BusinessMagazin

Tag: dezbatere publica

  • Comisia SRI: Facem dezbatere publică pe tema acoperiţilor din presă, cu jurnalişti, instituţii media

    ”Am primit câteva sesizări de la asociaţii, fundaţii, ceea ce numim îndeobşte ca fiind societatea civilă. Am primit de la Active Watch şi alte asociaţii pe două teme care sunt cunoscute deja public: o sesizare care priveşte accesarea de către SRI a unor fonduri europene şi cea de-a doua solicitare – de la aceleaşi fundaţii – legat de prezenţa sau nu în presă a acoperiţilor. Ni s-a solicitat să facem şi o dezbetere publică pe acest subiect şi vă asigur că tot în următoarele două luni de zile vom stabili când facem această dezbatere publică, în ce format. Evident că dumneavoastră individual sau prin structurile profesionale veţi fi parte a acestei dezbateri”, a spus Ţuţuianu.

    Preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu, a declarat recent că pot fi ”acoperiţi” şi în presă, dacă este identificat un om valoros.

    ”Dacă în anumite zone există interdicţia – judecători, procurori, magistraţi şi în politică, în celelate zone ale societăţii civile nu există interdicţia. Ca atare, dacă este identificat un om valoros care poate contribui cu informaţii la securitatea naţională a României, poate fi şi din presă. Nu sunt comod neapărat, în plan personal, cu ideea, dar putem face şi altfel analiza – un jurnalist este un om cu foarte multe contacte, cu foarte multe informaţii care pot fi foarte valoroase, cu acces în foarte multe medii. Ca urmare, lucrul acesta se poate întâmpla, indiferent că dacă ne place nouă sau nu”, a spus Ţuţuianu despre posibilitatea existenţei unor ofiţeri SRI sub acoperire în media.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Sănătăţii: Proiectul legii vaccinării va fi finalizat în următoarele zece zile

    “Proiectul legii vaccinării se află în stadiu de avizare, prin urmare pot fi aduse în continuare modificări la acest proiect. (…) În perioada de 45 de zile cât timp proiectul va fi în dezbatere publică, se vor aştepta observaţiile tuturor persoanelor şi instituţiilor interesate. În următoarele zece zile Ministerul Sănătăţii va finaliza acest proiect, urmând apoi publicarea lui la secţiunea transparenţă decizională”, se arată într-o informare a Ministerului Sănătăţii remisă luni agenţiei de presă MEDIAFAX.

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat vineri că legea vaccinării se află în stadiul de avizare şi că prevede, printre altele, ca părinţii să aibă obligaţia de a se informa înainte de a decide să dacă îşi vaccinează sau nu copiii, fiind prevăzute sancţiuni pentru lipsa de informare.

    “Legea vaccinării este în stadiu de avizare, este practic finalul. Are trei capitole mari, importante. Pe de o parte ne dă baza legală pentru asigurarea stocurilor de vaccinuri, ceea ce este esenţial. Dacă ai baza legală atunci poţi să faci rezerve, dacă ai rezerve atunci nu mai rămâi fără vaccinuri. Al doilea lucru pe care îl face- ne asigură că există responsabilităţi foarte clare pentru fiecare, fie că vorbim de medicul de familie, fie că comisiile judeţene de vaccinare, fie că vorbim despre Ministerul Sănătăţii şi celelalte instituţii. Al treilea lucru pe care îl face foarte clar- stabileşte care sunt responsabilităţile ministerului, pentru eventualele efecte secundare pe care pentru prima dată Ministerul Sănătăţii le va recunoaşte. Va spune da, dacă există efecte secundare, ministerul îşi asumă responsabilitatea şi de asemenea care sunt responsabilităţile părinţilor, anume de a fi informaţi, de a lua decizia. Vor putea lua decizia să nu vaccineze copilul, respectiv să stabilească un plan de vaccinare, dar asta numai după ce se vor informa. Legea presupune obligaţia familiei de a se informa. Există sancţiuni, dar se referă strict la obligativitatea de a fi informat, de a lua o decizie informată”, a declarat vineri Vlad Voiculescu, fiind prezent la Centrul de Transfuzii Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategia energetică: Preţul curentului electric livrat populaţiei va creşte cu 50% până în 2030

    Preţul energiei electrice livrate populaţiei urmează să crească de la 127 de euro/MWh în 2015 la 195 de euro/MWh în 2030, reiese din Strategia energetică a României 2016-2030, lansată în dezbatere publică de Ministerul Energiei.

