BusinessMagazin

Tag: distractie

  • Unic în România. Se construieşte unul dintre cele mai mari parcuri de distracţii din ţară

    La Braşov se construieşte unul dintre cele mai mari parcuri de distracţie destinate copiilor cu vârsta de până la 12 an. Turnuri de poveste, tuburi pentru distracţie chiar şi o pârtie de schi artificială.

    „Superland este o destinaţie diversificată. Este un centru de petrecere a timpului liber pentru întreaga familie, care combină recreerea, divertismentul şi relaxarea. Principala misiune a complexului are în vedere joaca şi consumul de energie pentru copii cu vârsta de până la 12 de ani, în timp ce părinţii lor se pot relaxa sau practica alte activităţi. Demn de meţionat este faptul că nu vom oferi jocuri cu teme violente. La Superland, aceste activităţi pentru copii sunt «împachetate» într-un mediu controlat, în condiţii de siguranţă, supravegheat, să exercite şi să se distreze în timp ce imaginaţia lor este stimulată şi ei sunt provocaţi fizic” spun administratorii.

    (Această amanajare este unică în România, la această scară. Superland va avea zone de joacă separate. Principala atracţie va ocupa o suprafata de peste 1.400 de metri pătraţi)

    Arhitecţii au ţinut cont de faptul că întregul complex este destinat celor mici. Astfel, treptele de la intrarea principală au fost proiectate de dimensiuni mai mici, uşor practicabile copiilor. De asemenea, pentru persoanele cu dizabilităţi – copii, părinţi sau bunici – a fost amenajată o rampa de acces, cu un grad mic de înclinare, construită conform normelor şi standardelor.


    Faţadele clădirii vor fi decorate de către o companie specializată în proiectare, cu o vastă experienţă la nivel mondial.

    În principiu, intrarea va fi transformată într-un castel medieval, iar materialul folosit pentru sculpturi este polistirenul, îmbrăcat în trei straturi de răşină poliuretanică de înaltă densitate, rezistent la intemperii. Turnurile castelului vor fi vizibile de la o distanţă mare, cu ajutorul luminii arhitecturale pe timpul nopţii.

    În aer liber, pe partea de nord, este amenajată o terasă de vară cu o vedere panoramică extraordinară, care are o suprafata de peste 500 mp. Clienţii se vor bucura aici de băuturi şi produse alimentare servite de la un stand amenajat pe terasă exclusiv în sezonul cald.

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • Cum arată viaţa la bordul celei mai mari nave de croazieră din lume – GALERIE FOTO

    Nava Harmony of the Seas (Royal Caraibbean), cu o lungime de 356 de metri, o lăţime de 65 de metri şi un număr de 8.880 de oameni la bord, este o suburbie plutitoare, dedicată relaxării la soare şi distracţiei. Printre facilităţile oferite oaspeţilor se numără un spaţiu de divertisment în stil amfiteatru, numit AquaTheater, vitrine acrobatice acvatice, unde au loc spectacole de înot şi jocuri de lumini în timpul nopţii. 

    Divizată în 18 punţi şi şapte „cartiere”, conectate de cele 24 de lifturi, nava are o capacitate de aproape 9000 de pasageri, incluzând şi echipajul. În poza de mai jos oaspeţii fac fotografii în cartierul Royal Promenade.

    Cartierul Central Park, aflat în mijlocul navei, în aer liber, este o caracteristică cheie a designului, având în componenţa sa 12.000 de plante în cadrul unei grădini şerpuite, care se întinde mai mult decât lungimea unui teren de fotbal.

    Un trio de tobogane numit colectiv The Perfect Storm îţi oferă o privelişte asupra zonei Central Park şicelor nouă punţi ale navei.

    Restaurantul din Harmony of the Seas se întinde pe trei etaje. Dacă doreşti să serveşti o băutură peste program, barmanul robot de la Bionic Bar îţi poate servi oricând un cocktail personalizat.

    Zona de sport şi plajă oferă oaspeţilor patru tipuri de bazine şi două simularoare de surf.

    The Royal Theatre este spaţiul principal de spectacole şi cel mai mare loc de divertisment de pe navă, care oferă 1.380 de locuri pentru oaspeţi.

    Harmony Dunes, teren de mini-golf. 

