Tag: designeri

  • Un artist a inventat un nou tip de îmbrăcăminte. Hainele care te fac invizibil

    Utilizarea software-ului de recunoaştere facială în scopuri comerciale este o practică din ce în ce mai folosită, iar companii mari ca Amazon sau Facebook se bucură de efectele sale. Între timp, cei care se luptă pentru dreptul la intimitate ripostează.

    Proiectul Hyperface presupune imprimarea unor modele, pe textile sau articole de îmbrăcăminte, special create pentru a induce în eroare softurile de acest tip. Hyperface presupune anumite tipare de imprimeuri care pot fi interpretate de software ca părţi ale feţei umane, precum ochi, gura şi alte caracteristici. Interpretarea vestimentară a artistului Adam Harley reprezintă, după spusele sale, o ofensă la adresa tehnologiei intruzive. 

    Aceasta nu este prima dată când Harvey a încercat să inducă în eroare software-ul de recunoaştere facială. Pe parcursul proiectului precedent, CV-ul Dazzle, a încercat să creeze o estetică de machiaj şi hairstyling cu acelaşi scop, de a îngreuna sau stopa procesul software-ului. Mai multe detalii despre proiectul Hyperface vor fi dezvăluite de Harvey şi echipa sa luna aceasta.

     

     

  • Cum a reuşit Calvin Klein să transforme un magazin într-un business mondial, vânzând 500.000 de jeanşi pe săptămână

    Calvin Klein s-a născut în toamna lui 1942 în cartierul newyorkez Bronx, într-o familie de evrei cu venituri medii; ei deţineau un magazin alimentar. Din afacerea familiei, Klein a învăţat pentru prima oară că mai scump nu înseamnă mai bun, dar preţurile ridicate sunt o politică funcţională în cazul clienţilor pretenţioşi. „L-am întrebat odată pe tatăl meu care e diferenţa dintre un grapefrut de 29 de cenţi şi unul de 49, iar el mi-a răspuns: unora le place să plătească mai mult”, povestea designerul într‑un interviu. A moştenit pasiunea pentru modă de la mama şi bunica sa, cărora le plăcea să croiască şi să-şi accesorizeze ţinutele, iar mama sa a devenit o muză pentru creaţiile sale. Mulţi ani, colecţiile cK au fost construite în jurul unor culori predominante precum bej, crem, alb şi maro, nuanţele preferate ale acesteia. „De fiecare dată când mi se pare că sunt prea obsedat de haine, îmi amintesc că mama cheltuia toţi banii tatălui meu pe rochii, iar asta se întâmpla în perioada celui de-al doilea război mondial”, spunea acesta. 

    Calvin Klein şi-a arătat interesul pentru design încă de la vârsta de 10 ani; în timp ce alţi copii se jucau, el îşi realiza propriile schiţe de haine. Susţinut în pasiunea sa de familie, mai târziu a studiat la New York High School of Industrial Arts în Manhattan, a urmat cursuri suplimentare la Art Students League şi a absolvit în 1963 Fashion Institute of Technology. Klein a fost la un pas de a renunţa la cariera visată pentru a-şi asigura veniturile prin continuarea afacerii familiei (magazinul alimentar), mai ales că la acel moment se născuse şi fiica sa. Însă la sfatul tatălui său, a abandonat confortul şi a făcut primul pas în acest domeniu. Împreună cu prietenul său din copilărie Charles Schwartz, care l-a împrumutat cu 10.000 de dolari, a deschis în 1968 Room 613, un spaţiu mic la hotelul York de pe Seventh Avenue, unde erau expuse colecţii ale designerilor începători.