    „Se remarcă o creştere a preţului energiei electrice cu aproximativ 30% pentru consumatorii industriali şi cu 50% pentru consumatorii casnici, în principal ca efect al creşterii preţului angro cu energia electrică, pentru a recupera costurile de producţie”, arată autorii Strategiei.

    Graficele afişate în document arată că preţul mediu al energiei va creşte de la 67 de euro/MWh în 2015 la 90 de euro/MWh în 2030 pentru industrie, respectiv de la 127 de euro/MWh în 2015 la 195 de euro/MWh în 2030 pentru populaţie.

    „Componentele aferente tarifului de reţea şi taxele sunt menţinute constante, în valoare reală, pentru întreaga perioadă analizată. Creşterea preţului energiei electrice are loc în ansamblul UE, România rămânând în continuare printre statele membre cu cele mai scăzute preţuri cu energia electrică, semnificativ sub media europeană”, se mai arată în Strategia energetică.

    De asemenea, „creşterea veniturilor va compensa creşterea preţurilor, astfel încât ponderea cheltuielilor cu energia electrică în bugetul gospodăriilor va rămâne la un nivel asemănător celui din prezent, deşi consumul de energie electrică urmează să crească apreciabil”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Educaţie a pus în dezbatere publică noua metodologie pentru acreditarea şcolilor doctorale

    Proiectul de Metodologie privind acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educaţie timp de 10 zile (16-26 octombrie), iar observaţiile, propunerile şi sugestiile pot fi trimise în intervalul menţionat la adresa de email anca.prisacariu@edu.gov.ro, se arată într-un comunicat remis agenţiei de presă MEDIAFAX.

    “Metodologia este structurată pe trei mari domenii – capacitate instituţională, eficacitate educaţională şi management al calităţii – din care derivă criteriile şi indicatorii de performanţă.(…) Menţionăm că Metodologia va sta la baza procesului de acreditare şi evaluare periodică a şcolilor doctorale din România, pe care Ministerul Educaţiei îl va iniţia în această toamnă”, se precizează în comunicat.

    Proiectul cuprinde opt articole şi o anexă unde sunt stipulate criteriile şi indicatori de performanţă utilizaţi în acreditarea şi evaluarea periodică a unei şcoli doctorale.

    Pentru domeniul capacitate instituţională, la criterii sunt trecute: structurile instituţionale, administrative şi manageriale, baza materială şi optimizarea utilizării infrastructurii de cercetare, resursele umane şi capacitatea instituţiei de atragere a resurselor umane externe instituţiei şi din afara ţării, în condiţiile legii.

    La domeniul eficacitate educaţională criteriile cuprinse în proiect sunt: conţinutul programului de studii, rezultatele învăţării şi activitatea de cercetare ştiinţifică, angajabilitatea, activitatea financiară a organizaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost confirmat şi al treilea deces cauzat de rujeolă/ Oficiali: Legea vaccinării este pe circuit în minister, pentru avizări şi va fi pusă în dezbatere publică

    “În această dimineaţă a fost confirmat cel de al treilea deces din cauza rujeolei. Institutul Cantacuzino ne-a comunicat faptul că în urma analizelor a ieşti acest virus ca şi cauză a decesului”, a declarat Valentin Popescu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.

    Precizările vin după ce, miercuri, instituţia a anunţat că în România au fost înregistrate 675 de cazuri de rujeolă în decursul a opt luni, anul trecut fiind înregistrate doar şapte cazuri de îmbolnăvire. Trei copii au decedat din cauza virusului, al treilea caz fiind confirmat joi de medici.

    Ministerul Sănătăţii a menţionat că a fost declarată epidemia după ce s-au făcut toate analizele şi anchetele epidemiologice necesare, menţionând că principala problemă este faptul că părinţii nu îşi vaccinează copiii.