  • Cum arată viaţa la bordul celei mai mari nave de croazieră din lume – GALERIE FOTO

    Nava Harmony of the Seas (Royal Caraibbean), cu o lungime de 356 de metri, o lăţime de 65 de metri şi un număr de 8.880 de oameni la bord, este o suburbie plutitoare, dedicată relaxării la soare şi distracţiei. Printre facilităţile oferite oaspeţilor se numără un spaţiu de divertisment în stil amfiteatru, numit AquaTheater, vitrine acrobatice acvatice, unde au loc spectacole de înot şi jocuri de lumini în timpul nopţii. 

    Divizată în 18 punţi şi şapte „cartiere”, conectate de cele 24 de lifturi, nava are o capacitate de aproape 9000 de pasageri, incluzând şi echipajul. În poza de mai jos oaspeţii fac fotografii în cartierul Royal Promenade.

    Cartierul Central Park, aflat în mijlocul navei, în aer liber, este o caracteristică cheie a designului, având în componenţa sa 12.000 de plante în cadrul unei grădini şerpuite, care se întinde mai mult decât lungimea unui teren de fotbal.

    Un trio de tobogane numit colectiv The Perfect Storm îţi oferă o privelişte asupra zonei Central Park şicelor nouă punţi ale navei.

    Restaurantul din Harmony of the Seas se întinde pe trei etaje. Dacă doreşti să serveşti o băutură peste program, barmanul robot de la Bionic Bar îţi poate servi oricând un cocktail personalizat.

    Zona de sport şi plajă oferă oaspeţilor patru tipuri de bazine şi două simularoare de surf.

    The Royal Theatre este spaţiul principal de spectacole şi cel mai mare loc de divertisment de pe navă, care oferă 1.380 de locuri pentru oaspeţi.

    Harmony Dunes, teren de mini-golf. 

  • Turiştii, boala destinaţiilor turistice

    City break-urile au devenit un hobby veritabil pentru mulţi europeni şi nu numai. Însă odată cu numărul tot mai mare de turişti s-a format un nou curent: locuitori din oraşe precum Berlin, Praga sau Barcelona se revoltă, pentru că vor să ”respire“ cultură locală. Cu localnici sufocaţi şi deranjaţi de hoardele de turişti, protestele din marile oraşe stau să explodeze din clipă în clipă.

    Sunt multe modalităţi de a face o impresie proastă într-o ţară străină, iar Martin, un tip de 24 de ani din California, a ales una dintre metodele cu cele mai mari şanse de a-i supăra pe localnicii oraşelor vizitate. Tânărul militar american, mare iubitor de distracţie, şi-a propus să colinde Europa şi a pornit la drum înarmat doar cu recenzii foarte bune. Aşadar, nu a stat pe gânduri, ci a petrecut pe străzile din Barcelona, într-un apartament de vacanţă din Ibiza şi pe un iaht de unde muzica răsuna în noapte. A doua zi dimineaţa are de gând să plece la Praga, dar mai întâi vrea să-şi facă drum şi prin Berlin, pentru a participa la faimoasa petrecere de băut dintr‑un club în altul – Original Berlin Pub Crawl.

    Martin, care poartă încălţări cu lumini intermitente, a băut deja patru beri şi două shoturi de tequila pentru a prinde curaj. Original Berlin Pub Crawl este un fel de excursie cu ghid în trei pub-uri şi un club, unde se testează diversele tipuri de băuturi specifice. The Pub Crawl începe în fiecare seară la ora 10 la un hostel de lângă Alexanderplatz, unde participanţii îşi fac încălzirea – primesc câte un shot de lichior gratis pentru fiecare bere sau cocktail pe care îl beau. În al doilea pub distracţia trece la nivelul următor: petrecăreţii îşi toarnă alcool de mentă din sticlă direct în gură. Organizatorul, un om de afaceri irlandez stabilit în Berlin, oferă astfel de tururi în alte 12 oraşe europene. Grupul este relativ mic în ziua respectivă; mic însemnă totuşi în jur de 80 de persoane, iar în weekenduri numărul lor creşte vertiginos, depăşind 200 de amatori de astfel de distracţii. Printre aceştia se numără britanici minori care beau vodcă ieftină în timpul deplasării de la un pub la altul, americani încântaţi de faptul că alcoolul pe străzi este permis în Europa şi trei germani tatuaţi din Saxonia care fac concurs de râgâit.

