BusinessMagazin

Tag: dispute

  • Piaţa asigurărilor a “aniversat” în 2014 al nouălea an consecutiv de pierderi

    Startul schimbărilor pe piaţa autohtonă a asigurărilor a fost dat de venirea lui Mişu Negriţoiu, care a lucrat timp de 18 ani pentru ING Bank în România, ca CEO şi preşedinte, la conducerea Autorităţii de Supraveghere Finaciară în luna mai. Negriţoiu a preluat cârma instituţiei scufundate în scandalurile legate de arestarea lui Dan Ruşanu, fost preşedinte al ASF, în dosarul Carpatica Asig, de salariile şi de bonusurile de zeci de mii de euro încasate de directorii ASF în iarna lui 2013, dar şi de angajările pe criterii politice, instituţia fiind numită la începutul anului de preşedintele Traian Băsescu „cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici“.

    Conducerea Autorităţii de Supravghere Financiară (ASF) a emis proiect legislativ după proiect legislativ în ultimele luni, surprinzând piaţa cu măsuri de redresare financiară şi reorganizare, cu un plan de restructurare a instituţiei ce prevede desfiinţarea a peste 100 de posturi, din care majoritatea reprezintă funcţii de conducere, schimbarea legislaţiei în piaţa de asigurări auto obligatorii, limitarea activelor în calcululul rezervelor, noi condiţii privind reasigurarea, cât şi reevaluarea completă a jucătorilor din piaţă.

    Propunerile ASF au culminat în cea de a doua parte a anului cu măsura-şoc de limitare a comisioanelor brokerilor de asigurare la maximum 10% din valoarea primei încasate, care a stârnit numeroase proteste din partea brokerilor şi asigurătorilor. În acest cadru, scăderea afacerilor asigurătorilor a continuat. În primele nouă luni ale anului, jumătate din primele zece companii de pe piaţă au înregistrat valori în creştere ale primelor brute subscrise. Grupul german Allianz-Ţiriac, care a revenit pe prima poziţie locală a asigurărilor în prima parte a anului, a înregistrat prime subscrise din asigurări generale şi de viaţă cu aproape 8% mai mari în primele luni ale anului, de la 152,2 milioane de euro anul trecut la circa 165 de milioane de euro în 2014.

    Operaţiunile de asigurări generale au generat venituri din prime în sumă de cca. 150 milioane de euro, iar profitul operaţional obţinut de grup în România a urcat de la 4,9 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la 8 milioane de euro în acelaşi interval din acest an. La mică distanţă de liderul pieţei s-a clasat Omniasig, compania austriecilor de la Vienna Insurance Group, care la finele lunii septembrie avea subscrieri de 582 de milioane de lei (132 mil. euro), în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pe locul trei, Groupama, companie ce avea la finalul lunii septembrie, potrivit unor estimări, prime brute subscrise în valoare de 664 milioane de lei (157 mil. euro).

    ING Asigurări, liderul asigurărilor de viaţă cu o cotă de piaţă de circa 38% pe acest segment, administra la finalul lunii septembrie active de circa 2,7 miliarde de lei (610 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania va încheia acest an cu subscrieri de 138 mil. euro (echivalentul a peste 600 mil. lei), cu 9% faţă de nivelul din 2013, potrivit unor declaraţii anterioare ale lui Marius Popescu, directorul general al asigurătorului, citate de ZF. Lucrurile nu stau la fel de bine însă la nivelul pieţei asigurărilor de viaţă, care a scăzut cu 10% după primele şase luni ale anului cumulând 779 milioane de lei, potrivit celor mai recente date agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Asigurările unit-linked (asigurările de viaţă cu componentă investiţională – n.r.) au înregistrat cel mai accentuat ritm de scădere dintre toate clasele de asigurare practicate pe piaţa locală, cu prime brute subscrise în valoare de 222 milioane de lei din asigurările de viaţă cu componentă în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o scădere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Faptul că 2014 a fost un an greu pentru asigurători este confirmat de scăderea afacerile agregate ale companiilor de asigurări per total cu 6,8% în primele şase luni ale anului, după ce volumul primelor brute subscrise s-a situat la patru miliarde de lei. Pe segmentul asigurărilor generale scăderea a fost de 6%, până la 3,2 miliarde de lei. Creşteri au înregistrat doar asigurările obligatorii şi segmentele cu cotă de piaţă redusă.

