BusinessMagazin

Tag: distractie

  • A little party never killed nobody

    Primii muguri ai acestei poveşti au început să apară anul trecut, după ce doi dintre cei trei fondatori au participat la un eveniment din seria „Vreau să fiu antreprenor” (întâlniri dedicate tinerilor cu spirit antreprenorial), în Timişoara. Cel de-al treilea – Nicolae Lupşa – a venit cu propunerea de a investi în ideea de business a celorlalţi doi, iar pe 15 ianuarie 2019 apărea SPOT Events. Ce înseamnă?
    „Este un concept creat pentru a da refresh evenimentelor care, în principal, ţintesc tinerii. Principalele noastre proiecte sunt: SPOT party (party-uri studenţeşti), Street Food SPOTival (eveniment de tip street food în oraşele mai mici ale ţării), Flight Festival (pe care vrem să-l facem principalul festival de muzică din Timişoara şi din zona de vest a ţării)”, povesteşte Andrei Lupşan, în vârstă de 19 ani.
    El şi Sebastian Maul (20 de ani), amândoi studenţi la informatică economică, sunt cei care gestionează dezvoltarea, managementul şi toate operaţiunile pentru ca SPOT Events să devină, pe zi ce trece, ceea ce şi-au propus de la început. Nicolae Lupşa rămâne investitorul în afacere.
    „Anul acesta (2019) a fost dedicat investiţiilor şi networkingului, neavând o sursă de venit stabilă de la înregistrarea mărcilor până la evenimentele făcute pentru promovare. A fost despre teste, aşa că am făcut un eveniment de Street Food SPOTival în Bistriţa şi patru petreceri studenţeşti, una dintre ele fiind chiar în Piaţa Libertăţii din Timişoara. Pe lângă acestea, am organizat şi Flight Festival (între 27 şi 29 septembrie 2019 – n. red.), care a reprezentat o adevărată provocare. Până la terminarea anului 2019, pregătim în avans evenimentele gândite pentru anul viitor, plus o petrecere de sfârşit de an”, spune Andrei Lupşan.
    Ce urmează? Începând din 2020, petrecerile SPOT vor avea loc periodic, iar festivalul gastronomic Street Food SPOTival se va extinde la 12 oraşe. În plus, în toamnă va urma cea de-a doua ediţie a festivalului Flight. Restul sunt surprize.
    „Ne place să dăm un refresh modului în care organizăm şi prezentăm orice eveniment pe care îl facem. Nebunia şi creativitatea se pot remarca din momentul în care ajungi în locul pe care îl SPOTăm.”
    De aceea, în 2019, Flight Festival a avut loc pe aerodromul utilitar din Timişoara, care, până la acest eveniment, era nefolosit. Următoarele ediţii sunt planificate să aibă loc în acelaşi spaţiu.
    Preţurile pe care le achită cei care participă la evenimentele organizate de băieţii de la SPOT Events diferă în funcţie de amploarea petrecerii, dar şi de publicul-ţintă, astfel că, de pildă, petrecerile studenţeşti sunt mai ieftine, după buzunarul studenţilor. Evenimentele de tip street food sunt ceva mai costisitoare, acolo publicul fiind format în special din familii, cu venituri mai substanţiale.
    Andrei şi Sebastian sunt cei care gândesc conceptul fiecărei petreceri, iar pentru Flight Festival – evenimentul cel mai mare din portofoliul companiei – colaborează şi cu alte echipe.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Detox Market – organizare de târguri de modă (Bucureşti)
    Fondator: Carina Călin
    Investiţia în organizarea unui târg: 19.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 75.000 de lei (16.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti

    NaturoID Snacking – producţie de snackuri din legume şi fructe uscate (Bucureşti)
    Fondator: Raluca Găleată
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: reţelele 5 To Go, Lagardère, InMedio, 1 Minute

    Nor de Nea – curăţătorie pentru pensiuni şi apartamente în regim hotelier (Sibiu)
    Fondator: Cristina Tămăslăcaru
    Investiţia iniţială: 20.000 de euro
    Prezenţă: Sibiu

