BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Omul de afaceri Dan FIterman, care a dezvoltat reţeaua de clinici şi spitale Arcadia, intră pe piaţa media prin preluarea companiei care editează Ziarul de Iaşi

    Omul de afaceri Dan FIterman,  care a dezvoltat reţeaua de clinici şi spitale Arcadia, va deţine din septembrie compania care editează Ziarul de Iaşi, publicaţie lansată în 1991 şi controlată de redactorul-şef, Toni Hriţac.

    „Societatea are nevoie de o presă sănătoasă, aşa cum are nevoie de oameni sănătoşi. Educaţia prin informaţie autentică şi corect relatată este un pas important către o reacţie informată, baza sănătăţii întregii comunităţi. Presa trece acum printr-un moment de tranziţie generat de schimbările tehnologice, de nevoia de informare constantă, dar exprimată în atât de diverse forme. Peisajul informaţional se află într-o nouă etapă de dezvoltare, iar nevoia de repere autentice este din ce în ce mai mare. Poate fi o adevărată provocare să faci diferenţa dintre informaţia de calitate şi zona de dezinformare. Răspund acestei provocări printr-o nouă investiţie în sănătatea comunităţii. Am ales «Ziarul de Iaşi» pentru că face parte categoric din zona de quality press. Ştiu acest lucru pentru că citesc acest ziar şi îl urmăresc încă de la înfiinţare. Am dezvoltat deja un plan de afaceri pe termen lung, care să optimizeze activitatea prin dezvoltarea de produse editoriale noi, acordarea unei atenţii sporite mediului de afaceri şi dinamizarea politicii de vânzări”, a declarat Dan Fiterman.

    Antreprenorul a adăugat că nu vor fi schimbări în politica şi echipa editorial.

    ”Pentru mine, acest nou business este unul de sănătate socială, dedicat comunităţii pe care am construit-o împreună”.

    La rândul său, redactorul şef Toni Hriţac spune că parteneriatul cu Dan Fiterman vine „la locul şi momentul potrivit”.

     „Mare parte din presa s-a tabloidizat, iar reţelele sociale au divizat societatea. «Ziarul de Iaşi» a rămas un canal media quality, un liant comunitar axat pe valori solide, practici deontologice şi sinceritate. Parteneriatul cu Dan Fiterman vine la locul şi momentul potrivit pentru a aborda performant noile provocări. Un nou site, dezvoltarea echipei editoriale, noi abordări în zona de business, videopodcast şi debating sunt câteva dintre obiectivele prioritare pe care ni le-am propus. Şi înainte de toate va fi, aşa cum am procedat în cei 33 de ani de la înfiinţare, interesul cititorului”, a spus Toni Hriţac.

    Brandul Arcadia  a apărut în urmă cu 15 ani la ini­ţiativa familiei Fiterman, care deţine ope­ra­torul privat şi care are afaceri şi în do­meniul producţiei de medicamente. Principala piaţă pe care s-a concentrat grupul Arcadia a fost  cea din Iaşi, devenind cel mai mare operator medical privat din zona Moldovei.

    Anul 2022 a adus deschiderea unui nou spital sub umbrela Arcadia, specializat în domeniul recuperării, o investiţie majoră de peste 20 mil. euro. Noul spital foloseşte tehnologie performantă şi are 88 de paturi, dintre care 75% sunt deja ocupate de pacienţi.

    La nivel de grup, cifra de afaceri în 2022 a fost de circa 175 mil. lei, în creştere cu 16% faţă de anul anterior.

     

  • Oraşul care devine noul campion al României şi este considerat polul de business şi de talente al ţării noastre. Acesta lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică.

    Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează.

    Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • China dezvăluie versiunea finală a regulilor privind utilizarea inteligenţei artificiale generative, una dintre primele măsuri oficiale de reglementare a tehnologiei AI din lume

    China a publicat liniile directoare oficiale pentru serviciile de inteligenţă artificială generativă, una dintre primele măsuri majore din lume pentru a reglementa această tehnologie avansată, raportează Bloomberg.