  • Noul Marx, capitalul în secolul 21 şi disputele legate de averi

    Lucrarea lui Thomas Piketty, intens analizată şi comentată în ultimele luni, a revigorat dezbaterea globală privind inegalitatea socială, stârnind reacţii energice. Autorul neobişnuitului best-seller, care propune drept soluţie introducerea unei „taxe pe avere“ la nivel global, care să asigure redistribuţia, a fost descris drept „un Karl Marx moden“ sau „Marx 2.0“. Unii comentatori cred că noul avânt al dezbaterii ar putea conduce la o schimbare fundamentală a modului de gândire în zona politicilor economice.

    „Capitalul în Secolul 21“ se bazează pe mai mult de 10 ani de muncă de cercetare depusă de Piketty şi alţi câţiva economişti şi prezintă în detaliu variaţiile istorice ale ratelor de concentrare a veniturilor şi averii. Pe baza acestor date, Piketty schiţează evoluţia inegalităţii de la începutul revoluţiei industriale. În secolele 18 şi 19, societatea vest-europeană era puternic stratificată, iar averea era controlată de câteva familii bogate care formau casta dominantă asupra unei structuri sociale rigide.

    Situaţia a persistat, deşi industrializarea a generat încetul cu încetul creşterea veniturilor muncitorilor. Haosul declanşat de Primul şi cel de-Al Doilea Război Mondial şi Marea Depresiune economică au perturbat acest model social. Instituirea unor taxe mai mari, accelerarea inflaţiei, falimentele în cascadă şi ascensiunea statului social au redus dramatic influenţa marelui capital şi au asigurat, pentru o perioadă, distribuţia relativ egalitară a veniturilor. Însă efectul şocurilor din prima parte a secodului 20 s-a stins, iar averea concentrată caută din nou să se impună, crede Piketty. Economistul susţine că, din multe puncte de vedere, importanţa marelui capital în economia modernă se apropie de nivelul din perioada premergătpare Primului Război Mondial.

    Pornind de la aceste premise istorice, Piketty dezvoltă o teorie a capitalului şi inegalităţii, explicând că, de regulă, marile averi cresc într‑un ritm mai rapid decât economia. Astfel, într-un sistem izolat, o rată de expansiune economică mai rapidă decât ritmul de creştere a averilor concentrate reduce importanţa acestora în societate, în timp ce o creştere economică mai slabă o consolidează. În opinia cercetătorului francez, situaţia nu mai poate fi răsturnată decât intervenţia guvernului sau de o perioadă de boom economic generată de progresul tehnologic sau de creşterea populaţiei.

    Astfel, Piketty recomandă guvernelor să adopte o taxă globală asupra averii pentru a preveni tensiuni economice şi sociale generate de inegalitate.

    Cartea a atras numeroase critici. În teorie, obţinerea unui randament bun al capitalului devine tot mai difcilă pe măsură ce averea se extinde. De asemenea, superbogaţii de azi îşi datorează bunăstarea predominant muncii şi inovării, şi mai puţin moştenirilor. Unii comentatori acuză că concluziile lui Piketty ar fi motivate mai degrabă ideologic decât ştiinţific. Cu toate acestea, chiar şi scepticii apreciază contribuţia „Capitalului în Secolul 21“ la dezbatere, având în vedere volumul uriaş de date procesate de echipa economistului francez.

    Cel mai vizibil atac la lucrarea lui Piketty a venit din partea prestigioasei publicaţii Financial Times, care acuză erori de transcriere a cifrelor, manipularea datelor pentru a ajunge la concluzia preferată sau descrierea inexactă a surselor citate. Ziarul britanic susţine că, odată corectate aceste neajunsuri, concluziile privind inegalitatea ar fi diferite.

    În replică, Piketty admite că există imperfecţiuni în colectarea datelor analizate, însă nu sunt suficient de grave pentru a submina concluzia principală, că inegalitatea socială se lărgeşte.

    „Cei de la FT sunt ridicoli, deoarece toţi comentatorii contemporani admit că cele mai mari averi au crescut mai repede (decât economia). Sugestia Financial Times că aceste imperfecţiuni schimbă cu ceva concluzile pe care le-am tras nu este onestă, deoarece în fapt nu schimbă nimic. Alte studii mai recente, realizate din surse diferite, îmi confirmă concluziile“, susţine economistul francez într-un interviu acordat AFP. FT a respins acuzaţiile lui Piketty.