    Ajunşi în metrou, grupul se află în cea mai bună formă, iar „Olé, Olé, Olé” este cea mai inofensivă melodie pe care o interpretează; se poate spune că suporterii de fotbal sunt îngeri în comparaţie cu aceşti oameni. Astfel de evenimente cimentează reputaţia de oraş al petrecerii pentru Berlin, iar în acelaşi timp îi deteriorează imaginea. „Exact genul acesta de activităţi nu ni le dorim. Este un coşmar”, spune Burkhard Kieker, şeful turismului din Berlin. În general este foarte greu să te înţelegi cu turiştii, iar de când excursiile spre destinaţii mai apropiate sau mai îndepărtate au devenit o distracţie naţională, locuitorii din toate oraşele populare se plâng de lipsa de ospitalitate din zonele în care locuiesc, tendinţă care a devenit din ce în ce mai accentuată. Afacerile oraşelor cu astfel de turişti sunt înfloritoare, din Asia, în America de Sud, chiar şi Europa, unde numărul turiştilor a crescut cu aproape 40% din 2005 până în 2014. Oraşele germane precum München au înregistrat chiar şi mai mulţi turişti în această perioadă, iar unele companii, precum retailerul de cafea Tchibo sau discounterul alimentar Aldi, şi-au crescut afacerile datorită tursimului. Promovarea este suţinută şi de companii precum Airbnb, care pune la dispoziţie cazări într-o piaţă deja suprasaturată. Spre exemplu, numărul de spaţii unde un turist poate să se cazeze este foarte mare în Paris, unde apartamentele disponibile sporesc cu aproape 50% numărul de locuri de cazare faţă de hoteluri.

    Lucrurile se mişcă: pentru industria turismului, pentru călători şi pentru furnizorii de locuinţe. Dar localnicii sunt intrigaţi, mai ales în oraşele europene dens populate, acolo unde atracţiile sunt adesea concentrate într-o zonă de câţiva kilometri pătraţi, de pildă în Barcelona, Praga şi Salzburg. Destinaţiile turistice resimt mulţimile de turişti ca pe o boală; rezidenţii fug din acele zone, iar micile afaceri, cum ar fi brutăriile sau diversele magazine alimentare, dispar odată cu ei, fiind înlocuite cu magazine de suveniruri şi spaţii de schimb valutar. Cartiere din centrul oraşului au devenit din ce în ce mai pustii. Ceea ce prevestea scriitorul german Hans Magnus Enzensberger în urmă cu 60 de ani în tratatul său „O teorie a turismului” pare să se adeverească; el susţinea că turiştii, prin simpla lor prezenţă, ameninţă şi distrug exact ceea ce caută, adică originalitatea şi culoarea locală. Vizitatorul caută tot timpul noutatea, senzaţii tari şi atracţii, iar când ajunge la destinaţie îi ia din puritatea sa, din mister, şi o comercializează. Acesta este motivul pentru care turistul se află mereu în căutare de destinaţii necunoscute. Un exemplu concludent este Veneţia, un oraş care şi-a pierdut magia. Din 1980, populaţia a scăzut de la 120.000 la doar 60.000. În schimb, 80.000 de turişti individuali şi nave de croazieră vizitează oraşul zilnic. „Veneţia a fost în mare parte «mumificată» şi transformată într-un peisaj al unei cărţi poştale în mişcare”, a scris publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung.

    Pentru a-şi proteja oraşul de la o soartă similară, locuitorii din oraşele europene se răzvrătesc. Cei mai hotărâţi sunt cei din Barcelona, unde boomul turistic a început odată cu Jocurile Olimpice din 1992. Capitala regiunii Catalonia s-a reinventat pentru evenimentul global, urbaniştii şi arhitecţii au construit clădiri futuriste şi o plajă lungă de nisip care a transformat comunitatea de pescuit Barceloneta într-un loc de joacă. Pentru a atrage vizitatorii, restaurantele de pe faleze şi din centru au afişe cu imaginile îmbietoare şi neoane aprinse. Însă, dincolo de plajă, pe străzile înguste ale Barcelonetei, locuitorii protestează împotriva mulţimilor de turişti agăţând la ferestre steagurile districtului lor, imagini ale unei bărci cu pânze şi un far pe un fond galben-albastru; la tot pasul pot fi văzute bannere cu sloganuri precum: „Nu avem apartamente pentru turişti!”. Au existat demonstraţii repetate de-a lungul anilor, începând cu anul 2014, după ce trei turişti italieni dezbrăcaţi s-au plimbat printr-un supermarket, bănuindu-se atunci că erau cazaţi în apartamente de vacanţă.

