 2,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018.

    Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit au fost menţinute de board-ul BNR la 8%.

    Unii analişti au anticipat că banca centrală va menţine la prima şedinţă de politică monetară din acest an dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75%, urmând să opereze prima modificare eventual în februarie, însă au existat voci care au susţinut că există posibilitatea să vedem astăzi o majorare a dobânzii până la 2%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Naţională a majorat dobânda-cheie la 2% pe an

    Potrivit unui comunicat al băncii centrale, în şedinţa din 8 ianuarie 2018 Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât următoarele:
    – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
    – majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an de la 0,75 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,00 la sută pe an de la 2,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
    – Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR menţine dobânda-cheie la 1,75% pe an şi îngustează coridorul dintre facilităţile de dobânzi

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât următoarele:
    – Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an;
    – Gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar;
    – Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
    – Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,00 puncte procentuale de la +/- 1,25 pp.

    „Începând cu 8 noiembrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,75%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare se reduce la 2,75%”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Un comunicat detaliat privind aceste măsuri va fi prezentat în cadrul unui briefing de presă susţinut de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la ora 15.00, la sediul BNR.