    “Nu există probleme cu distribuţia vaccinului ROR (n.r. împotriva rujeolei) , au existat sincope dar nu majore. Există suficient vaccin pentru vaccinarea tuturor copiilor de 1 an şi 7 ani, sunt 380.000 de doze disponibile”, a explicat Valentin Popescu.

    “Este o problemă faptul că în mediul rural numărul medicilor de familie este foarte mic. De aceea, pentru perioada următoare se va încerca să se găsească soluţii cu mediatorii sanitari pentru a se ajunge în aceste comunităţi care nu au acces la medici, pentru a le explica care este situaţia, pentru a le recomanda să meargă la medic pentru vaccinare. Legea vaccinarii este pe circuit în minister, pentru avizări iar în perioada următoare va fi pusă în dezbatere publică. Va exista obligaţia ca vaccinurile să fie tot timpul în stoc astfel încât copiii să nu rămână nevaccinaţi”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.

  • Plata pentru naveta elevilor ar putea fi platită integral de stat. Decontarea navetei este direct legată de abandonul şcolar

    Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă (OUG) prin care elevilor li se va deconta integral naveta.

    La trei ani după ce fostul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, plafona naveta elevilor, Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică o ordonanţă de urgenţă (OUG) care schimbă înapoi regula, pentru ca elevii să aibă naveta decontată integral. Astfel, OUG-ul revine practic la textul de lege dat în 2011 în Legea Educaţiei.

    Potrivit OUG, „elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul local, prin bugetul unităţii de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă”.

    Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a spus într-o postare pe contul său de Facebook că decontarea navetei este direct legată de abandonul şcolar, de aceea ministerul a dorit ca elevii să aibă naveta decontată integral, iar OUG să treacă înainte de începerea şcolii, care va fi pe 12 sepembrie anul acesta.

    „Abandonul şcolar reprezintă una dintre problemele cu care se confruntă educaţia, cauza principală pentru existenţa acestei situaţii fiind dată de lipsurile materiale. Trecerea de la gimnaziu la liceu înregistrează, an de an, pierderi mari în rândul celor care ar trebui să îşi continue studiile. Lipsa banilor face ca elevii să renunţe la şcoală, pentru că naveta este costisitoare pentru familie. Pentru că ne dorim ca toţi aceşti copii să vină la şcoală şi astfel să îşi poată contura un viitor mai bun, vom interveni prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să facă posibil decontul integral al navetei elevilor. Lansăm astăzi în dezbatere publică proiectul de ordonanţă, care să poată fi adoptat înaintea începerii anului şcolar 2016- 2017”, a precizat ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, într-o postare pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul vrea să ştie tot ce faceţi: instituţia cere acces la datele românilor care plătesc cu cardul, fără notificare, permisiune sau mandat

    Fiscul vrea să primească, necondiţionat, „toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului” ori de câte ori se efectuează o plată electronică. Această prevedere figurează într-un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea normelor metodologice privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, pus în dezbatere publică de Ministerul de Finanţe, pe 12 iulie. După apariţia informaţiilor, Ministerul Finanţelor a precizat, într-un răspuns pentru Hotnews, că ia în calcul să renunţe la prevederea privind accesul total la datele personale ale posesorilor de card.

    Astfel, potrivit modificărilor preconizate în actul normativ,  „în cazul plăţilor electronice, efectuate cu cardul bancar prin intermediul POS-ului, entitatea  care gestionează certificarea/autorizarea tranzacţiei, comunică Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, simultan cu transmiterea tranzacţiei către instituţia acceptantă, date despre  ID –ul terminalului, ID-ul comerciantului,numărul, valoarea,data, ora, minutul emiterii bonului fiscal, instituţia acceptantă, numărul cardului utilizat pentru efectuarea plăţii, cod autorizare plată, toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului”.

    Practic, Fiscul ar avea acces necondiţionat la toate detaliile privind tranzacţiile electronice din România, aici incluzând atât datele operatorului, dar şi datele personale ale posesorului de card bancar, fără notificarea, permisiunea utilizatorului sau mandat de la o instanţă.

    Noile norme metodologice vin în contextul în care operatorii economici sunt obligaţi să înlocuiască vechile case de marcat cu rolă cu noi aparate de marcat electronice, dotate cu jurnal electronic.