    Schwartz a devenit asociatul său până când Klein a ieşit din lumea afacerilor. O întâmplare fericită a făcut ca managerul de produse de la Bonwitt Teller, unul dintre furnizorii newyorkezi ai magazinelor de lux de pe Fifth Avenue, să coboare din întâmplare la un etaj greşit şi să remarce colecţia tânărului designer, aflată la atelierul improvizat din hotel.  Teller a fost surprins de stilul avangardist, l-a chemat pe Klein la o întâlnire şi a vrut să vadă mai multe din produsele sale. Designerul şi-a aranjat hainele pe umeraşe şi, în loc să ia taxiul, pentru ca hainele să nu se şifoneze, a împins singur suportul pentru haine pe o distanţă de aproape doi kilometri. Rezultatul? A părăsit biroul preşedintelui cu o comandă pentru haine în valoare de 50.000 de dolari.

    Ulterior, partea dificilă a fost realizarea întregii colecţii pe care o comandase Bonwitt Teller, de la crearea fizică a hainelor până la împachetare şi distribuire. Cu ajutorul propriilor familii, care i-au ajutat până şi la coaserea etichetelor Calvin Klein pe piesele vestimentare, cei doi parteneri au reuşit să finalizeze proiectul până la termenul-limită. Din acel moment, brandul cK a crescut şi s-a extins constant, ajungând în 1977 o emblemă a modei şi un business de circa 30 de milioane de dolari. Aproape de anii ’80, designerul a primit propunerea de a lansa o colecţie de jeanşi în colaborare cu alt brand de haine, în perioada când acest obiect vestimentar se afla la începuturi. Negocierea presupunea ca pentru fiecare pereche de jeanşi vândută cu semnătura sa să primească 1 dolar; la scurt timp compania vindea 500.000 de perechi pe săptămână.

    În 1992, compania a trecut printr-o perioadă dificilă, cei doi asociaţi se aflau în pragul falimentului, iar pentru prima oară  Klein a pus problema vânzării brandului. David Geffen, un miliardar din domeniul entertainmentului, i-a împrumutat cu 62 mil. dolari. La sfârşitul anilor ’90, Klein şi Schwartz au reluat discuţiile pentru vânzarea companiei, iar zvonurile spuneau că preţul pretins ajungea la un miliard de dolari, ceea ce a îndepărtat pretendenţi precum Tommy Hilfiger sau LVMH. În 2003 pasul a fost făcut, iar compania a fost vândută corporaţiei Phillips Van Heusen (PVH) pentru 400 mil. dolari cash, 30 mil. dolari în acţiuni şi alte drepturi în valoare de 300 mil. dolari, iar Klein a rămas şi pe postul de consultant creativ până în 2007.
     

  • Cum a reuşit o femeie să clădească un imperiu pornind de la o idee simplă

    Mamă de succes, lider de opinie în e-commerce, designer şi star de televiziune – Vivy Yusof le-a reuşit pe toate. Ea este imaginea Fashion Valet, un site de modă lansat în 2010 alături de prietenul ei, care i-a devenit între timp soţ.

    Vivy Yusof spune că spiritul ei antreprenorial vine încă din timpul şcolii, atunci când scria cărţi şi plătea diverşi artişti să îi realizeze ilustraţiile, ştiind că astfel valoarea volumului se va dubla.

    Ideea de a lansa Fashion Valet i-a venit în timp ce conducea dintr-un magazin în altul – cum ar fi dacă ai putea cumpăra orice produs, indiferent de producător, de pe un singur site?

    A luat legătura cu mai mulţi designeri, încercând să-i convingă să realizeze produse pentru Fashion Valet, dar aceştia au fost reticenţi. “Erau destul de sceptici la început, pentru că era vorba de un concept relativ nou”, povesteşte Yusof. Dar a perseverat şi a reuşit, cu o investiţie de doar 25.000 de dolari, să atragă 10 designeri. Un singur element lipsea: clienţii. Soluţia a venit de pe blogul femeii, care câteva mii de cititori. “Au fost singurii mei clienţi atunci când au început”, spune femeia. “Cred că unii dintre ei au cumpărat produse doar pentru a-şi arăta susţinerea.”

    Astăzi, Fashion Valet numără 500 de branduri şi sute de angajaţi, având birouri în Kuala Lumpur, Singapore şi Jakarta.

