BusinessMagazin

Tag: detinere

  • Străinii deţin aproape jumătate din datoria publică totală a României de 70 mld. euro

    Cu o datorie publică egală cu 35% din PIB, România a avut anul trecut a şaptea cea mai mică datorie din Uniunea Europeană, potrivit datelor comparative publicate de Eurostat, oficul european de statistică. Conform sursei citate, 47,8% din datoria publică a României era deţinută la finalul anului trecut de nerezidenţi, un procent care situează România la mijlocul clasamentului Uniunii în privina deţinerii datoriei suverane de către nerezidenţi. Datoria Germaniei este deţinută de nerezidenţi în proporţie de 47,7%, cea a Franţei în proporţie de 47,3%, iar a Poloniei de 50,2%.
     
    „Ideal este ca datoria publică să fie deţinută de rezidenţi şi să fie preponderent cumpărată din economisirea internă. Nerezidenţii înseamnă în mare investiţiile de portofoliu care cumpără datoria pe termen nu foarte îndelungat. Investiţiile de portofoliu sunt foarte sensibile la evoluţia pieţei, prin urmare cu cât datoria publică este în mai mare măsură deţinută de nerezidenţi, cu atât eşti mai expus“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
     

  • N-am nimic, dar închiriez. Noul trend în rândul tinerilor americani

    Celor cărora le surâde un stil de viaţă cu chirie le e din ce în ce mai uşor să trăiască aşa cum doresc, datorită multelor firme care s-au specializat în a le pune la dispoziţie de la spaţii de lucru şi locuinţe la tot felul de obiecte necesare ori articole vestimentare şi accesorii contra unei sume, de multe ori abonament lunar.

    Chiriaşii de meserie nu sunt neapărat persoane cu venituri reduse, ba din contră, şi preferă acest stil de viaţă datorită flexibilităţii pe care le-o oferă şi posibilităţii de a deţine temporar tot felul de lucruri pe care le pot schimba când se plictisesc fără a rămâne cu cele vechi pe cap. O parte din cei care preferă să închirieze tot ce au nevoie o fac şi la gândul că nu se ştie ce le rezervă viitorul, lecţie învăţată în urma recesiunii economice încheiate cu ceva vreme în urmă.

    Printre companiile care se adresează celor care vor să fie proprietari temporar se numără Feather, Crate & Barrel, West Elm şi Fernish, care închiriază piese de mobilier pentru diferite perioade şi activează în marile metropole americane, Rent the Runway, Urban Outfitters, care închiriază articole vestimentare, la concurenţă, mai nou, cu retaileri sau case de modă care au introdus şi ele propriile servicii de închiriere, mai ales pe bază de abonament lunar. Se pot închiria, la fel de bine, şi electrocasnice sau corturi ori alte articole de vacanţă.

  • Ce condiţii trebuie să îndeplineşti ca să devii pilot şi cum arată locul în care se pregătesc cei care vor pilota viitoarele aeronave – VIDEO

    Parte a grupului Turkish Airlines, Turkish Airlines Flight Academy a fost fondată cu scopul de a educa piloţii de care are nevoie compania pentru a-şi desfăşura operaţiunile de zbor.

    O parte importantă din pregătirea piloţilor constă în antrenamente la sol în simulatoarele de zbor: acestea funcţionează exact precum cockpitul (cabina de pilotaj) unui avion, fiind dotate cu aceeaşi tehnologie pe care o folosesc piloţii în timpul zborurilor.

    În prezent, Turkish Airlines deţine 19 astfel de simulatoare, iar până în anul 2021 şi-au propus să ajungă la un număr de 29. Investiţia medie în acestea este de aproximativ 7-8 milioane de dolari, potrivit informaţiilor acordate de reprezentanţii companiei.

    În fiecare zi, la sediul academiei de zbor a Turkish Airlines se antrenează  circa 400 de viitori piloţi – dintre ei, majoritatea vor pilota aeronavele operatorului aerian turc; 5% dintre viitorii piloţi vor efectua zboruri pentru alţi operatori aerieni.