    Inegalitatea socială este una dintre cele mai controversate caracteristici ale capitalismului, iar dezbaterea privind distribuţia averii a revenit în actualitate după criza mondială declanşată în 2008 de falimentul Lehman Brothers. „Capitalul în Secolul 21“ aduce, la momentul potrivit, o contribuţie importantă la discuţie. Piketty reuşeşte să demonstreze o problemă persistentă a sistemului, însă nu propune o soluţie realistă. „Reforma“ gândită de economistul francez presupune o taxă globală pe capital fără a lua în calcul alte căi de ieşire, precum accelerarea creşterii economice.

    Autorul nu dezbate pe larg avantajele şi dezavantajele soluţiei propuse, ignorând posibilele efecte negative asupra investiţiilor sau inovării. De asemenea, Piketty se concentrează pe taxarea superbogaţilor, fără a lua în calcul posibile măsuri care ar lărgi baza de deţinători ai capitalului. Taxele asupra capitalului îşi au locul într-un sistem coerent de politici economice, însă nu pot reprezenta principalul pilon al unui sistem care să asigure prosperitatea la scară largă.

  • Israelul închide ambasade din toată lumea, ca urmare a unei greve a diplomaţilor

    Efectele acestei mişcări nu au întârziat să apară, una dintre ele fiind posibila amânare a vizitei anunţate de Papa Francisc în mai, relatează Reuters. Mişcarea diplomatică este prima din istoria statului Israelian şi a paralizat relaţiile externe ale Israelului prin închiderea celor 102 misiuni din străinătate.

    “Închidem complet oficiul ministerului de externe şi misiunile din afara statului”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Yilgal Palmor.

    Diplomaţii cer creşterea salariilor şi compensaţii pentru membri familiei care nu au trebuit să renunţe la slujbe pentru a-i însoţi. Estimările arată că aproximativ 30% dintre demnitari au demisionat în ultimii 15 ani datorită condiţiilor de muncă.

  • Doi deputaţi ucraineni, răniţi în timpul unei dispute violente în Parlament

     Deputatul partidului guvernamental Vladimir Malişev a fost rănit la cap, iar cel al partidului opoziţiei Batkivşcina, Stepan Kubiv, la gură, potrivit unui fotograf al AFP.

    În timp ce deputaţii opoziţiei, conduse de boxerul Vitali Klitciko, încearcă să blocheze de la începutul săptămânii lucrările Parlamentului, deputaţii din cadrul Partidului Regiunilor al preşedintelui Viktor Ianukovici au insistat pentru menţinerea examinării proiectului de buget pentru 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Disputele continuă la comisiile de buget. Andreea Paul şi Cosmin Nicula, nou schimb de replici

     La dezbaterea anexei privind bugetul MAE, Andreea Paul a fost întreruptă de Cosmin Nicula din prezentarea amendamentelor.

    “Domnule, poţi să te opreşti puţin. Pumnul în gură nu este o soluţie”, a replicat Andreea Paul.

    Ea l-a întrebat pe ministrul de Externe, Titus Corlăţean, de ce a fost nevoie să scoată steagul UE din Parlamentul României la discursul premierului chinez, ceea ce l-a făcut pe Nicula să-i spună acesteia că a depăşit bunul simţ.

    “Vă rog să vă cereţi scuze pentru jignirile succesive adresate unui deputat”, i-a spus pe un ton ridicat Andreea Paul lui Cosmin Nicula.

    “Îmi cer scuze tuturor românilor care ne urmăresc pentru comportamentul doamnei Paul”, a replicat Nicula.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Disputele continuă la Comisia Roşia Montană. Contre şi pe hol între PSD şi PNL. Membrii Comisiei nu reuşesc să decidă când dau votul final

     UPDATE: Membrii Comisiei Roşia Montană nu reuşesc să decidă când dau votul final

    Parlamentarii din Comisia Roşia Montană nu au reuşit joi, în prima parte a dezbaterilor, să decidă când vor da votul final asupra proiectului de lege referitor la Roşia Montană, deoarece toate propunerile făcute au înregistrat paritate de voturi.