    Dadda – producţie de pături pentru bebeluşi (Oradea)
    Fondatori: Andrada şi Silviu Prundianu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 50.000 de euro
    Prezenţă: online

    L’Albero dei sogni – producţie de îngheţată artizanală (Cluj-Napoca)
    Fondator: Roxana Pârjol
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Prezenţă: evenimente private

  • Harta celor mai importante LOCURI de DISTRACŢIE din România pentru această vară

    În ultimii ani, românii sunt din ce în ce mai atraşi de activităţi de weekend care să îi scoată din zona de confort şi să le ofere puţină adrenalină.
     
    Astfel, clasicele ieşiri la film, la terasă sau în club sunt înlocuite tot mai des cu escapade în aquaparkurile şi parcurile de aventură deschise în majoritatea zonelor turistice ale ţării şi în jurul marilor aglomerări urbane.
     
    În sezon, parcurile acvatice şi de aventură din România sunt invadate de turişti dornici de distracţie. Zilnic, proprietarii parcurilor primesc sute de vizitatori, iar în weekenduri numărul acestora ajunge, uneori, şi la câteva mii.
     
    Aceasta este harta celor mai importante locuri de distracţie din România:
     

  • ”Distracţia la maxim” va fi dată mai încet: Poliţia Locală verifică depăşirea nivelului de zgomot în cluburi

    „Am dispus declanşarea unei ample campanii de monitorizare a nivelului de zgomot, în special în zonele mixte, în care spaţiile de relaxare sunt situate în apropierea celor de locuit. În ultima perioadă, am primit numeroase sesizări care atrag atenţia asupra disconfortului creat de muzica dată prea tare. Înţeleg nevoia de a petrece vara cât mai plăcut, este sezonul în care ne dorim să stăm cât mai mult în aer liber, dar în Bucureşti sunt şi oameni care au nevoie de linişte, sunt copii, persoane vârstnice sau bolnavi de care trebuie să avem la fel de multă grijă, aşa cum se întâmplă în orice comunitate funcţională. Vor avea loc controale în fiecare week-end şi, prin aplicarea legislaţiei în domeniu, vom urmări să încurajăm respectarea drepturilor tuturor bucureştenilor”, a transmis primarul general Gabriela, prin intermediul unui comunicat de presă remis amrţi MEDIAFAX.

    Astfel, având în vedere sesizările primite din partea cetăţenilor cu privire la tulburarea liniştii publice, pe parcursul întregului week-end, în intervalul 22.00 – 04.00, inspectorii au efectuat măsurători sonometrice pentru constatarea depăşirilor nivelului de zgomot în zona de nord a Capitalei, respectiv în proximitatea restaurantelor şi cluburilor din Parcul Regele Mihai I (Herăstrău).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Candelabrul de pânză

    De profesie artişti, aceştia au pornit la drum fabricând umbrele de soare pentru festivaluri şi hoteluri de lux, iar apoi, inspiraţi de modul de stratificare al materialelor care intră într-o placă de surf şi sunt acoperite cu răşină epoxidică, s-au gândit să aplice procedeul la fabricarea de corpuri de iluminat, ajungând astfel să creeze candelabre. Candelabrele lor sunt confecţionate la comandă, scrie The Telegraph, ca să se potrivească cu spaţiul în care sunt amplasate, din materiale textile noi sau vintage acoperite cu răşină. Atunci când sunt stinse, par nişte sculpturi suspendate, iar când sunt aprinse lumina pare să treacă prin vitralii, pictând pereţii în culori delicate. 