    Normele conduse de Administraţia spaţiului cibernetic din China, principalul supraveghetor al internetului din ţară, vor intra în vigoare începând cu 15 august, potrivit unei declaraţii oficiale de joi. Printre cele 24 de prevederi se numără cerinţele ca furnizorii de platforme să efectueze o analiză de securitate şi să îşi înregistreze serviciile la guvern, aşa cum a fost stipulat într-o versiune preliminară publicată în aprilie.

    Liniile directoare finalizate stipulează că furnizorii offshore de instrumente de inteligenţă artificială generativă – în cazul în care acestea sunt destinate rezidenţilor chinezi – trebuie să respecte, de asemenea, setul de reguli. Pe de altă parte, dacă instrumentele dezvoltate în China servesc doar utilizatorilor din străinătate, acestea nu vor face obiectul orientărilor.

    „Reglementările conturează multe oportunităţi care vor deriva din aplicaţiile orientate către întreprinderi, oamenii devenind astfel mai precauţi în ceea ce priveşte antreprenoriatul orientat către consumatori”, a declarat Frances Du, partener fondator al J Ventures.

    De asemenea, orientările elimină dispoziţiile din versiunea preliminară care prevedeau amenzi de până la 100.000 de yuani (14.000 de dolari) pentru încălcările de regulament, precum şi obligaţia operatorilor de platforme de a acţiona în termen de trei luni pentru a rectifica conţinutul problematic. De asemenea, aceasta adaugă agenţii, inclusiv Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Ştiinţei şi Tehnologiei din ţară ca emitenţi comuni ai regulamentului, alături de o serie de articole care încurajează dezvoltatorii chinezi de cipuri, modele şi software de inteligenţă artificială să contribuie la stabilirea de standarde internaţionale şi să urmărească schimburile tehnologice.

    Măsura vine în urma unor luni de consultări între guvern şi actorii din industrie. Marile companii de internet din China, de la Alibaba Group Holding Ltd. şi Baidu Inc. până la JD.com Inc., au contribuit la efortul de a construi echivalentul din ţară al ChatGPT de la OpenAI. Reglementarea de către China a acestui sector incipient va oferi un model pentru dezvoltarea ordonată a inteligenţei artificiale şi distribuirea acesteia ca serviciu pentru întreprinderi şi consumatori.

  • Gigantul american Google lansează Bard – chatbotul conversaţional bazat pe AI – şi în România. Bard, un rival pentru ChatGPT este gratuit, şi răspunde şi în limba română. La dezvoltarea Bard au lucrat şi români. Ce poate face Bard

    Gigantul american Google a lansat astăzi în Europa, inclusiv în România şi limba română, Google Bard – un chatbot conversaţional bazat pe AI care concurează cu deja foarte popularul ChatGPT, şi care are capabilităţi asemănătoare (este capabil să comunice şi să genereze text într-un mod asemănător omului, ca răspuns la o gamă largă de solicitări şi întrebări) dar şi funcţionalităţi suplimentare, cum ar fi cea de a citi mesaje în limba română.

    La echipa de dezvoltare a Bard au lucrat şi ingineri din România, care au contribuit la dezvoltarea capabilităţilor lui în română, a declarat într-o întâlnire cu media Jack Krawczyk,  machine learning trainer şi cercetător la Google.
    „În ceea ce priveşte limba română, avem mulţi colegi care lucrează în echipa Bard şi sunt vorbitori nativi de limba română”, a spus Krawczyk. El nu a răspuns întrebării ZF cât de mare e diferenţa de performanţă între capcitatea Bard de a înţelege româna faţă de engleză.

    Iată principalele date comunicate de Google despre Bard

    * Bard se bazează pe informaţii  la zi de pe internet pentru a oferi răspunsuri proaspete, de înaltă calitate.

    * Bard generează în limba română, diferite formate de text creativ – de la poezii, cod, scripturi, email, mesaje, etc – şi va răspunde la întrebări într-un mod cuprinzător şi informativ.  De exemplu, poate răspunde la o cerere de tipul ”Recomandă o mâncare cu următoarele ingrediente: năut, ardei şi fasole verde”, „Rezumă următorul video” sau „Fă-mi un rezumat al următorului text”, „Dă-mi câteva sfaturi care să mă ajute să citesc mai multe cărţi anul acesta” sau „Ajută-mă să scriu un text despre cei mai cunoscuţi scriitori români în străinătate”.

    * Bard este disponibil, inclusiv  în limba română, la adresa bard.google.com, pe desktop sau mobil, iar interacţiunea se poate face prin text scris sau voce.

    * Iată câteva dintre funcţionalităţile Bard:

    Răspunsuri multiple: De multe ori, utilizatorul poate alege dintre mai multe variante de răspuns, de la care să continue conversaţia cu Bard. Diferitele variante sunt disponibile într-o opţiune care se găseşte în dreapta sus a interfeţei.
    Google it: Cu toate că este o experienţă independentă de Google Search, Bard poate fi folosit şi pentru a căuta pe Google pentru a afla mai multe informaţii din mai multe surse. Utilizatorul de Bard are la dispoziţie butonul „Google it”, care deschide o căutare pe subiectul indicat în conversaţia cu Bard. 

    Ascultă răspunsurile: Interacţiunea cu Bard se poate face pe voce, iar utilizatorii pot asculta răspunsurile primite, opţiunea fiind disponibilă inclusiv în limba română. Facilitatea este de ajutor mai ales atunci când trebuie trebuie să auzi pronunţia corectă a unui cuvânt sau expresii.

    Ajustează răspunsurile: Utilizatorii pot schimba tonul şi stilul în care Bard răspunde, având cinci opţiuni: simplu, lung, scurt, profesional şi relaxat. Această opţiune este în prezent disponibilă doar în engleză, dar va fi extinsă în curând şi la alte limbi.

    Scrie şi analizează cod: Bard poate ajuta programatorii şi dezvoltatorii prin generare de cod, analiză şi explicaţii. Codul Python poate fi exportat în Google Colab şi, cel mai recent, către Replit.

    Imagini în comenzi: Bard înglobează capabilităţile Google Lens de a interacţiona cu imagini. Utilizatorii pot încărca imagini în comenzile introduse, iar Bard le va analiza şi va răspunde, fie că este vorba despre mai multe informaţii despre o imagine sau inspiraţie pentru textul care să o însoţească. Această funcţionalitate este disponibilă în engleză şi va fi extinsă în curând către alte limbi.

    * Fiind o tehnologie experimentală, Bard poate uneori să dea răspunsuri inexacte sau incorecte. Dacă utilizatorii primesc un răspuns de acest fel, dacă nu se simt în siguranţă în interacţiunea cu Bard, întâlnesc orice altă problemă sau doar vor să-şi împărtăşească părerea despre utilizarea Bard, au la dispoziţie o secţiune unde pot foarte uşor să transmită „feedback”. 

    * În mod implicit, Google stochează activitatea din Bard timp de până la 18 luni, dar acest interval se poate modifica de către utilizator la o perioadă de la 3 la 36 de luni. De asemenea, această opţiune poate fi dezactivată complet, iar activitatea din Bard poate fi ştearsă cu uşurinţă de la g.co/bard/myactivity.

     

  • O cunoscută cramă locală vrea să intre pe zona turismului vitivinicol şi plănuieşte să înceapă şi plantarea de vii în zona intravilană. Cum vrea să finanţeze aceste obiective

    Crama GRAMMA Wines, una dintre cele mai importante companii producătoare de vinuri din nord-estul României, anunţă că în 2023 planurile de dezvoltare includ sporirea fondului de vie şi consolidarea operaţiunilor pe zona de turism.
    Compania a finalizat deja prima etapă de plantare a 3,5 hectare de vie care anul acesta intră pe rod. Au fost plantate şapte soiuri de vie, pe circa jumătate de hectar: Fetească albă, Fetească regală, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin, Aligoté, Sauvignon blanc şi Cabernet sauvignon. Totodată, GRAMMA Wines a finalizat plantarea a alte patru hectare de Fetească neagră, Aligoté şi Sauvignon blanc. Acestea vor trece, în iulie 2023, prin măsura doi care presupune instalarea sistemului de susţinere. Mai mult, a fost aprobat proiectul care prevede sporirea fondului de vie cu încă cinci hectare dedicate următoarelor soiuri: Busuioacă de Bohotin, Aligoté, Arcaş şi Golia. Cele două din urmă sunt soiuri locale, realizate la staţiunea de cercetare din Iaşi.
    Compania vizează şi consolidarea businessului prin componenta de experienţă turistică definitivă care să cuprindă degustări şi cazare pentru cei ce pleacă în vacanţă. Pentru dezvoltarea pe zona aceasta reprezentanţii businessului spun că este vizată atragerea unei finanţări prin Planul Naţional Strategic 2023-2027 (PNS) al României, dar şi opţiunea unui credit de investiţii, „întrucât cererile din partea doritorilor sunt tot mai numeroase şi astfel ar putea fi accelerată dezvoltarea”.
    Nu în ultimul rând, GRAMMA Wines vizează şi implementarea planului de a planta vie pe terenuri intravilane în zone aflate în plină dezvoltare imobiliară. „Un astfel de proiect presupune, în primul rând, protejarea terenurilor respective şi a investiţiei realizate în sporirea fondului de vie. Viţa, odată plantată, trebuie păstrată cel puţin zece ani, în caz contrar se impune returnarea fondurilor atrase în faza de proiect”, se arată într-un comunicat de presă trimis de companie.
    Crama mizează pe o cifră de afaceri de peste 400.000 euro pe an.
    Via deţinută de companie produce aproximativ 100.000 de litri de vin pe an. GRAMMA scoate pe piaţă circa 11 sortimente diferite, dintre care cel mai bine vândut este vinul Aligote

  • România are două geoparcuri UNESCO şi potenţial încă neexploatat. „Am putea avea minimum zece astfel de teritorii în România, dar ne lipsesc viteza de reacţie şi implicarea“

    Ţara Haţegului şi Ţinutul Buzăului sunt singurele două geoparcuri UNESCO pe care le are România, alte patru proiecte fiind aspirante la acest titlu – Oltenia de sub Munte, Carpaterra (Geoparcul Perşani), Dobrogea Chimerică şi Geoparcul Munţii Gutâi (Geoparcul Minier Baia Mare).

    Aflat în strânsă legătură cu ideea de biodiversitate şi de protejare a mediului, acest concept este o poartă deschisă pentru dezvoltarea turistică şi, prin urmare, economică a zonelor valoroase din punct de vedere natural. Scopul nu este neapărat creşterea numărului de turişti, ceea ce ar putea ameninţa biodiversitatea, ci menţinerea lor pentru o perioadă mai lungă.

     


     

     

  • Cine este braşoveanul Adrian Veştea ce tocmai a devenit noul ministru al Dezvoltării

    Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a primit aviz pozitiv pentru a deveni ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în Guvernul condus de Marcel Ciolacu.

    Adrian Veştea a primit avizul pozitiv al comisiilor reunite ale Parlamentului.
    Veştea este preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    După ce a fost desemnat pentru a ocupa funcţia de ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, liberalul a spus că va continua să lucreze la strategii de dezvoltare şi să implementeze proiecte pentru întreaga ţară.
    Adrian Veştea îl înlocuieşte în funcţie pe Cseke Attila, de la UDMR. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România nu mai face parte din coaliţia de guvernare.

  • Oraşul care devine noul campion al României şi este considerat polul de business şi de talente al ţării noastre. Acesta lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică.

    Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează.

    Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     

     

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Interviu. Mihaela Adochiei, country manager al GE Healthcare România: România este văzută ca o zonă de dezvoltare, cu multe oportunităţi, resursa umană este principala provocare

    ♦ Piaţa echipamentelor medicale a ajuns la 170 mil. dolari în 2022, cu 50% în creştere faţă de 2015, din datele GE Healthcare, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente medicale, atât la nivel internaţional, cât şi naţional ♦ Circa 18-20 de aparate RMN (rezonanţă magnetică nucleară) şi un număr similar de CT-uri (computer tomograf) a livrat GE Healthcare în România în 2022.

    Nevoia tot mai ma­re de diagnostic pre­cis şi rapid va de­ter­mi­na în con­ti­nuare creş­te­rea pie­ţei echi­pa­mentelor me­­dicale din Ro­mâ­nia, după ce criza sanitară a dus la o dezvoltare accelerată.

    În plus, fondu­ri­le europene dis­po­nibile pot, după ce vor fi atrase, să susţină noi investiţii, crede Mihaela Ado­chiei, coun­try manager al GE Health­care Ro­mânia. Totuşi, resursa umană este princi­pala provocare, mai ales în do­me­niul imagisticii medicale, iar teh­nologiile noi vin în sprijinul medicilor şi al pa­cienţilor.

    „Anul 2022 a fost unul bun pentru noi, dar mediul a fost dinamic, având în vedere că pandemia a ajuns la o etapă finală, dar au apărut noi provocări, cu o inflaţie mare, cu mediul geopolitic perturbat. Pe partea de imagistică mare, unde vorbim despre RMN, CT, PET CT, piaţa a fost destul de constantă la nivel de cerere, e greu să nu­mesc un spital cu care nu lucrăm, probabil că dintre clienţii privaţi mici. Resursa uma­nă este una dintre principalele provocări şi poate fi oarecum suplinită cu partea de tehnologie, inteligenţă artificială. Consider că sistemul medical din România este într-o continuă dezvoltare, văd foarte multe fonduri care vor fi disponibile“, a spus Mihaela Adochiei, country manager al GE Healthcare România, într-un inter­viu pentru ZF.

    Amprenta GE Healthcare în România

    Americanii de la GE Healthcare au patru segmente de business în România – imagistică mare (RMN, CT, PET CT), ultrasunete (ecografe), pacient care solu­tion (mo­nitoare, ventilatoare) şi agenţi far­ma­ceutici.

    În 2022, printre cele mai importante proiecte ale companiei în România au fost instalarea unui PET CT digital la In­sti­tutul Oncologic din Bucureşti, care aduce cea mai mare sensibilitate de pe piaţă pentru detecţia cancerului şi o calitate crescută a imaginii. În plus, a fost adus un aparat RMN la Institutul Naţional de Neu­rologie din Bucureşti, iar blocul operator şi unitatea de terapie intensivă a Spitalului Judeţean din Timişoara au fost digitalizate, astfel încât să nu mai fie folosite clasicele fişe ale pacienţilor în format fizic.

    Piaţă constantă

    Piaţa de echipamente medicale este esti­mată la 170 mil. dolari din datele GE Health­care (156 mil. euro) pentru anul 2022, o valoare similară cu anul anterior. Totuşi, în 2015 piaţa era la jumătate. GE Healthcare are o cotă de 34% din această piaţă, cu un total de vânzări de echipa­mente direct şi indirect de aproape 60 mil. dolari în 2022.

    „La nivel de Europa noi avem regiu­nea EMEA şi, în cadrul acesteia, o subregi­une este Europa Centrală şi de Est, care conţine toate ţările de la Polonia, ţările baltice, România, Ucraina. România este o a doua ţară din această sub regiune pentru GE şi clar este văzută ca o zonă de dezvoltare, cu multe oportunităţi, poate şi datorită fondurilor europene şi pentru că este loc de creştere“, a mai spus Mihaela Adochiei. Ea a mai precizat că în 2022, GE a avut circa 18-20 de echipamente RMN instalate şi un număr similar de CT-uri. Preţul pentru un aparat RMN de exemplu poate fi între 700.000 de euro şi 2 milioane de euro, în funcţie de capacitate, de peri­oada de garanţie.

    Piaţa locală şi provocările sale

    România este, după Polonia, a doua ţară pentru GE Healthcare ca valoare din rândul regiunii Europei Centrale şi de Est, în ţările în care compania este prezentă. Potenţialul este mare, chiar şi pentru o ţară în dezvoltare, pentru că atunci când vor fi suficiente echipamente, va fi timpul pentru a le înlocui pe cele care nu mai răspund dez­voltării tehnologiei. Totuşi, lipsa resursei umane, mai ales în imagistica medicală, este o problemă din ce în ce mai acută.

    „În România avem o problemă majoră şi legată de lipsa cadrelor medicale. Noi investim foarte mult în partea de tehnologie şi inteligenţă artificială, deşi nu cred că maşina o să înlocuiască omul. Soluţiile tehnologice, inteligenţa artificială pot creşte eficienţa şi calitatea actului medical. Ele oferă suport medicilor clinicieni şi o creştere a productivităţii care este foarte importantă într-un spital de urgenţă sau într-un spital privat unde este important să reuşeşti să creşti productivitatea, să reduci consumul de energie, timpul de a pune un diagnostic“, a mai spus Mihaela Adochiei.

    Pentru a răspunde acestei provocări, GE Healthcare a deschis prima Academie de educaţie clinică din Europa Centrală şi de Est chiar în Bucureşti, în 2020, unde vin specialişti internaţionali pentru a le preda medicilor şi asistentelor care vor să îşi dezvolte abilităţile.

    Mişcări la nivel global

    În 2022, GE Healthcare s-a pregătit pentru un proces de spin off, finalizat în ianuarie 2023, prin care divizia de healthcare a fost separată de grupul GE. Astfel, grupul a distribuit 80,1% din acţiunile la GE Healthcare, care a devenit în acest mod o companie independentă, listată la bursa Nasdaq. Acest proces a venit cu o mai mare flexibilitate pentru compania care se concentrează pe echipamentele medicale, atât în procese mai rapide, cât şi în focusul pe cercetare.

    La nivel global, GE Healthcare este prezentă în 160 de ţări, având peste 51.000 de angajaţi şi 4 milioane de echipamente instalate la nivelul spitalelor din întreaga lume.

    „Scopul nostru este să creăm soluţii de asistenţă medicală precise, conectate şi eficiente deoarece vedem clar o cerere pentru astfel de soluţii. Industria în care activăm este în pragul unei transformări evidente, cu inovaţii digitale, cu inteligenţă artificială care transformă complet experienţa pacientului şi a medicului care utilizează aceste echipamente“, a mai adăugat Mihaela Adochiei.

     

    Cine este Mihaela Adochiei

    Mihaela Adochiei a fost numită în fruntea operaţiunilor locale ale GE Healthcare în 2023, având anterior o experienţă de 15 ani în sistemul bancar. De şapte ani lucrează în cadrul GE, pe toate proiectele şi liniile de business ale grupului.

    „În ultimii trei ani am lucrat exclusiv în GE Healthcare, pe partea de finanţări, ajutând echipele de vânzări cu soluţii de finanţare pentru clienţii noştri. În ianuarie am preluat poziţia de country manager GE Healthcare. Este un domeniu în care ştii că orice echipament pe care îl pui poate la rândul lui să salveze vieţi. Vrem ca peste câţiva ani să ne uităm la cifre şi, indiferent cine ar fi fost compania care a vândut, să vedem că nu mai suntem între primii în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze care pot fi prevenite“, a concluzionat Mihaela Adochiei.

     

  • Guvernului i-a luat trei ani ca să facă un PDF de 82 de pagini pentru dezvoltarea pieţei de capital din România. Printre soluţiile inovatoare se număra workshopuri, conferinţe şi reclame

    ♦ Cu o reprezentare de 12% din PIB, Bursa de Valori Bucureşti este sub alte pieţe de capital, precum Bulgaria (23%), Grecia (29%), Ungaria (18%) ♦ Prin documentul aprobat miercuri de executiv, guvernul şi ASF trasează direcţiile asumate pentru dezvoltarea pieţei de capital pentru următorii trei ani ♦ Doar că proiectul, finanţat de Comisia Europeană, prezintă în mare parte generalităţi, fără a pune pe masă soluţii concrete şi practice.

    Cu 12% din Produsul Intern Brut (PIB), Bursa de Valori Bucureşti este în spatele altor pieţe de capital din regiune în ceea ce priveşte ponderea capitalizării domestice în economie, precum Bulgaria (care are 23% din PIB), Grecia (29%), Ungaria (18%), Polonia (31%), ceea ce arată o subdimensionare şi un grad de finanţare redus pentru companii prin mecanismele bursiere.

    Acesta este şi contextul pentru care din octombrie 2020 încoace, deci de doi ani şi ju­mătate, guvernul, prin Mi­nisterul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, au lu­crat în trei etape la un proiect de dezvoltare a bursei, publicat

    într-un document de 82 de pagini, prin care sunt trasate direcţiile asu­mate şi cine ar trebui să le imple­menteze. Consultanţa a fost asi­gu­rată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Doar că în proiectul de dez­voltare a Bursei de Valori pentru următorii trei ani, finanţat de Comisia Euro­peană şi  transpus pe 24 mai

    într-un act normativ prin aproba­rea sa de către executiv, sunt pre­zen­tate în mare parte generalităţi, fără o acţiune clară şi concisă, ci doar prezentări generale. Printre aces­tea se nu­mără creşterea lichi­dităţii, inclu­siv prin conştienti­zarea românilor cu privire la accesul la piaţa de capital printr-o campanie naţio­nală, îmbunătă­ţirea guver­nanţei corporative, încurajarea listării com­paniilor, revizuirea cadrului de reglemen­tare, organi­zarea de conferinţe şi  workshop-uri. Nu putea să lipsească „susţinerea di­gi­talizării şi a inovaţiei financiare“.

     

    Ce zic cei din piaţă

    „În clasica manieră autoh­tonă, strategia ce vizează dezvoltarea pieţei de capital locale abundă în termeni şi măsuri generale. Regăsim foarte multe dintre temele vehiculate în ultimii ani, la nivel de discursuri publice, fară a găsi, cu puţin excepţii, măsuri concrete cu un impact semnificativ asupra ecosis­temului pieţei de capital locale“, spune Alin Brendea, director de operaţiuni al Prime Transaction.

    În practică, în mijlocul unei astfel de strategii ar trebui să se situeze investitorii de retail, adaugă el.

    „Piaţa bursieră este, că orice piaţă funcţională, a celor mulţi. Nu poate exista o piaţă bursieră funcţională fară o pătură prosperă a investitorilor de retail, pentru că fară ei nu putem avea preţuri corecte ale instrumentelor financiare listate, nu putem finanţa ideile de afaceri care ar apela la finanţare bursieră. Iar în zona acestora, strategia este foarte “timidă“ la nivel de măsuri propuse.

    Sigur, o strategie rămâne un document cu un asumat caracter general şi va rămâne de văzut dacă se va transforma, în termen scurt, în acţiuni punctuale cu măsuri clar definite“.

    Marcel Murgoci, broker al Estinvest, unul dintre veteranii pieţei de capital, spune că ar mai trebui discutat la nivel practic pentru că obiectivele strategiei sunt măreţe şi este nevoie de instrumente pentru a fi atinse. “Important este să ne ţinem de strategie. Consider că pe parcurs există şanse să fie îmbunătăţită, în funcţie de rezultatele obţinute“.

     

    Cine şi ce trebuie să facă

    Termenul limită de implementare a tuturor obiectivelor generale şi specifice este 31 decembrie 2026, iar printre cei care trebuie să le aplice se numără ASF, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, BVB, Asociaţia Administratorilor de Fonduri, Asociaţia Brokerilor, APAPR şi “companii de stat relevante“.

    Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, spune că PIB-ul a crescut în 2022 cu 49 mld. euro faţă de 2021, iar această dinamică are nevoie de o piaţă de capital care să susţină pasul cu noile realităţi.

    „Antreprenorii au nevoie de acces facil la finanţare, de reguli mai simple şi, ca urmare a sprijinului acordat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, cea care a oferit guvernului asistenţă tehnică în elaborarea acestei strategii, vor fi implementate obiective precum îmbunătăţirea condiţiilor pentru listarea pe piaţa de capital, creşterea lichidităţii, promovarea, dezvoltarea şi creşterea unei pieţe active a IMM-urilor, promovarea economiilor în rândul investitorilor persoane fizice, susţinerea digitalizării şi a inovaţiei financiare, dezvoltarea pieţei locale de capital privat şi stimularea investiţiilor verzi“.

    Strategia a fost conturată în jurul a nouă obiective generale, printre aceastea fiind, îmbunătăţirea condiţiilor pentru listarea pe piaţa de capital, creşterea lichidităţii pe piaţa secundară, susţinerea dezvoltării şi creşterii pieţei IMM-urilor.

    „Pe termen lung, dezvoltarea pieţei locale de capital poate avea o contribuţie amplă la creşterea bunăstării şi a economiei în general, în special prin sporirea şi diversificarea surselor de finanţare ca o alternativă la sectorul bancar. Existenţa unor astfel de surse aduce beneficii investiţiilor şi întreprinderilor, fiind un factor esenţial pentru stabilitatea financiară şi promovează incluziunea şi accesul tuturor întreprinderilor, inclusiv a celor mici şi mijlocii, la mai multe tipuri de finanţare, potrivite propriilor planuri de afaceri“.

    Cine ar trebui să implementeze în următorii trei ani propunerile şi ideile de dezvoltare a pieţei de capital din România.