    Preşedintele Comisiei, Darius Vâlcov, a declarat că au fost două propuneri legate de modul în care să se desfăşoare dezbaterea şi data la care să se dea votul final, dar acestea au picat, deoarece votul a fost 9 la 9, neîntrunindu-se astfel majoritatea pentru a fi luată o decizie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mă bucur că România nu e o ţară unde alături de alte dispute să adăugăm o dispută religioasă

     Ponta a spus că Sfânta Parascheva reprezintă o mare sărbătoare a românilor şi că vrea să arate, ca de fiecare dată, respectul pentru această sărbătoare şi pentru tradiţiile românilor.

    “Cred că este un lucru extraordinar că românii au încă foarte mare încredere în Biserică. Sunt ortodocşi în majoritate, dar şi ceilalţi, de alte credinţe, au o viaţă normală şi egală în România şi mă bucur foarte mult că România nu a fost şi nici nu va fi vreodată o ţară în care, alături de alte dispute, să adăugăm o dispută religioasă. Acesta este lucrul cel mai important”, a afirmat Victor Ponta.

    El a mai spus că de cel puţin două ori pe an, în 24 ianuarie şi 14 octombrie, Iaşiul devine capitala României şi i-a felicitat pe cei care “reuşesc să facă această tradiţie în fiecare an chiar mai frumoasă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roşia Montană în ochii localnicilor. Ce părere aveau despre proiect în 2006 şi cum îl văd în prezent

     22 iulie 2006 – Proiectul minier rupe în două tabere comunitatea din Roşia Montană

    Proiectul minier de la Roşia Montană i-a împărţit în două tabere pe cei pe care i-ar putea afecta, în timpul primei dezbateri publice asupra investiţiei, unii pledând pentru binefacerile economice, iar alţii împotriva potenţialului dezastru ecologic sau pentru continuarea traiului în zonă.

    Prima dovadă a rupturii: huiduielile şi fluierăturile cu care fiecare tabără şi-a întâmpinat adversarii care au luat cuvântul la dezbaterea publică de pe stadionul “Minerul” din Roşia Montană.

    Dacă, într-o primă fază, localnicii care refuză să-şi părăsească locurile în care trăiesc de generaţii nu au ascultat prezentarea proiectului făcută de investitor în deschiderea sesiunii de discuţii, fluierând copios, aceştia au avut ulterior parte de acelaşi tratament din partea susţinătorilor investiţiei, atunci când au urcat pe scena improvizată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elveţia a adoptat un nou plan pentru soluţionarea disputei cu SUA privind evaziunea fiscală

     Băncile elveţiene vor putea solicita guvernului permisiunea de a coopera cu autorităţile SUA pentru rezolvarea disputelor privind facilitarea evaziunii fiscale, potrivit Wall Street Journal (WSJ), care citează un comunicat al executivului din Elveţia.

    Băncile nu vor putea transfera către autorităţile din Statele Unite informaţii privind clienţii americani, dar vor putea oferi date privind conturile transferate către alte instituţii de credit, precum şi detalii legate de activitatea angajaţilor, avocaţilor şi contabililor.

    Planul presupune protecţie juridică pentru angajaţii băncilor şi alte părţi implicate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin: USL trebuie să rămână unită până când efectele economice vor fi resimţite de cetăţeni

     Întrebat, joi, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, ce şanse sunt ca USL să se menţină până la alegerile prezidenţiale, ţinând cont de disputele din interiorul Uniunii, Daniel Constantin a afirmat că şansele “sunt mari”.

    “Şansele ca USL să se menţină până la alegerile prezidenţiale sunt foarte mari. Cred că USL şi-a dovedit maturitatea politică. De fiecare dată, chiar dacă au fost tensiuni mici sau mari, maturitatea politică a primat şi cu toţii am conştientizat că nu trebuie să ne gândim la interesul PSD, PNL sau PC, ci trebuie să ne gândim la marea responsabilitate pe care ne-au dat-o oamenii. Cred că nu ne permitem să dezamăgim alegătorii care ne-au votat şi să vorbim, deja, de ruperea USL. Suntem abia la începutul misiunii noastre politice, angajamentul cel mai important este faţă de cetăţeni şi trebuie să îl respectăm”, a spus Constantin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro