BusinessMagazin

Tag: deseuri

  • Cum ar putea România să creeze 29.000 de locuri de muncă şi venituri suplimentare de 3 miliarde de euro anual făcând un lucru pe care toate ţările civilizate îl fac de ani de zile

    Încălcarea normelor determină 23.000 de morţi premature, în România, în fiecare an, susţine maltezul Karmenu Vella, comisar european pentru mediu. 
     
    Estimările Comisiei Europene arată că respectarea legislaţiilor impuse de structură ar genera zeci de mii de locuri de muncă în economie şi ar spori veniturile statului din sectorul deşeurilor cu peste 3 miliarde de euro anual.
     
    „Estimările noastre arată că, dacă România ar implementa în totalitate legislaţia existentă cu privire la deşeuri, ar fi create peste 29.000 de locuri de muncă, iar veniturile anuale din acest sector ar creşte cu peste 3 miliarde de euro.
     
    Şi, dacă aţi fi mers mai departe şi v-aţi fi îndreptat spre punctele planului european cu privire la eficientizarea resurselor, aţi fi creat încă 30.000 de locuri de muncă, iar veniturile anuale ar fi crescut cu peste 3,6 miliarde de euro. Sunt multe exemple în UE unde economia circulară îmbunătăţeşte cooperarea public-privat, incluzând şi cetăţenii în aceste acţiuni şi generând locuri de muncă şi creştere economică. România este bine poziţionată pentru a profita de aceste lucruri“, spune Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, într-un interviu pentru ZF.

  • ANUNŢUL făcut de două din cele mai mari hypermarketuri prezente pe piaţa românească. Sunt vizate produsele folosite de MILIOANE de consumatori

    Potrivit Kaufland, retailerul va reduce consumul de plastic în toate ţările cu cel puţin 20%, până în anul 2025, şi va asigura reciclabilitatea în proporţie de 100% a ambalajelor din plastic folosite pentru mărcile proprii, iar până la finele anului 2019 va delista anumite articole din plastic.

    „Printre articolele ce urmează a fi delistate din Kaufland până la sfârşitul lui 2019 intră, spre exemplu, beţişoarele pentru urechi din plastic, paiele de plastic marcă proprie şi vesela de unică folosinţă din plastic marcă proprie, care urmează să fie înlocuite în toate ţările cu alternative ecologice”, precizează reprezentanţii reţelei. Aceştia adaugă că, pe lângă evitarea deşeurilor de plastic, compania s-a angajat încă din 2013 să renunţe la particulele solide de microplastic în cazul produselor cosmetice şi de îngrijire corporală, precum şi în cazul detergenţilor şi al produselor de curăţenie.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Energia nucleară a fost principala sursă de energie electrică a Uniunii Europeane în 2017

    Defalcat, energia nucleară este responsabilă pentru producerea a 829,9 terawatti pe oră (TWh), representând 26,5% din producţia totală. Cărbunele a fost utilizat în producţia a 669 TWh, constituind 20,6% din producţia totală, iar gazul natural a fost utilizat în producerea a 638,9 TWh, adică 19,7% din producţia totală.

    Acestea sunt urmate de energia eoliană (364,3 TWh), hidroenergia (294,5 TWh), biomasă – ethanol, lemn, deşeuri – (196,2 TWh), energie solară (119 TWh) şi alte surse (132,1 TWh). Puse laolaltă însă, sursele verzi de energie au fost responsabile pentru generarea a 30% din total, mai mult decât oricare altă sursă, inclusiv cea nucleară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii de la salubritate din Sânnicolau Mare nu au primit salariile şi refuză să adune gunoaiele

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Primăria Sânnicolau Mare, angajaţii operatorului zonal de salubritate din oraş se află în grevă spontană pentru neplata salariilor şi refuză să colecteze deşeurile.

    Reprezentanţii primăriei din oraşul timişean susţin că operatorul, câştigător a licitaţiei organizate de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş, nu respectă condiţiile contractuale şi se dovedeşte a fi “incapabil să asigure serviciile pentru care este plătit”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obiectul existent în majoritatea caselor din România a fost descoperit în cel mai adânc punct din ocean

    O pungă de unică folosinţă a fost printre cele 3.500 de fragmente descoperite la o adâncime de 10.898 de metri. Independent notează că pente o treime din ceea ce a fost descoperit în zonă este macroplastic (bucăţi de plastic ce au o dimensiune de peste 5 milimetri).