    Cei care vor pilota avioanele companiei şi-au luat angajamentul de a lucra pentru Turkish Airlines timp de 10 ani, astfel încât să acopere costurile acestei şcoli.

    Pentru a urma academia operatorului turc, toţi potenţialii piloţi trebuie să deţină o diplomă de licenţă, în orice domeniu.

    Operatorul aerian turc a fost înfiinţat în 1933, operând iniţial 5 aeronave. În prezent, deţine o flotă de circa 335 de aeronave (de pasageri şi cargo). În 2013, a luat decizia de a face cea mai mare achiziţie de aeronave din istoria aviaţiei civile din Turcia, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei.

    Turkish Airlines operează zboruri din Bucureşti spre Istanbul de trei ori pe zi, de patru ori săptămânal din Cluj-Napoca (de pe 24 iunie vor avea curse zilnice) şi de patru ori săptămânal pe ruta Constanţa-Istanbul. 

  • Ce condiţii trebuie să îndeplineşti ca să devii pilot şi cum arată locul în care se pregătesc cei care vor pilota viitoarele aeronave – VIDEO

    Parte a grupului Turkish Airlines, Turkish Airlines Flight Academy a fost fondată cu scopul de a educa piloţii de care are nevoie compania pentru a-şi desfăşura operaţiunile de zbor.

    O parte importantă din pregătirea piloţilor constă în antrenamente la sol în simulatoarele de zbor: acestea funcţionează exact precum cockpitul (cabina de pilotaj) unui avion, fiind dotate cu aceeaşi tehnologie pe care o folosesc piloţii în timpul zborurilor.

    În prezent, Turkish Airlines deţine 19 astfel de simulatoare, iar până în anul 2021 şi-au propus să ajungă la un număr de 29. Investiţia medie în acestea este de aproximativ 7-8 milioane de dolari, potrivit informaţiilor acordate de reprezentanţii companiei.

    În fiecare zi, la sediul academiei de zbor a Turkish Airlines se antrenează  circa 400 de viitori piloţi – dintre ei, majoritatea vor pilota aeronavele operatorului aerian turc; 5% dintre viitorii piloţi vor efectua zboruri pentru alţi operatori aerieni.

    Cei care vor pilota avioanele companiei şi-au luat angajamentul de a lucra pentru Turkish Airlines timp de 10 ani, astfel încât să acopere costurile acestei şcoli.

    Pentru a urma academia operatorului turc, toţi potenţialii piloţi trebuie să deţină o diplomă de licenţă, în orice domeniu.

    Operatorul aerian turc a fost înfiinţat în 1933, operând iniţial 5 aeronave. În prezent, deţine o flotă de circa 335 de aeronave (de pasageri şi cargo). În 2013, a luat decizia de a face cea mai mare achiziţie de aeronave din istoria aviaţiei civile din Turcia, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei.

    Turkish Airlines operează zboruri din Bucureşti spre Istanbul de trei ori pe zi, de patru ori săptămânal din Cluj-Napoca (de pe 24 iunie vor avea curse zilnice) şi de patru ori săptămânal pe ruta Constanţa-Istanbul. 