    „Sistemul informatic asigură posibilitatea obţinerii de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,  a datelor înregistrate în jurnalul electronic, fără notificarea sau permisiunea utilizatorului. Funcţia   este activată controlat, prin remodelarea profilului existent pe serverele ANAF, deci fără accesarea aparatului de marcat, şi permite obţinerea suplimentară de date fiscale prin raportare la anumite intervale de timp prestabilite, cu o ritmicitate şi într-un format diferite faţă de cele standard”, se arată în proiectul de act normativ, publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Fiscul vrea să aibă acces la datele românilor care plătesc cu cardul, fără notificare, permisiune sau mandat

    Fiscul vrea să primească, necondiţionat, „toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului” ori de câte ori se efectuează o plată electronică. Această prevedere figurează într-un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea normelor metodologice privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, pus în dezbatere publică de Ministerul de Finanţe, pe 12 iulie. După apariţia informaţiilor, Ministerul Finanţelor a precizat, într-un răspuns pentru Hotnews, că ia în calcul să renunţe la prevederea privind accesul total la datele personale ale posesorilor de card.

    Astfel, potrivit modificărilor preconizate în actul normativ,  „în cazul plăţilor electronice, efectuate cu cardul bancar prin intermediul POS-ului, entitatea  care gestionează certificarea/autorizarea tranzacţiei, comunică Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, simultan cu transmiterea tranzacţiei către instituţia acceptantă, date despre  ID –ul terminalului, ID-ul comerciantului,numărul, valoarea,data, ora, minutul emiterii bonului fiscal, instituţia acceptantă, numărul cardului utilizat pentru efectuarea plăţii, cod autorizare plată, toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului”.

    Practic, Fiscul ar avea acces necondiţionat la toate detaliile privind tranzacţiile electronice din România, aici incluzând atât datele operatorului, dar şi datele personale ale posesorului de card bancar, fără notificarea, permisiunea utilizatorului sau mandat de la o instanţă.

    Noile norme metodologice vin în contextul în care operatorii economici sunt obligaţi să înlocuiască vechile case de marcat cu rolă cu noi aparate de marcat electronice, dotate cu jurnal electronic.

    „Sistemul informatic asigură posibilitatea obţinerii de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,  a datelor înregistrate în jurnalul electronic, fără notificarea sau permisiunea utilizatorului. Funcţia   este activată controlat, prin remodelarea profilului existent pe serverele ANAF, deci fără accesarea aparatului de marcat, şi permite obţinerea suplimentară de date fiscale prin raportare la anumite intervale de timp prestabilite, cu o ritmicitate şi într-un format diferite faţă de cele standard”, se arată în proiectul de act normativ, publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Varianta fiscală a principiilor “lăsaţi-mă să cumpăr” şi “lăsaţi-mă să vând”

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.

    Am lecturat, într-o primă fază, acest proiect de act normativ, aflat în prezent în dezbatere publică şi trebuie să recunosc că forma propusă este una foarte curajoasă, de natură să stimuleze – în forma sa generală, fără a lua în calcul unele aspecte particulare – atât mediul investiţional, cât şi consumul, printr-o fiscalitate mai competitivă ca în prezent.

    Însă, pe lângă o fiscalitate competitivă – aflată, cel puţin deocamdată, doar la nivel de bune intenţii – cred că mediul de afaceri are nevoie de ceva mai mult: de predictibilitate şi de securizarea afacerii. Altfel spus, de materializarea în doctrina şi practica fiscală de zi cu zi a două principii absolut necesare, pe care personal le-aş denumi simplu şi sugestiv “lăsaţi-mă să cumpăr” şi “lăsaţi-mă să vând”.

    Ce ar însemna materializarea în practica fiscală a principiului “lăsaţi-mă să cumpăr” ? Că un contribuabil nu se va trezi în ipostaza în care, dacă a efectuat achiziţii de la un anumit furnizor, organele de inspecţie fiscală îi vor limita ulterior exercitarea dreptului său legitim de deducere (atât la nivelul impozitului pe profit, cât şi al TVA), pe motiv că respectivul furnizor a avut un comportament fiscal inadecvat.

    Dacă e aşa, apare întrebarea firească de ce fiscul nu l-a inclus în lista contribuabililor inactivi şi, pe cale de consecinţă directă, de ce nu i-a anulat validitatea codului de TVA? Cred că dreptul de deducere al taxei se poate exercita în condiţiile îndeplinirii corelative a cerinţelor formale şi a criteriilor de fond prevăzute de legislaţia fiscală, iar atitudinea organelor fiscale – nu generalizată, dar dominantă – de limitare a acestui drept al contribuabililor, doar pe baza unor aprecieri subiective care au la bază prerogativele conferite de art.11 din codul fiscal, este o atitudine discreţionară (asta ca să fiu elegant în exprimare şi să nu zic direct abuzivă). 

    Nu sunt atât de naiv să neg că există mecanisme – unele chiar foarte ingenioase – de fraudare a obligaţiilor fiscale în materie de TVA, prin clasica metodă de tip carusel, prin firme de tip suveică sau de tip bidon. Foarte bine, cine aderă la aceste practici, să suporte toate consecinţele legale care se impun, cred că toată lumea e de acord cu asta. Eu doresc însă să mă refer aici strict la contribuabilii de bună credinţă – care efectuează achiziţii ale căror substanţă economică poate fi probată, din punct de vedere al relevanţei stării de fapt fiscale – şi nu la cei implicaţi în circuitele infracţionale de fraudare a obligaţiilor fiscale prin aşa-numitul „comerţ cu hârtii”.

    Cu atât mai mult în situaţia în care intrările de la furnizorii prezumaţi a fi de tip fantomă sunt din categoria unor bunuri refacturate ulterior către alţi beneficiari. Atâta timp cât un contribuabil deţine un înscris care îndeplineşte – din punct de vedere contabil şi fiscal – rolul de document justificativ de aprovizionare (chiar dacă este emis de un contribuabil cu un comportament fiscal inadecvat) şi, ulterior, derulează operaţiuni taxabile (prin refacturarea bunurilor aprovizionate iniţial) nu văd care ar putea fi problema în exercitarea dreptului de deducere din punct de vedere fiscal, cu atât mai mult cu cât se poate identifica şi trasabilitatea produselor respective, prin circuitul lor de facto corelativ cu circuitul scriptic al documentelor aferente şi întocmite în cauză.

    În opinia mea, problema esenţială este aceea că – de cele mai multe ori – demersul organelor fiscale nu are la bază (aşa cum ar fi normal, pentru anularea exercitării dreptului de deducere) stabilirea unei legături de cauzalitate între deducerea taxei şi participarea – voluntară şi conştientă – a contribuabilului supus inspecţiei fiscale la mecanismul de fraudare a TVA.

    Ori, în jurisprudenţa europeană există Decizii ale Curţii Europene de Justiţie care reglementează tocmai acest principiu, în mod transparent şi explicit – am în vedere chiar o Hotărâre recentă a Curţii, pronunţată în data de 21 iunie 2012, în Cauzele reunite C80/11 şi C142/11. Pe fond, este de reţinut că nu se poate invoca – în anularea exercitării dreptului de deducere a TVA de către contribuabil – motivul că emitentul facturii sau unul din furnizorii săi a săvârşit nereguli, fără ca autoritate fiscală să probeze, în baza unor elemente obiective, că persoana impozabilă în cauză ştia sau ar fi trebuit să ştie de mecanismul de fraudare.

    De asemenea, reţinem şi faptul că persoana impozabilă nu are obligaţia de a se asigura că emitentul facturii – privind livrarea unor bunuri – dispunea legal de bunurile respective şi era în măsură să le livreze, sau că acesta şi-a îndeplinit obligaţiile sale legale privind declararea şi plata taxei în cauză. Altfel spus, persoana impozabilă este exonerată de obligaţia de a identifica indicii privind presupunerea existenţei unor fraude în materie de TVA în sfera emitentului facturii.

    În acest sens, cred că o soluţie de compromis – care ar putea totuşi detensiona situaţia actuală în cadrul derulării unor inspecţii fiscale – ar fi ca autoritatea publică să creeze o bază de date cu firmele cu risc fiscal, astfel încât un contribuabil să ştie, prin consultarea respectivei baze de date – înainte de efectuarea unei operaţiuni de achiziţii de la firmele care figurează în această bază de date – riscurile fiscale la care se poate expune efectuând tranzacţii comerciale cu funizorii în cauză.

    Pe de altă parte, materializarea în practică a principiului “lăsaţi-mă să vând”, s-ar referi la faptul ca, în momentul în care vând, agenţii economici ar trebui să aibă posibilitatea să solicite un instrument de plată care să le garanteze efectiv posibilitatea de a-şi încasa contravaloarea mărfurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate – într-un termen rezonabil, de maxim 30 de zile de la scadenţă – chiar dacă clienţii lor nu-şi onorează obligaţiile de plată care le revin sau emit CEC-uri fără acoperire.

    Eventual, ar trebui să se structureze o modalitate prin care să se introducă un instrument de plată cu clauză penală, iar – ulterior – autoritatea publică să aibă posibilitatea să se îndrepte către acei clienţi rău platnici, dar fără a afecta dreptul contribuabililor oneşti de a-şi încasa sumele care le revin, cu atât mai mult cu cât aceştia ar solicita unele garanţii specifice (reglementate prin cadrul normativ) în acest sens şi, astfel, şi-ar lua măsurile de precauţie necesare. 

    În absenţa introducerii şi transpunerii în procedura fiscală a acestor principii, contribuabil se va simţi permanent pe o poziţie de inferioritate faţă de organele fiscale, ca şi cum exercitarea unor drepturi legitime ale sale de deductibilitate fiscală ar fi un semn de bunăvoinţă (sau nu !) din partea organelor fiscale, aspect ce ar putea genera, pe viitor, noi stări şi situaţii conflictuale.

  • Guvernul ar putea interzice autostopul. Amenzi de până la 5.000 de lei pentru transport în regim de taxi fără autorizaţie

    Autostopul poate deveni pasibil de amendă, în lumina unei modificări a legii 38/2003 pusă din nou în dezbatere publică de către Ministerul Transporturilor.

     Persoanele fizice sau juridice care efectuează transport public de persoane cu un autoturism, fără a avea autorizaţie de transport în regim de taxi emisă de autoritatea administraţiei publice locale, pot fi pasibile de amenzi între 1.000 şi 5.000 de lei, conform unei modificări aduse Legii 38/2003 (legea taximetriei) pusă în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Transporturilor, anunţă Mediafax.

    Transportul public de persoane vizat este, evident, cel realizat contra cost, iar nu cel gratuit. Totuşi, spre deosebire de Europa de Vest, unde autostopul presupune în mod obişnuit luarea unei persoane în maşină fără a-i pretinde vreun ban, în România este ceva absolut obişnuit să „răsplăteşti” cu o sumă de bani şoferul care te ia cu maşina. Acest obicei riscă să te facă pasibil de amendă contravenţională, dacă noua prevedere a Legii 38/2003 este pusă în aplicare aşa cum a fost elaborată în acest moment.

    Este foarte greu de dovedit, pe de altă parte, că unui autostopist nu i s-au cerut bani – fie şi pentru că totul este „la mica înţelegere” între şofer şi autostopist. Tocmai din acest motiv, normele de aplicare a acestei noi prevederi ar trebui să distingă foarte clar între taximetriştii „la negru”, care vin cu maşini marcate în mod fals ca taxiuri (maşini galbene, de multe ori cu însemne care seamnănă cu cele ale taximetrelor autorizate), şi şoferii care iau „la ocazie” autostopiştii, altminteri legea ar lăsa loc unor abuzuri – în special în zonele rurale, unde foarte mulţi practică autostopul pentru a se deplasa între sate sau spre oraşe.

    De asemenea, tot normele de aplicare ar trebui să facă distincţia clară între autoturisme şi autovehicule de transport călători, fie şi pentru calificarea faptei şi stabilirea cuantumului amenzii. Pentru că una este să iei o persoană într-un autoturism, şi alta este să efectuezi transporturi „la negru” cu călători într-un microbuz.

    Pentru că legea este pusă în dezbatere, vă întrebăm şi pe voi: cum consideraţi că ar trebui să se intervină pentru a preveni fenomenul deplorabil al taximetrelor „pirat”, fără a afecta totuşi autostopul obişnuit?