  • Candelabrul de pânză

    De profesie artişti, aceştia au pornit la drum fabricând umbrele de soare pentru festivaluri şi hoteluri de lux, iar apoi, inspiraţi de modul de stratificare al materialelor care intră într-o placă de surf şi sunt acoperite cu răşină epoxidică, s-au gândit să aplice procedeul la fabricarea de corpuri de iluminat, ajungând astfel să creeze candelabre. Candelabrele lor sunt confecţionate la comandă, scrie The Telegraph, ca să se potrivească cu spaţiul în care sunt amplasate, din materiale textile noi sau vintage acoperite cu răşină. Atunci când sunt stinse, par nişte sculpturi suspendate, iar când sunt aprinse lumina pare să treacă prin vitralii, pictând pereţii în culori delicate. 

  • Festivalul dintre dealuri

    Festivalul din pădurea Dobrovăţ, care va ajunge la III-a ediţie, a atras anul trecut peste 100.000 de spectatori în patru zile. De data aceasta, organizatorii împart festivalul în două „puncte culminante”, unite printr-un intermezzo, ce îşi propune să anime timp de o săptămână oraşul celor şapte coline.
    „Noi nu vrem să fim cel mai mare festival, vrem să fim cel mai iubit”, spune Ovidiu Biber, unul dintre fondatorii Afterhills, înainte de cea de-a treia ediţie a festivalului născut în judeţul Iaşi. Cum şi-au propus să facă acest lucru? „Pe zona de mâncare, spre exemplu, vrem să atragem forţe locale, producători autentici, chiar ne gândeam şi la ceva din Republica Moldova; completarea vine apoi de la lanţurile de street food. Este simplu să dai un anunţ în piaţă şi să îţi vină imediat 60 de furnizori din lanţuri mari, dar omori autenticitatea. Cum ar fi în schimb să dai peste o doamnă care învârte într-un ceaun de colţunaş sau să mănânci un peşte preparat anume pe care nu îl poţi mânca decât în zona asta de ţară?”, povesteşte Biber.
    Anul trecut Afterhills a durat patru zile, însă acum organizatorii au ales o altă abordare: în perioada 23 august – 1 septembrie, festivalul va fi împărţit între două weekenduri  – unite printr-o punte pe care ei o numesc intermezzo. „Era firesc să facem asta. Sunt două puncte de vârf ale festivalurilor, cu baruri, scene, instalaţii, nimeni nu pleacă. Atunci s-a creat ideea de intermezzo luni-joi când festivalul va arăta ca un mare street food festival, în mijlocul pădurii, cu scene care vor activa într-un program special. Trebuie să arate ca o superatmosferă chill în mijlocul pădurii, ţinând cont că suntem la 20 km de Iaşi, înconjuraţi de 14.000 ha de pădure”, spune el.
    În ceea ce priveşte publicul festivalului, acesta se împarte în două categorii, potrivit organizatorilor. „Când vorbim de participanţii la festivaluri, ne-am dat seama că există o graniţă imaginară trasă de noi pe la 25 de ani spre 30 şi de fapt sunt două generaţii între care există un mic conflict din punct de vedere muzical şi al distracţiei. Ne-am dat seama că cei sub 25 de ani se comportă într-un fel cu gaşca lor, ascultă altfel de muzică. La noi publicul majoritar a fost până acum pe segmentul 25-34 ani”, explică fondatorul.
    Astfel, potrivit lor, cea mai bună variantă a fost să le ofere fiecărora weekendul lor. „În primul weekend este muzică pe stilul lor, trap, EDM şi instalaţii pe stilul lor. Al doilea weekend va fi chill, cu muzică live”, povesteşte el. Astfel, primul weekend va aduce pe scenă artişti precum Rita Ora, Don Diablo, Quintino şi Sam Feldt, în timp ce al doilea weekend vine cu artişti precum Morcheeba, Faithless şi Gareth Emery.
    Însă fiindcă profilarea grupurilor este dificilă, organizarea unui eveniment pe această structură a avut de beneficiat de pe urma soluţiilor venite odată cu big data, iar Biber povesteşte că un rol important l-au avut „IT-iştii noştri”. 
    „Cu echipa noastră de IT-işti plus o echipă externă am creat un motor de sortare în care am adus la un loc datele din Facebook, YouTube, Google Analytics, Spotify şi când scriem numele unui artist acolo vedem câte ascultări are în România, în Europa şi vedem în ce categorie se încadrează”, explică el.