  • Expertă în imobiliare

    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din anii ce au urmat aparitiei dvs. În catalog?
    Au fost mai multe momente importante pe parcursul ultimilor 10 ani. Am intrat în managementul companiei în 2009, atunci când piaţa imobiliară traversa cea mai dificilă etapă şi pot spune că a fost o experienţă completă: de la o cădere bruscă la stabilizare şi apoi o creştere sănătoasă. Afilierea la Cushman & Wakefied în 2017 (după fuziunea la nivel global dintre DTZ şi Cushman & Wakefield) a reprezentat un pas important pentru noi, pentru că astfel am devenit asociaţi cu unul dintre liderii internaţionali ai pieţei de consultanţă imobiliară).
    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top?
    Expunerea în catalogul 100 Tineri Manageri de top a reprezentat o recunoaştere a performanţei la acel moment, dar şi un factor motivant şi de responsabilizare în carieră în anii care au urmat.
    Cum aţi descrie rolul dvs. actual?
    În prezent coordonez activitatea administrativă a companiei – bugetare, HR, PR & marketing. În acelaşi timp, ţinând cont de faptul că specialitatea mea profesională este în domeniul retail, sunt implicată în coordonarea diviziilor de retail agency şi asset services.
    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?
    Noua generaţie de tineri manageri mă impresionează în mod special prin conştiinţa de sine, creativitate, energie, dorinţa de a-şi cultiva talentele şi curajul de a-şi urma pasiunile. În acelaşi timp, cred că trebuie să înveţe şi să aibă răbdare.

  • Românii, mai bogaţi decât americanii?!

    Ponderea cea mai mare în această avuţie netă o au activele imobiliare de 1.580 de miliarde de lei, adică 78%. Avuţia netă din 2018 este cea mai ridicată din ultimul deceniu.

    În 2008 avuţia netă, care este formată din active imobiliare şi active financiare, a fost de 2.047,2 miliarde de lei, din care 1.859 miliarde de lei însemnau activele imobiliare şi 187 miliarde de lei activele financiare.

    Dacă calculăm în euro, avuţia netă din 2008 a fost de 540 de miliarde de euro.

    În 2008, preţurile activelor imobiliare erau „la ceruri”, şi de aceea românii erau mai bogaţi.

    Faţă de atunci, activele imobiliare au scăzut cu 30%.

    În 2011 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al avuţiei populaţiei, de 1.274 de miliarde de lei, adică 305 miliarde de euro.

    Norocul românilor şi al României este că peste 90% din populaţie este proprietară a apartamentelor şi caselor, faţă de un grad de proprietate cuprins între 55% şi 60% în Germania.

    BNR observă că această avuţie netă este distribuită inegal, tendinţă care va creşte în următorii ani: cele mai bogate 10 gospodării deţin aproximativ 60% din această avuţie.
    Investiţiile financiare (depozite bancare, cash, acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri), care au o pondere de 22% în cadrul avuţiei nete, respectiv 443 de miliarde de lei în 2018, sunt în creştere (în 2008 erau de numai 187 de miliarde de lei, dar la fel, distribuţia lor este inegală). Conform datelor BNR, în timp ce 5% din deponenţi deţin 71% din valoarea depozitelor bancare, 95% din deponenţi deţin doar 29%.

    BNR a calculat activele financiare scăzând datoriile totale, care în 2018 au fost de 150 de miliarde de lei.

    Individual, avuţia netă depăşeşte 22.000 de euro la finalul lui 2018.

    Dacă trecem oceanul, conform ultimelor date ale Fed – Banca Centrală Americană -, avuţia netă a celor 327 de milioane de americani a fost de 108,6 trilioane de dolari la finalul primului trimestru din 2019, în creştere cu 4,5% faţă de 2018, adică 332.110 dolari per american.

    Cea mai mare creştere a bogăţiei americanilor a venit din aprecierea valorii acţiunilor sau alte titluri financiare.

    Dar inegalitatea la americani este mult mai dură.

    Conform unui articol din revista Bloomberg Businessweek (What he uncovered about inequality is shaking up capitalism and politics), primele 1% din familii controlează 39% din această avuţie, iar 90% de jos în sus deţin numai 26%. Jumătate din americani au o avere negativă, adică datoria pe care o au este mai mare decât valoarea activelor deţinute.

    Deşi America a prosperat în ultimii 30 de ani pe medie, această bogăţie s-a distribuit total inegal. Mai mult de jumătate din americani au sărăcit, în timp ce marile familii şi marile companii au înregistrat creşteri spectaculoase.