  • Design cu gelatină şi deşeuri

    Pentru a-şi atrage şi uimi publicul, designerii îşi demonstrează ingeniozitatea apelând la materiale mai puţin obişnuite pentru creaţiile lor, aşa cum o arată recenta ediţie a expoziţiei Design Miami.

    În cadrul evenimentului, aceştia s-au întrecut în machete ale unor clădiri importante ale lumii realizate din gelatină, cum ar fi macheta Palatului Buckingham, obiecte decorative şi piese de mobilier confecţionate din lut cu bălegar, lămpi din fire de hârtie tricotate manual şi prevăzute cu becuri de leduri, obiecte noi ca farfurii sau sfeşnice confecţionate din argintărie veche sau o combinaţie de iarbă, piese auto şi diverse deşeuri ori piese realizate din materiale provenite de la albine sau viermi de mătase. 

  • Cum a ajuns o tânără de 25 de ani cea mai de succes artistă de care nu a auzit nimeni

    Clipurile ei de pe Youtube sunt urmărite de milioane de oameni, designerii Alexander Wang şi Jeremy Scott o consideră prietenă şi muză, iar Method Man a inclus-o în cel mai recent videoclip al său.

    “Călătoresc des şi i-am văzut fanii din Chile, din Brazilia sau din toată Europa. Nu e doar un superstar din Asia, e un superstar global”, a povestit Jeremy Scott celor de la CNN în timpul New York Fashion Week.

    Sunt şanse foarte mari să nu ştiţi despre cine vorbeşte Scott: CL, sau Lee Chae-rin, are însă din ce în ce mai mulţi fani.

    CL (25 de ani) şi-a început cariera în Coreea de Sud, ca solistă a grupului 2NE1, care în 2014 a lansat albumul Crush – acesta a devenit în scurt timp cel mai bine vândut album coreean din istoria Billboard.

    A anunţat că va lansa un album solo la finalul acelui an şi a încheiat un parteneriat cu agentul Scooter Braun (care a reprezentat, de-a lungul timpului, artişti precum Usher sau Ariana Grande). Evident, drumul ei către succes nu a fost lipsit de obstacole: “În aceste zile, majoritatea fanilor mei sunt copii care au crescut cu internetul. Sunt peste tot, şi îi apreciez chiar dacă mă iubesc sau mă urăsc, pentru că oricare dintre aceste sentimente presupune mult efort”, a spus tânăra.

  • Cum a ajuns o tânără de 25 de ani cea mai de succes artistă de care nu a auzit nimeni

    Clipurile ei de pe Youtube sunt urmărite de milioane de oameni, designerii Alexander Wang şi Jeremy Scott o consideră prietenă şi muză, iar Method Man a inclus-o în cel mai recent videoclip al său.

    “Călătoresc des şi i-am văzut fanii din Chile, din Brazilia sau din toată Europa. Nu e doar un superstar din Asia, e un superstar global”, a povestit Jeremy Scott celor de la CNN în timpul New York Fashion Week.

    Sunt şanse foarte mari să nu ştiţi despre cine vorbeşte Scott: CL, sau Lee Chae-rin, are însă din ce în ce mai mulţi fani.

    CL (25 de ani) şi-a început cariera în Coreea de Sud, ca solistă a grupului 2NE1, care în 2014 a lansat albumul Crush – acesta a devenit în scurt timp cel mai bine vândut album coreean din istoria Billboard.

    A anunţat că va lansa un album solo la finalul acelui an şi a încheiat un parteneriat cu agentul Scooter Braun (care a reprezentat, de-a lungul timpului, artişti precum Usher sau Ariana Grande). Evident, drumul ei către succes nu a fost lipsit de obstacole: “În aceste zile, majoritatea fanilor mei sunt copii care au crescut cu internetul. Sunt peste tot, şi îi apreciez chiar dacă mă iubesc sau mă urăsc, pentru că oricare dintre aceste sentimente presupune mult efort”, a spus tânăra.

  • Curcubeul ajunge în casele oamenilor

    Accesoriile şi decoraţiunile casnice nu trebuie să fie terne, consideră designerii, care nu se sfiesc să coboare culorile curcubeului în casă, scrie The Telegraph.

    Pe lângă curcubeu, se mai poartă degradeuri şi sclipiri iridescente discrete, inspirate de diverse vietăţi din natură, după cum afirmă designerii. Britanicul Tom Dixon a lansat o gamă de corpuri de iluminat, vaze şi sfeşnice, „Oil“ iridescente, având ca exemplu păunii, diverse minereuri sau chiar petele de petrol. Creatoarea spaniolă Patricia Urquiola s-a jucat şi ea cu multe din culorile curcubeului şi modul în care obiectele îşi schimbă culoarea după cum cade lumina în gama sa Shimmer, care i-a fost comandată de către casa italiană Glas Italia. Din această colaborare a rezultat o colecţie de piese de mobilier de sticlă care imită aspectul curcubeului. Culoarea pieselor variază în funcţie de lumina existentă în diferite momente ale zilei şi ele strălucesc, proiectând la rândul lor lumina asupra altor obiecte.

    Aceeaşi tendinţă se remarcă în colecţia de accesorii pentru casă lansată de Swarovski sub denumirea de Atelier Swarovski Home. Printre cele mai remarcabile piese ale acesteia se află unele semnate de către designerul londonez de origine spaniolă Tomas Alonso, o serie de vaze şi tăvi confecţionate din prisme de cristal astfel tăiate şi lipite încât să creeze un joc al refracţiei, păcălind ochiul că vede culori sau elemente transparente în funcţie de unghiul din care priveşte.

  • O bijuterie de dinozaur

    Metalele şi pietrele preţioase nu sunt singurele materiale din care se pot crea bijuterii, după cum o demonstrează diverşi designeri şi companii.

    După Monique Pean, care a lansat bijuterii confecţionate din fildeşi fosilizaţi de morsă şi oase de dinozaur, compania William Henry, specializată pe accesorii pentru bărbaţi, a hotărât şi ea să facă pasul înspre bijuterii confecţionate din materiale preistorice, pe care altădată le utiliza doar la bricege, scrie CNN.

    Compania foloseşte pentru gama sa de coliere, brăţări, butoni sau stilouri oase de dinozaur sau dinţi de mamuţi lânoşi, cel mai rar material întrebuinţat până în prezent fiind un ou pietrificat de dinozaur care a fost transformat într-un stilou unicat. 

  • Cum arată o nuntă de 1 miliard de dolari: concerte cu Jennifer Lopez şi Sting sau costume semnate de cei mai mari designeri ai lumii

    Said Gutseriev (28) şi Khadija Uzhakhovs (20) s-au căsătorit la jumătatea lunii martie şi au decis să organizeze o petrecere mai ceva ca-n filme. Iar nota de plată a fost pe măsură: 1 miliard de dolari.

    La nuntă au cântat nume mari precum Sting, Jennifer Lopez sau Enrique Iglesias, iar cei doi miri au purtat haine realizate la comandă de designeri internaţionali.

    Nunta a fost plătită de tatăl mirelui, magnatul Mikhail Gutseriev; acesta are afaceri în domeniul petrolului şi o avere estimată la peste 6 miliarde de dolari.

  • Cum arată o nuntă de 1 miliard de dolari: concerte cu Jennifer Lopez şi Sting sau costume semnate de cei mai mari designeri ai lumii

    Said Gutseriev (28) şi Khadija Uzhakhovs (20) s-au căsătorit la jumătatea lunii martie şi au decis să organizeze o petrecere mai ceva ca-n filme. Iar nota de plată a fost pe măsură: 1 miliard de dolari.

    La nuntă au cântat nume mari precum Sting, Jennifer Lopez sau Enrique Iglesias, iar cei doi miri au purtat haine realizate la comandă de designeri internaţionali.

    Nunta a fost plătită de tatăl mirelui, magnatul Mikhail Gutseriev; acesta are afaceri în domeniul petrolului şi o avere estimată la peste 6 miliarde de dolari.