  • Cum contribuie călătoriile cu familia la educarea şi dezvoltarea copilului

    Pentru copii, vacanţele în familie, alături de părinţi şi fraţi, nu sunt doar o bună ocazie de distracţie, ci şi de învăţare. Cu fiecare călătorie, copilul descoperă locuri noi şi va lua contact cu alţi oameni, de naţionalităţi diferite. Astfel, va învăţa să-şi facă noi prieteni şi să accepte mult mai repede şi mai uşor diversitatea acestei lumi, potrivit unui comunicat dat publicităţii de agenţia de turism Terra Tourism

    „Pentru mine, în calitate de mamă a doi copii mici, călătoriile în familie reprezintă o metodă de educaţie alternativă, pentru că vreau să le transmit de mici curiozitatea de-a descoperi lumea multiculturală şi plăcerea de-a călători. Vizităm muzee, acvarii, grădini zoologice, pieţe locale, participăm la festivaluri şi evenimente culturale şi îi încurajez să exploreze şi să nu le fie teamă să încerce lucruri noi. Recomand părinţilor să le ofere copiilor şansa de a lua contact cu alţi copii străini. Este o experienţă care, la început, îi poate enerva, dacă nu înţeleg limba, dar apoi îi va fascina, pentru că limbajul copilăriei este unul comun: joaca”, declară Oana Dunel, directoarea agenţiei Terra Tourism.

    Un mare avantaj al vacanţelor în familie este că părinţii şi copiii vor petrece mai mult timp împreună şi cultivă astfel experienţe comune. Copiii se vor bucura mai mult de un concediu de acest fel decât dacă vor fi lăsaţi în grija bunicilor sau vor merge în tabere.

    Părinţii trebuie să aleagă cu mare atenţie destinaţia şi hotelul. Dacă merg în vacanţă alături de un copil mic, este bine să verifice dacă hotelul ales este aproape de plajă, dacă nisipul este fin şi intrarea în mare este lină, dacă există facilităţi pentru copii, meniuri speciale, animatori, locuri de joacă. Bineînţeles, transportul trebuie să fie sigur, confortabil şi cât mai rapid posibil, fiind recomandat un zbor fără escale.

    La fel de important este bagajul celui mic. Pe lângă haine, din valiza lui nu trebuie să lipsească medicamentele de urgenţă şi jucăriile. Acestea vor fi de mare ajutor în cazul unui drum lung, mai ales dacă el se plictiseşte repede.
     

    Vezi aici top 5  destinaţii de vacanţă recomandate pentru familii

  • Comedia mamelor bune şi nebune

    Scenariştii filmului ”Marea Mahmureală„ aduc pe marile ecrane, din 29 iulie, o nouă comedie nonconformistă, ”Mame bune şi nebune„, în care Mila Kunis, Kristen Bell şi Annie Mumolo sunt hotărâte să renunţe la prejudecăţi, în favoarea distracţiei. O producţie distribuită de Freeman Entertainment. Aparent, Amy (Kunis) are o viaţă perfectă: o căsnicie fericită, copii isteţi, o casă minunată şi o carieră în ascensiune.

    Cu toate acestea, munceşte mult, se ocupă de gospodărie şi este pe punctul de a ceda nervos din cauza epuizării. Sătulă să respecte toate regulile impuse de societate, aceasta face echipă cu alte două mame depăşite de realitate, în misiunea de a se elibera de responsabilităţile convenţionale. Acţiunile lor iresponsabile, nepotrivite pentru orice mamă, aduc trioul de belea în conflict deschis cu grupul mamelor perfecte de la şcoală şi reprezentanta acestora. Rezultatul va stârni hohote de râs…

  • Comedia mamelor bune şi nebune

    Scenariştii filmului ”Marea Mahmureală„ aduc pe marile ecrane, din 29 iulie, o nouă comedie nonconformistă, ”Mame bune şi nebune„, în care Mila Kunis, Kristen Bell şi Annie Mumolo sunt hotărâte să renunţe la prejudecăţi, în favoarea distracţiei. O producţie distribuită de Freeman Entertainment. Aparent, Amy (Kunis) are o viaţă perfectă: o căsnicie fericită, copii isteţi, o casă minunată şi o carieră în ascensiune.