    În articolul din Bloomberg Businessweek, un francez, Gabriel Zucman, elev al economistului francez Thomas Piketty, a început să cerceteze unde se află averea celor bogaţi  şi care sunt cauzele creşterii acestei inegalităţi.

    El spune că în anii ’80 s-a produs un cataclism odată cu venirea lui Ronald Reagan ca preşedinte al Statelor Unite. Când Reagan a preluat Casa Albă, primele 0,1% din familii controlau 7% din bogăţia Statelor Unite. Până în 2014, aceste familii şi-au triplat bogăţia, ajungând să controleze 22% din avuţia totală a SUA.

    Această creştere a bogăţiei – care a avut loc, paradoxal, ca urmare a democratizării pieţelor financiare şi a globalizării, care a dat posibilitatea mai multor oameni să se îmbogăţească din deschiderea pieţelor – a devenit un pericol pentru capitalismul american. Miliardarilor americani începe să le fie frică că au devenit prea bogaţi, iar liderii politici, în căutare de cât mai multe voturi, încep să aibă o retorică contra lor şi să aducă socialismul în discuţie.

    Deşi fiecare american, pe medie, este de 10 ori mai bogat decât un român, „egalitatea” este mult mai bună în România.

    Această putere de a deţine propria casă îi face pe români să fie mai confortabili atât în privinţa prezentului, cât şi a viitorului.

  • A început în 1993 cu un chioşc, iar azi conduce un grup de firme cu venituri de peste 50 de milioane de euro

    Bogdan Piţigoi şi-a început aventura antreprenorială în 1993 cu un chioşc, iar astăzi deţine un grup de firme care generează venituri anuale de peste 50 de milioane de euro. În cadrul unei întâlniri cu presa, ce a avut ca scop prezentarea noii identităţi vizuale a Tester, el a vorbit despre istoria de 24 de ani a companiei, despre investiţii şi venituri, dar şi despre cât de interesat ar fi de extinderea în alte zone ale ţării.

    ”Nu ştiu dacă românii fac bani mai uşor, dar cu siguranţă fac mai mulţi“, spune Bogdan Piţigoi, fondator şi preşedinte al Tester Grup, referindu-se la motivul pentru care mediul de afaceri din Iaşi traversează un moment favorabil. ”în România e fain şi în Iaşi e şi mai fain“, râde el. ”Iaşi este în cel mai fast moment al său astăzi, atât din punct de vedere economic, cât şi social sau cultural. Este un oraş frumos în care merită să trăieşti, iar businessurile se dezvoltă, sunt joburi bune. Păi să termini tu facultatea şi să te angajezi la 500-700 de euro net? Acum zece ani nu visa nimeni la asta.“

    Născut în Roman (judeţul Neamţ) şi absolvent al Facultăţii de Drept din Iaşi, omul de afaceri de 47 de ani a intrat în afaceri încă din studenţie, când a lucrat ca distribuitor de produse alimentare, şi reuşea performanţa, povesteşte el, de a ”vinde câte 15 tiruri de snacksuri Star Foods pe lună la Iaşi“. După ce a distribuit snacksuri, ciocolată marca Poiana, băuturi răcoritoare şi îngheţată Delta, Piţigoi a renunţat la businessul de distribuţie în 2003, când a constatat că în 2002 făcuse un profit net de doar 1.000 de dolari. A luat atunci o decizie care s-a dovedit, în timp, a fi cea potrivită: a luat cei mai buni agenţi de vânzări pe care îi avea în distribuţie şi a pornit cu ei businessul de maşini.

    Au trecut 14 ani de atunci, iar şeful Tester Grup estimează o cifră de afaceri de 53 de milioane de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă o creştere de apoximativ 18% faţă de 2016, în vreme ce numărul de angajaţi a ajuns la 700.

    Casa Auto, ca brand auto din cadrul grupului Tester, a vândut anul trecut în jur de 3.000 de maşini, cu 24% mai mult faţă de 2016, în vreme ce businessul de autovehicule rulate reprezintă sub 10% din totalul vânzărilor. Mai exact, în ceea ce priveşte maşinile noi, Casa Auto are o cotă de piaţă de peste 50% în Iaşi. Segmentul auto a generat aproximativ 80% din cifra de afaceri a întregului grup, aproximativ 42 de milioane de euro. Pentru 2018, antreprenorul se aşteaptă la o creştere de 15%, la nivelul întregului grup. Privită în ansamblu, piaţa auto din Moldova se aseamănă, ca împărţire, celor din restul ţării: cinci maşini second-hand importate la una nouă. Judeţul Iaşi reprezintă 2,9% din piaţa auto naţională, iar numărul de unităţi comercializate în 2017 a fost de aproximativ 6.500-7.000.

    ”Din fericire, ieşenii nu au o predispoziţie spre maşini germane, aşa cum aud că e cazul în vestul ţării“, remarcă Piţigoi. ”Sunt interesaţi de maşini bune, aşa cum sunt cele franţuzeşti sau cele japoneze. Ceea ce am observat e că oamenii sunt foarte pregătiţi, consultanţii în vânzări trebuie astăzi să ştie meserie, să cunoască produsul, să «aibă argumentele la ei».“ Anul trecut antreprenorul moldovean nu a investit în spaţii auto noi, iar celelalte cheltuieli sunt greu de cuantificat, spune Bogdan Piţigoi. ”Dacă creşti stocul de maşini şi îţi cresc vânzările, da, este o investiţie, dar nu o cuantificăm, pentru că sunt investiţii operaţionale. Eu cred că ceea ce ne diferenţiază pe noi de ceilalţi sunt serviciile, adică tot ceea ce am construit în jurul afacerii de bază. în general, auto înseamnă vânzări, maşini noi, service; noi vrem mai mult. Eu am un vis: când un ieşean se gândeşte la maşini sau la orice ţine de maşini, prima dată să îi vină în minte Tester Grup, şi mai exact Casa Auto.“ în momentul de faţă, Tester Grup comercializează zece branduri auto, fiind, din acest punct de vedere, cel mai marea dealer din România.

    în septembrie 2017, Tester Grup a lansat primul serviciu de car sharing din România care va utiliza exclusiv vehicule electrice. După ce se înregistrează pe site-ul companiei, utilizatorii vor putea închiria maşinile de la unul dintre cele cinci puncte de încărcare şi le vor folosi atât timp cât au nevoie, autonomia fiind undeva între între 120 şi 300 de kilometri; flota de maşini electrice va fi distribuită în întregul oraş. Caby, aşa cum este numit serviciul, dezvoltă propria reţea de staţii de încărcare a maşinilor în parteneriat cu E.ON, care a demarat un program internaţional de mobilitate alternativă ce vizează realizarea unei reţele paneuropene de staţii de încărcare. Două dintre aceste staţii de încărcare sunt găzduite de Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Caby va fi utilizat pentru început de angajaţii din companii, dar pasul următor implică extinderea flotei şi deschiderea către publicul larg. Flota numără zece maşini, iar investiţia totală în proiect s-a ridicat la peste 250.000 de euro.

    Un alt business semnificativ din portofoliul Tester este cel pe zona de imobiliare. Până în acest moment, Piţigoi a construit în Iaşi spaţii cu o suprafaţă cumulată de 65.000 de metri pătraţi. Compania a dezvoltat şi administrează 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de clasa A+ şi A prin proiectele Ideo, Centro şi Solo,  plus alte 18.000 de metri pătraţi de spaţii de producţie şi depozitare în primul şi cel mai mare centru logistic din Moldova, SOLO Park. Printre chiriaşii clădirilor deţinute de Tester Grup se numără Conduent (fostă divizie a Xerox), Oracle, GfK, Tata Technologies, KPMG sau Falcon Trading, o companie românească de software cu peste 70 de angajaţi. Reprezentanţele auto ale Tester Grup, ce funcţionează sub brandul Casa Auto, mai însumează aproximativ 17.000 de metri pătraţi. Alături de Bogdan Piţigoi, principalii jucători de pe această piaţă sunt Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Group, şi Gheorghe Iaciu, acţionar al dezvoltatorului imobiliar Impact. Pe de altă parte, prin divizia de ospitalitate, Tester deţine restaurantul Ideo, din centrul cu acelaşi nume, precum şi Idei Cafe, adică lanţul de cafenele care deservesc Casa Auto.

    Antreprenorul moldovean spune că nu a intrat pe piaţa imobiliară rezidenţială pentru că i-ar fi greu să respecte standardele de calitate dorite şi să facă faţă pieţei rezidenţiale actuale. ”Ar fi mare investiţia vizavi de cât poţi să obţii când îl vinzi. Eu trebuie să pun fier-beton cât trebuie, trebuie să pun ciment de care trebuie, trebuie să am experţi, arhitecţi, proiectanţi; şi asta pentru că ţin în primul rând la ce facem noi, ca Tester Grup. Oamenii vor să cumpere foarte ieftin, nu contează ce – şi nu doar în România. Omul vrea să câştige foarte mulţi bani când se duce să muncească, cât de mulţi se poate, dar în momentul în care pleacă de la muncă se transformă într-un client care vrea să plătească foarte puţin. întâlneşte apoi nişte oameni ca şi el, care trebuie să trăiască vânzând produsul respectiv. Dubla asta ipostază generează dorinţa noastră, a tuturor, de a cumpăra foarte ieftin. Şi nu poţi să te pui cu asta, pentru că dorinţa clientului e cea mai importantă.“

    TIMPUL PENTRU O NOUĂ IMAGINE

    ”A fost primul rebranding, iar scopul a fost să facem ceva modern, care să ne reprezinte“, motivează omul de afaceri decizia de a dezvolta o nouă imagine. ”Când cineva se gândeşte la noi fără să ne cunoască, prima dată vede un material, o mapă, un pix, vede ceva; şi acel ceva trebuie să îi placă. Iar noi vrem să fim la nivelul la care zic eu că ar trebui să tindă orice companie serioasă din România, indiferent că e românească sau multinaţională.“

    Acesta e şi motivul pentru care angajaţii au fost implicaţi în procesul de căutare a noii identităţi, prin focus grupuri sau discuţii individuale alături de compania responsabilă de rebranding. ”Eu cred că dacă ei simt că e al lor, dacă ei simt că Tester Grup e firma lor şi le place, acesta e câştigul meu, pentru că ei sunt ambasadorii brandului.“ Tester Grup va ajunge în alte zone ale ţării atunci când se va ivi o oportunitate viabilă, descrie Bogdan Piţigoi viziunea sa legată de extinderea dincolo de Moldova.

    ”Nu am un plan imediat, dar atunci când apare o oportunitate vom fi pregătiţi să o analizăm. Eu când mă gândesc la afaceri mă gândesc la tot ceea ce înseamnă o activitate economică ce generează satisfacţia clientului şi profit. Ideea de extindere nu e un scop în sine. Am mai avut oferte, dar nimic nu s-a potrivit cu ceea ce voiam eu şi din punctul de vedere al sustenabilităţii economice în viitor. Dacă are sens, e business; dacă nu are sens, nu e business.“ A primit mai multe oferte de a vinde afacerea, atât de la oameni de afaceri din România cât şi de la străini. ”Au fost sume interesante – pentru ei – dar care nu au fost conform aşteptărilor mele sau am considerat că viziunea lor pentru viitorul businessului nu era ceea ce mi-aş fi dorit eu„, remarcă omul de afaceri.

    Atunci când vorbeşte despre piaţa muncii din Iaşi, Bogdan Piţigoi spune că nu a găsit niciodată oameni şi a preferat să îi formeze chiar el, dându-le ulterior posibilitatea de a avansa. ”Toţi managerii mei sunt dintre colegi care s-au angajat în primul eşalon, pe vremuri; directorul executiv lucrează de 23 de ani în firmă. Am înţeles de-a lungul timpului că e mult mai bine şi mai eficient să oferim oportunităţile oamenilor noştri. Eu am grijă să urmăresc fiecare om în ceea ce face, ce comportament are, ce atitudine, şi dacă îl văd că este bun intră în Academia Tester.“ Programul la care face referire şeful Tester Grup reprezintă cursurile cu traineri interni sau externi; acolo oamenii sunt descoperiţi şi intră pe listele de aşteptare, fiind avansaţi atunci când se eliberează un post.

    Dacă ar trebui să ia totul de la început, omul de afaceri spune că s-ar orienta către un business care nu necesită multe resurse – cel mai probabil o afacere în tehnologie. ”Mi-ar plăcea să am posibilitatea să mă asociez cu cineva care se pricepe la acest domeniu, aş investi dacă aş identifica o afacere în care să cred, care să aibă potenţialul de a face ceva.“

    Preşedintele Tester Grup insistă asupra ideii că onestitatea e cea mai importantă calitate pe care o poţi dovedi în afaceri. ”Eu întotdeauna am insistat să fim corecţi faţă de clienţi; poate vom pierde o vânzare, un client, dar pe termen mediu şi lung cu siguranţă vom câştiga. Avem timp să aşteptăm, nu vrem să câştigăm toţi banii anul acesta, nu vrem să vindem firma“, spune Bogdan Piţigoi. ”De-asta şi rebrandingul a durat atât de mult, pentru că am vrut să ştiu cu siguranţă ce facem. Până la urmă, omul nu cumpără imaginea ta, el cumpără serviciile tale, produsul tău. Dacă el o să vadă că totul e în regulă, că tu eşti corect, o să vină şi o să se întoarcă la tine. Eu le spun tuturor: «Nu am cum să îţi dau preţul acesta, să aduc bani de acasă», şi tot la mine vin. Dar pentru asta ai nevoie de timp, ai nevoie de ani şi ani.“

  • Ce avere are Şerban Nicolae, omul care ar putea să fie următorul preşedinte al României

    Potrivit declaraţiei de avere depusă pe 13 iunie 2018, Şerban Nicolae deţine, alături de soţia sa, un teren intravilan de 550 de metri pătraţi în Voluntari, precum şi o casă de locuit cu o suprafaţă de aproximativ 381 metri pătraţi.
     
    Şerban Nicolae a declarat şi un automobil Citroen din 2011, precum şi bijuterii sau obiecte de artă şi cult în valoare totală de aproximativ 25.000 de euro.
     
    Senatorul PSD a declarat şi mai multe împrumuturi acordate în nume personal, care ating o valoare totală de aproximativ 350.000 de lei şi 13.500 de euro. Pe de altă parte, Nicolae are şi datorii de 243.500 de euro, respectiv 217.570 de lei.
     
    În funcţia de senator, Şerban Nicolae a încasat o indemnizaţie anuală de 111.420 de lei. El a mai obţinut 1.674 de lei ca onorariu din partea TEMPUS Grup SPRL, 3.300 de lei în urma cesiunii unor părţi sociale deţinute, precum şi 25.000 de lei ca restituire fond campanie din partea Autorităţii Electorale Permanente.
     

  • Explicaţia primarului Iaşului când a fost întrebat cum a ajuns fiul lui de 1 an să deţină o casă în valoare de 250.000 de euro

    Primarul Mihai Chirica a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că locuinţa pe înregistrată pe numele fiului său, care a fost reprezentant la notar de bunică, a fost cumpărată cu bani puşi de-o parte de familia edilului, însă, potrivit legislaţiei româneşti, copilul nu poate fi reprezentat la înregistrarea proprietării de părinţi, ci de un tutore.

    „Proprietatea a fost de la început achiziţionată pe numele copilului, care este minor, iar prin legislaţia naţională părinţii nu pot achiziţiona în numele copiilor, de aceea s-a făcut cu un tutore, care este bunica acestuia. Sigur, bunica a avut un dublu rol aici, şi de tutore şi pentru faptul că a susţinut o parte din costurile cu proprietatea din Iaşi. O mare parte din bani sunt asiguraţi de către noi, familia, iar o parte din bani sunt puşi de către bunică, care şi-a vândut o proprietate, de asemenea din Iaşi. Am şi declarat cu ce sumă, cu ‪100.000‬ de euro, cu care a contribuit la această achiziţie”, a spus primarul Iaşului.

    Acesta a explicat că a trecut proprietatea în valoare de 250.000 de euro în declaraţia de avere, menţionând că este a fiului, pentru că „nu e nimic de ascuns”.

    „Preţul este preţul pe care l-a oferit piaţa în momentul de faţă şi cu siguranţă aş fi preferat să nu ne cheltuim toţi banii pentru asta. Dar tot ceea ce am acumulat pe parcusul ultimilor ani, inclusiv bunurile care sunt în momentul de faţă ale fiicelor mele, pentru că nu le-am mai ţinut pentru noi, familia, arată exact intenţia de a face acest lucru, cât timp suntem noi în viaţă, noi cei care avem posibilitatea să le înstrăinăm pentru a ne face datoria şi faţă de urmaşii noştri. E la fel de simplu de înţeles ca şi gestul pe care l-a făcut bunica copilului meu, deci mama mea şi acelaşi gest pe care îl va face soacra mea, respectiv mama soţiei mele. Prin urmare nu avem nimic de ascuns din acest punct de vedere, este absolut legal ca un copil minor să poată achiziţiona bunuri sub controlul unui tutore, aşa cum s-a întâmplat şi de regulă tutorele se alege din cadrul familiei, cum am făcut şi noi”, a mai spus primarul Iaşului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea MAGNATULUI care deţine 85 DE COMPANII şi are 400.000 de CHIRIAŞI

    James Tuttiett, în vârstă de 53 de ani, a construit un imperiu imobiliar plin de controverse. Acesta a făcut milioane de lire sterline din taxele de chirie solicitate celor peste 400.000 de gospodării care se aflau pe proprietăţile sale funciare, conform Daily Mail. 

    House record controlează 85 de companii ce deţin proprietăţi funciare uriaşe în Newcastle, Birmingham, Leeds, Coventry şi Londra, iar în general acesta este singurul director sau angajat al firmelor. Chiriaşii trebuie să plătească taxe care aproape s-au dublat la fiecare zece ani, ceea ce înseamnă că vor ajunge la mii de lire sterline pe an în deceniile viitoare. Taxa a determinat deja câţiva dintre aceştia să nu poată să-şi vândă proprietăţile. Săptămâna trecută Guvernul a propus interzicerea închirierilor de noi clădiri. Lansând o consultare de opt săptămâni, Secretarul Comunităţilor, Sajid Javid, a declarat că procesul este nedrept. „E clar că prea multe case noi sunt construite şi vândute în leasing, exploatând cumpărătorii de case. E destul. Aceste practici sunt nedrepte, inutile şi trebuie să se oprească ”, a spus el. Companiile lui Tuttiett deţin, de asemenea, licenţe de şcoli, cluburi de sănătate şi staţii de alimentare cu combustibili. 

    Andrew Henderson este unul dintre clienţii nemulţumiţi. El şi-a cumpărat casa aflată în Blackburn de la constructorii Taylor Wimpey acum şase ani, doar pentru a descoperi că dezvoltatorul şi-a vândut ulterior proprietatea către una dintre companiile lui Tuttiett. „În prezent plătim în jur de 145 de lire sterline la fiecare şase luni, sumă care se dublează la fiecare zece ani. Aşa că în 45 de ani, în timp ce mă voi bucura de pensionare, voi plăti 10.000 de lire sterline pe an pentru a locui în casa mea, care va fi cumpărată în totalitate şi plătită”, spune acesta.