    Pentru festivalul care a reunit anul trecut nume precum Hurts, Paul Van Dyk, Tricky, Tom Odell şi până la CTC, Subcarpaţi sau Dubioza Kolektiv, investiţia s-a ridicat la 2,5 milioane de euro, iar organizatorii spun că anul acesta vor aloca 3 milioane de euro organizării festivalului. Dacă anul trecut au atras 100.000 de vizitatori, organizatorii îşi propun să aducă dublul acestui număr în 2019.
    Terenul de circa 30 de hectare din pădurea Dobrovăţ pe care îl vor folosi organizatorii „este un teren luat în parteneriat cu primăria Dobrovăţ cu concesionare”. Afterhills are un angel investor în persoana omului de afaceri ieşean Bogdan Gheorghiu, finanţatorul francizei Fratelli şi proprietarul Newton Imobiliare, şi este organizat cu parteneri precum Orange şi BCR.
    Festivalul va fi la 20 km de ieşirea din oraş, dar organizatorii susţin că vor construi prima poartă de intrare în festival încă de la ieşirea din Iaşi, astfel încât oamenii să simtă că au intrat în Afterhills de când au ieşit din oraş. Acolo, la marginea oraşului, autocare şi autobuze care vor circula tot timpul vor fi puse la dispoziţia participanţilor.
    În ceea ce priveşte cazarea, Ovidiu Biber spune că anul acesta încearcă o soluţie de tip glamping, cu corturi pentru 2 şi 4 persoane. Glampingul reprezintă o soluţie de cazare care pune la un loc ideea de a dormi în cort cu confortul unei camere de hotel, pentru că vine cu paturi şi cu instalaţii tipice.
    „Am studiat ce înseamnă să faci un festival şi ne-am dat seama că trebuie să fie 100% în natură, să călătoreşti puţin până la locaţie şi neapărat să ai o superzonă de camping. Noi testăm acum conceptul de glamping pentru că vrem să determinăm şi oamenii care în mod normal nu stau la cort să stea acolo. Acum pregătim corturi 1 la 1 cu o cameră de hotel”, spune el.
    Mai rămâne problema vânzării festivalului, dincolo de early bird şi campanii de promovare. Biber spune că anul acesta speră să ajungă la break-even, cu o strategie nouă pe care au pus accent, atacând piaţa team buildingurilor.
    „Am creat echipe de vânzări dedicate pe fiecare weekend şi avem ambasadori de brand pe care îi motivăm să vândă oamenilor. A doua echipă pe care am făcut-o este cea care vinde corporate, pentru team buildinguri. Am testat anul trecut şi a funcţionat cu companiile din Iaşi. Compania Continental a optat pentru oferta noastră şi în prima zi de festival la ora 16.00 ne-am trezit cu 3.000 de oameni de la ei în poarta festivalului. Am făcut scenă pentru ei. Acum sunt mai multe companii care spun că vor”, explică fondatorul.
    Afterhills încearcă să profite de lipsa de soluţii cu care se confruntă corporaţiile atunci când organizează astfel de team buildinguri.
    „Ne-am dat seama că există o problemă cu team buildingurile. Cei care le organizează nu au unde să îi cazeze pe participanţi. Undeva la Cheile Grădiştei poţi duce 600 de pesoane, dar de acolo începi să îi împarţi în pensiuni şi hoteluri, ceea ce poate duce la nemulţumiri. Mai mult, compania cheltuie 80% din bugetul pe om pe cazare. Şi noi acum le oferim o variantă în care nu mai cheltuie atât de mult pe asta şi au mai mulţi bani pe care îi pun oamenilor pe brăţara de festival, încât ei să se ducă să îşi cumpere ce vor”, adaugă Biber.
    Echipa Afterhills este formată din circa 30 de oameni, care vor lucra cu circa 1.000 de voluntari pentru a pregăti festivalul. „În echipa noastră sunt cam 30 de oameni pe tot timpul anului şi pe măsură ce ne apropiem de festival creştem numeric. Echipa e un nucleu din marketing, legal, tehnic, constructori, arhitecţi, vânzări şi tot nucleul ăsta livrează Afterhills”, spune Biber. Peste 100 de artişti se vor reuni la finalul verii în inima Moldovei, iar fondatorul festivalului este de părere că poate pune brandul Afterhills şi pe alte evenimente începând de anul viitor.
    „Ne-am dat seama că putem face mai multe cu echipa pe care o avem şi suntem pregătiţi să venim şi cu alte proiecte. Probabil în aceeaşi locaţie. Alte festivaluri, alte categorii, putem face multe lucruri, cum ar fi să aducem filarmonica să cânte într-un mediu total neconvenţional”, adaugă Ovidiu Biber. 

  • Trei români au lansat un nou tip de local. După mai puţin de doi ani au afaceri anuale de 3,5 milioane de euro

    Alin Negulescu, cu peste 15 ani de carieră în HoReCa, Jean Sasu, care a lucrat 10 ani în domeniul financiar, şi Alexandru Nanu, cu experienţă în media şi organizarea de evenimente, sunt antreprenorii care au lansat conceptul pentru cel mai nou loc de distracţie al clienţilor cu venituri cel puţin medii din Bucureşti. Restaurantele Nuba şi Nuba Summer Vibes din nordul Bucureştiului au fost deschise de cei trei antreprenori în urma unor investiţii de 900.000 de euro – primul restaurant Nuba a fost inaugurat în noiembrie 2015 pe strada Grigore Gafencu, iar Nuba Summer Vibes a fost deschis în vara anului trecut, pe malul lacului Herăstrău.

    Acestea au generat în 2016 o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, de zece ori mai mare faţă de cele trei luni de activitate din 2015, când compania opera un singur restaurant. Pentru anul în curs, antreprenorii previzionează o creştere de 20% a încasărilor pentru unităţile existente, dar planurile lor pe anul acesta includ şi deschiderea unei cafenele în Piaţa Dorobanţi – o investiţie de 300.000 de euro. Până la finalul anului trecut, cele două unităţi au avut peste 50.000 de clienţi pe parcursul celor 14 luni de activitate.

    Clienţii Nuba au între 25 şi 45 de ani, venituri peste medie, studii superioare, la care se adaugă „gusturile culinare şi aşteptările ridicate în ce priveşte serviciile din ţară şi din străinătate“, potrivit reprezentanţilor companiei. „Am ales acest segment de business datorită pasiunii pentru viaţa de noapte a Bucureştiului. Fiind clienţi fideli ai localurilor de acest tip şi observând piaţa, ne-am dorit să aducem un plus acesteia (…). Astfel, prin specificul restaurantului şi petrecerile desfăşurate în incinta acestuia joia, vinerea şi sâmbăta, dorim să atragem cât mai mulţi clienţi din ţară, dar şi din afara graniţelor”, spune Jean Sasu, managing partner al Nuba. În cadrul restaurantelor lucrează în prezent 85 de angajaţi şi colaboratori, urmând ca acest număr să crească cu aproximativ 30% în următorul an. Până în 2020, pronosticurile companiei arată că numarul total de angajaţi şi colaboratori se va dubla.

    Alin Negulescu şi-a început activitatea în HoReCa în 2002, cu un concept de cafenea, restaurant şi club, dispuse pe trei niveluri în aceeaşi clădire, operate sub numele de Tempo. „Piaţa nu era la fel de evoluată ca acum; clientela este mult mai rafinată în prezent, atunci era un pionierat. A fost o oportunitate de business pe care am speculat-o ca şi acum, dar lucrurile au evoluat mult între timp”, descrie Negulescu experienţa de început. După Tempo, care s-a închis între timp, a avut activităţi în zona de imobiliare, chiar în perioada de boom, iar în 2008 a deschis restaurantul Argentine, din centrul comercial Băneasa Shopping City.

    „A fost punctul de plecare pentru toate afacerile pe care le-am început ulterior. Mi-a oferit toată experienţa şi şcoala necesară pentru a creşte şi a ajunge, după 9 ani, la Nuba.” Antreprenorul observă că nu au existat mari sincope în HoReCa, chiar şi pe timp de criză. „Tendinţa de consum a existat dintotdeauna, nu s-a înregistrat o scădere, ci doar pe anumite segmente – cum ar fi cele premium în ceea ce priveşte restaurantele, pe care s-a simţit un regres în ultimii ani. Dar şi consumatorul s-a schimbat considerabil, călătorind mai mult, astfel că cerinţele în ceea ce priveşte meniul, nevoile de consum au evoluat. Altele erau pretenţiile de atunci, comparativ cu cele de acum.” Unul dintre lucrurile care nu au evoluat este turismul: „Turismul este zero, avem handicap în ce priveşte HoReCa pe turism. Dacă ne raportăm la alte capitale, vedem că turiştii fac 30‑40% din încasările restaurantelor, iar la noi cred că acest tip de client reprezintă 5%, este vorba mai ales de turism de business.”

    În prezent, Negulescu deţine în portofoliu, pe lângă unităţile Nuba,  restaurantul Argentine şi cafeneaua Bourbon Cafe din centrul comercial Băneasa, restaurantul de pe litoral Breeze; iar în curând îşi va mai adăuga în un spaţiu cu specific grecesc. Antreprenorul nu oferă detalii referitoare la valoarea acestor afaceri, dar se declară încântat de rezultatele obţinute. „Sunt foarte mulţumit de rezultatele financiare ale fiecărui business pe care îl am, toate sunt pe profit, nu m-a interesat şi nu sunt interesat să le fac o evaluare fiindcă nu sunt interesat să le vând.” Spune că va lua în calcul vânzarea când va ajunge la pragul de 30 de  locaţii. „În prezent, ne concentrăm pe acest proiect, şi vom face acest lucru în doi-trei ani, apoi probabil următoarele afaceri vor fi derivate din Nuba; în prezent vrem să întărim brandul şi să îl popularizăm.”

    În atingerea acestui obiectiv, colaborează cu Jean Sasu şi Alexandru Nanu, care sunt şi ei acţionari egali în business. Cei doi i-au devenit asociaţi după ce au stabilit că au un ţel comun; ei au încercat să deschidă o afacere similară în 2013. „Credeam că putem să aducem o îmbunătăţire pe piaţa evenimentelor de noapte”, spune Sasu. Nanu a lucrat timp de opt ani pe zona de evenimente şi media, iar Sasu a avut o carieră de 10 ani în domeniul financiar: prima slujbă, la 20 de ani, a fost de casier, iar în cinci ani a evoluat până la funcţia de director de sucursală, la mai multe bănci, printre care Marfin Bank şi Volksbank; „pe lângă toate astea, am şi petrecut, în fiecare seară, am testat piaţa vreme de 10 ani”, glumeşte Sasu. Nu au avut succes cu primul proiect – „voiam să facem un concept similar Nuba, dar nu am avut noroc să începem în locaţia în care ne doream. Nu am renunţat la idee, dar aşteptam momentul oportun”. Acesta s-a dovedit a fi cel în care l-au cunoscut pe Alin Negulescu, care intrase în cercul lor de prieteni.

  • Netflix pe stil vechi

    Spre exemplu, oamenii din epoca victoriană aveau propria lor versiune de Netflix, chiar dacă cinematograful nu se inventase încă, scrie CNN, care citează concluziile recent dezvăluite ale unui studiu dedicat acestei perioade.
    Studiul, întreprins de profesorul John Plunkett, specialist în epoca victoriană din cadrul Universităţii din Exeter din Marea Britanie, este dedicat unei modalităţi foarte populare de distracţie din acea vreme, aşa-numita „lanternă magică”, prin care se puteau proiecta imagini cu diverse subiecte care, completate cu explicaţii şi alte efecte, alcătuiau un adevărat spectacol, iar ca materiale de cercetare au fost folosite reclamele din publicaţiile vremii. Iniţial distracţie pentru cei bogaţi, care-şi permiteau să închirieze echipamentele necesare cu tot cu operatori pentru ocazii speciale, „lanterna magică” a devenit ulterior accesibilă unui public mai larg, cererea mare permiţându-le unor librari, spiţeri ori papetari să mai câştige un ban în plus organizând proiecţii pentru doritori sau închiriind doar imagini. Odată cu răspândirea acestui tip de divertisment au apărut şi furnizorii de conţinut pe bază de abonament, strămoşii unor servicii de azi ca Amazon sau Netflix. O mulţime de firme mici le ofereau abonaţilor accesul la biblioteci de imagini cu tot felul de subiecte, cum ar fi călătorii, basme, astronomie, adaptări ale unor romane celebre, subiecte biblice şi nu numai. Cele mai populare erau însă cele cu efecte speciale, obţinute cu ajutorul unui aparat care proiecta două imagini în acelaşi loc, dând impresia trecerii de la zi la noapte ori a apariţiei unei fantome, de exemplu. 

  • Cum se distrează românii în comparaţie cu restul europenilor

    „În comparaţie cu piaţa de profil din vest, ne situăm în acest moment la aproximativ 40%”, susţine Adrian Apostu, manager şi acţionar Dino Parc Râşnov. La fel, Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, crede că „în ţara noastră oferta este mică faţă de cea din Occident”. În opinia unui alt antreprenor, Sebastian Antal, directorul general al parcului de aventură Arsenal Park, cu toate că în România s-a înregistrat o creştere semnificativă a pieţei faţă de cea din vest, raportată la anii anteriori, „normală, de altfel” totuşi, „din punctul de vedere al calităţii serviciilor şi produselor oferite, anul 2018 nu a prezentat o creştere la nivel naţional faţă de vest, piaţa de profil confruntându-se cu mari deficienţe care au împiedicat această evoluţie”. 

    Pe de altă parte, Mihai Cota, proprietar al parcului de aventură Drăguş, este mai optimist, şi susţine că „acum, când s-a reglementat activitatea de parc de aventură, nu se mai văd diferenţe mari faţă de colegii din alte ţări din vest, ba din contră, mulţi turişti ne-au felicitat şi au zis că e mai bine la noi”.

     

     

  • Unde se distrează românii în timpul liber

    „Muncim trei luni ca să susţinem afacerea 12 luni”, spune Romi Ivan, administrator al parcului de aventură Gurasada Park din Hunedoara, grăbit să închidă telefonul pentru a se ocupa de clienţi. La fel mi se răspunde şi în partea cealaltă a ţării, pe litoral: „Suntem ocupaţi cu nişte grupuri de israelieni”, îmi spun cei de la aquaparkul Paradis Land din Neptun.

    În sezon, parcurile acvatice şi de aventură din România sunt invadate de turişti dornici de distracţie. Zilnic, proprietarii parcurilor primesc sute de vizitatori, iar în weekenduri numărul acestora ajunge, uneori, şi la câteva mii. Astfel, nu e de mirare că reprezentanţii businessurilor de profil susţin, aproape în unanimitate, că piaţa locală a activităţilor de weekend este caracterizată în ultimii ani de un trend ascendent. „Piaţa de profil evoluează pozitiv, în sensul unei creşteri de 5-15% pe an. Cred că îşi va menţine acelaşi ritm, cu menţiunea că evoluţia sa este strâns legată de cea a economiei în general”, spune Adrian Apostu, acţionar şi manager al parcului de aventură Dino Parc. La fel, Ciprian Hanea, proprietarul Arka Park, spune că „din punctul meu de vedere, mai există potenţial de dezvoltare pe piaţa parcurilor de aventură. Este o activitate în natură, care generează un proces de învăţare pentru fiecare participant”.