    Cu toate acestea, munceşte mult, se ocupă de gospodărie şi este pe punctul de a ceda nervos din cauza epuizării. Sătulă să respecte toate regulile impuse de societate, aceasta face echipă cu alte două mame depăşite de realitate, în misiunea de a se elibera de responsabilităţile convenţionale. Acţiunile lor iresponsabile, nepotrivite pentru orice mamă, aduc trioul de belea în conflict deschis cu grupul mamelor perfecte de la şcoală şi reprezentanta acestora. Rezultatul va stârni hohote de râs…

  • Pe ei îi avem, cu ei defilăm: politician din România, prins în timp ce simula o execuţie ISIS – FOTO

    Conducerea Organizaţiei PNL Suceava a propus forurilor statutare excluderea consilierului local Mihai-Bogdan Bicsi, după ce acesta a fost fotografiat simulând o execuţie ISIS în timpul unei petreceri.

    Consilierul PNL a fost fotografiat miercuri de prieteni în timpul unei petreceri la Voroneţ. El apare ţinând o drujbă deasupra unui ”partener de distracţie” legat, cu capul pe un buştean. ”Terorist ISIS capturat la Voroneţ :)))” este textul care însoţeşte fotografia care între timp a fost ştearsă de pe reţeaua de socializare. În timpul petrecerii liberalul s-a mai fotografiat ţinând o seceră şi un ciocan.

    Mai multe şi foto pe www.mediafax.ro

  • Pe ei îi avem, cu ei defilăm: politician din România, prins în timp ce simula o execuţie ISIS – FOTO

    Conducerea Organizaţiei PNL Suceava a propus forurilor statutare excluderea consilierului local Mihai-Bogdan Bicsi, după ce acesta a fost fotografiat simulând o execuţie ISIS în timpul unei petreceri.

    Consilierul PNL a fost fotografiat miercuri de prieteni în timpul unei petreceri la Voroneţ. El apare ţinând o drujbă deasupra unui ”partener de distracţie” legat, cu capul pe un buştean. ”Terorist ISIS capturat la Voroneţ :)))” este textul care însoţeşte fotografia care între timp a fost ştearsă de pe reţeaua de socializare. În timpul petrecerii liberalul s-a mai fotografiat ţinând o seceră şi un ciocan.

    Mai multe şi foto pe www.mediafax.ro

  • Wearables, mai mult decât ceasuri şi brăţări

    Gadgeturile moderne promit să ne ajute să fim mai sănătoşi, să ne ofere o nouă metodă de distracţie, să ne organizăm mai bine, să navigăm mai uşor şi mai eficient. Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta, din care 11,5 miliarde de dolari ar urma să fie vânzările de ceasuri inteligente. Iar previziunile de creştere pe termen mediu arată că valoarea pieţei va creşte de trei până la cinci ori. Însă “wearables”, adică dispozitivele portabile, sunt mai mult decât brăţări sau ceasuri, iar câteva exemple semnalate în acest articol, inclusiv produse realizate de de români, demonstrează asta.

    Chiar de la cele mai rudimentare tipuri de dispozitive wearables, scopul lor principal a fost să aducă utilizatorului un plus de informaţie şi, astfel, ajutor. Atunci când vă gândiţi la wearables probabil că vă apare în minte o imagine cu un smartwatch sau o brăţară de fitness. Însă aceste obiecte pe care le purtăm sunt printre noi de mai mult timp decât am fi tentaţi să ghicim. Gândiţi-vă doar ce beneficii au adus ochelarii: nu numai că au ajutat oamenii să vadă mai bine, ci au avut un rol însemnat în reducerea analfabetismului. Un alt obiect pe care oamenii îl poartă zilnic de ani de zile este bătrânul ceas. Chiar şi primul gadget wearable dotat cu un computer a fost realizat pentru a veni în ajutorul omului, chiar dacă nu neapărat în scopuri nobile. În anii ’60 Ed Thorpe şi Claude Shannon au inventat un calculator cât un pachet de ţigări ce încăpea într-un pantof, care a fost creat special pentru a prezice numerele câştigătoare la ruletă. Iar Steve Mann este cel care a dezvoltat, în anii ’80 şi ’90, mai multe versiuni ale unui prototip de cască inteligentă (headset).

    Avansurile recente în domeniul telecomunicaţiilor, senzorilor, microcipurilor, au deschis noi drumuri şi oportunităţi pentru tehnologia wearable. În trecut, senzorii nu funcţionau foarte bine şi ofereau date inexacte, însă acum circuitele mici, transmisiile wireless şi senzorii pot fi integraţi cu uşurinţă în tot felul de gadgeturi. Conform definiţiei, un obiect wearable este o colecţie de componente care monitorizează stimuli interni sau externi şi care se poartă pe corp.

    Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta; doar ceasurile inteligente promit vânzări de 11,5 miliarde de dolari. „Din 2015 până în 2017, rata de adopţie a smartwatch-urilor va creşte foarte mult datorită Apple, care a popularizat acest gadget. De asemenea, ceasurile inteligente vor avea cel mai mare potenţial de venituri dintre toate produsele wearable. În 2019 vor genera 17,5 miliarde de dolari“, apreiază Angela McIntyre, director de cercetare al Gartner. „Ceasurile inteligente sunt vedetele acestui an, iar popularitatea lor creşte uimitor în România, urmând tendinţa de la nivel european. Pe fondul evoluţiei din ultima perioadă, până la finele lui 2016 mă aştept să se dubleze numărul smartwatch‑urilor vândute de noi“, spune Tudor Ţiboc, fondator şi general manager al retailerului QuickMobile.

    VEDETELE DOMENIULUI

    O altă companie de cercetare de piaţă, Yole Development, preconizează că valoarea pieţei globale de wearables va creşte de la 22 miliarde de dolari în 2015 la nu mai puţin de 90 de miliarde de dolari în 2020, cu o creştere anuală de 35%. Compania se aşteaptă ca peste 134 de milioane de ceasuri să se vândă până în 2020 şi 1,3 milioane de seturi VR/AR (realitate virtuală şi agumentată) până în 2018.

    Şi segmentul de fitness – care include brăţări, ceasuri sport etc. – va creşte susţinut de programele de wellness din SUA, se arată în raportul Gartner. Vânzările de brăţări au crescut în acelaşi ritm ca şi ceasurile, dar vor fi depăşite de smartwatch-uri datorită numărului mai mare de funcţii şi interfeţei mai uşor de utilizat. Cu toate acestea, producătorii de brăţări caută să includă funcţii precum plata mobilă, accesul în anumite zone etc. Pe de altă parte, Juniper Research vede produsele purtabile destinate segmentului de fitness dominând încă cel puţin trei ani piaţa. Abia în 2019 vânzările de smartwatch-uri (130 milioane de unităţi) le vor depăşi pe cele ale brăţărilor (110 milioane de unităţi). Acest lucru se datorează faptului că brăţările au încorporate funcţii precum cele ale smartwatch‑urilor (notificări, primire telefoane), dar la un preţ mai redus.

    Mai mult, Juniper Research vede că aceste dispozitive purtabile vor deveni parte din regimurile de antrenamente ale sportivilor profesionişti. Cât despre gadgeturile pentru sistemul de sănătate, firma de cercetare este de părere că au un potenţial mare de creştere, dar preţul ridicat al acestor dispozitive şi dependenţa de smartphone-uri le vor stopa adoptarea integrală de către sistemele de sănătate. După revoluţia smartphone-ului, primul val de produse de acest gen au fost brăţările de fitness care monitorizează şi adună date despre purtător, iar primele produse de acest fel au apărut în urmă cu 8-9 ani, prin produsele celor de la Jawbone sau FitBit. De fapt, majoritatea senzorilor incluşi într-un smartphone acum se află şi în ceasurile inteligente. „Urmând trendul telefoanelor mobile, scăderea costurilor de producţie, miniaturizarea, ar trebui să ajute ca aceste produse să devină tot mai populare. Noi credem că piaţa wearable va exploda şi va urma exemplul telefoanelor mobile“, este de părere Nick Hunn, CEO al WiFore Consulting, firmă de consultanţă.