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Regulament pentru curăţenie în Centrul Vechi: deşeuri colectate doar în saci. Amenzi de 5.000 lei

    “Persoanele juridice care desfăşoară activitatea în spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă în Centrul Istoric au obligativitatea de a colecta deşeurile menajere şi asimilabile, exclusiv în saci de plastic, pe tipuri de deşeuri: a) hârtie, b) plastic, PET, doze de aluminiu, c) sticlă, d) deşeu umed : biodegradabile şi deşeuri alimentare. Sacii de plastic vor fi puşi la dispoziţie contra cost de căre operatorul de salubrizare”, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), de pe 4 mai.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: Românii generează cele mai puţine deşeuri din plastic din Uniunea Europeană

    După România se clasează Polonia cu 307 kg/locuitorşi Cehia cu 399 kg/locuitore, iar la polul opus, pe primul loc la generarea deşeurilor municipale se află Danemarca cu 777 de kg/locuitor, Malta cu 647 kg/locuitor şi Cipru cu 640 kg/locuitor.

    „În medie, în Uniunea Europeană se produc până la 15,8 milioane de tone de deşeuri de ambalaje din plastic într-un an, care corespund greutăţii aproximative a 83 de balene, 3.160 de elefanţi sau 19.504 de cai”, arată raportul.

    Dintre statele membre ale Uniunii Europene, cantitatea de deşeuri de plastic generată pe persoană a variat de la 12 kg în Croaţia până la 60 kg în Irlanda, această sumă crescând constant în ultimul deceniu pentru toate statele membre.

    Aproximativ 40% din aceste deşeuri sunt reciclate, cu cele mai mari cote în Slovenia (63%) şi cele mai scăzute în Finlanda (24%).

    „Producţia şi consumul reprezintă doi dintre paşii esenţiali ai economiei circulare”, arată raportul Eurostat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns apele din România veritabile focare de infecţie

    “Topirea zăpezilor şi ploile din această primăvară au antrenat deşeurile aruncate de riverani şi turişti pe malurile râului Bistriţa şi a afluenţilor acestora. Hidroelectrica face şi în acest an eforturi pentru ecologizarea lacului şi pentru reducerea cantităţilor de deşeuri plutitoare al căror impact este semnificativ atât pentru mediu, cât şi pentru randamentul hidroagregatelor”, se arată în comunicatul transmis de Hidroelectrica.

    Acţiunile Hidroelectrica presupun colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor plutitoare din zona fronturilor de retenţie ale hidroecentralei Dimitrie Leonida, (Stejaru). Numai în ultimele zile angajaţii societăţii au strâns cca. 200 de saci, cu un volum de 240 de litri fiecare, cu gunoaie aduse de ape în perimetrul barajului. Lucrările sunt în desfăşurare la acest moment, acţiunea fiind departe de finalizare, şi se realizeză atât cu resurse proprii – angajaţi şi echipamente (bărci, greifere, macarale), cât şi cu sprijin extern, prin firme specializate. Hidroelectrica estimează pentru anul 2018 un efort financiar de 141.463,78 lei pentru ecologizarea Lacului Izvorul Muntelui.

    Hidroelectrica luptă an de an la Bicaz cu consecinţele poluării – o face ca parte a preocupărilor societăţii legate de mediu şi pentru evitarea problemelor tehnice ce ar putea fi cauzate turbinelor de aspirarea deşeurilor, însă responsabilitatea rezolvării de esenţă a problemei cade în sarcina autorităţilor care ar trebui să acţioneze mult mai hotărât, să aplice legile şi să nu mai permită escaladarea degradării mediului. Situaţia poluării din zona râului Bicaz este una de notorietate.

    Facem un apel către autorităţile publice locale, către Administraţia Naţională „Apele Romane” şi Garda Naţională de Mediu să îşi exercite prerogativele legale ferm şi în mod constant, pentru a identifica autoriilor reali ai poluării şi pentru a interveni pentru limitarea gradului de degradare a mediului din zonă”, a declarat Bogdan Badea, Preşedintele Directoratului Hidroelectrica. Principiul care ar trebui implementat este acela că ”poluatorul plăteşe”, ori în cazul societăţii noastre, acest lucru nu se aplică. Majoritatea lacurilor de acumulare sunt invadate de deşeuri iar adevăraţii poluatorii rămân anonimi şi scapă nepedepsiţi, deşi ar trebui sancţionaţi drastic. Milităm de asemenea pentru educarea populaţiei în ceea ce priveşte respectarea mediului înconjurător.

    In anul 2017 cantitatea de deseuri colectata a fost de doar o tona, deoarece regimul precipitatiilor a fost relativ scăzut, însă  în anul 2016 – prin forţe proprii şi prin acţiuni de voluntariat desfăşurate cu sprjinul ONG-urilor, s-au colectat 50.5 tone de deşeuri de pe malul lacului Izvorul Muntelui.

    În trecut deşeurile astfel recuperate nu au fost acceptate de catre colectorii autorizaţi ca fiind reciclabile, astfel că Hidroelectrica a fost nevoită să suporte costuri importante pentru depozitarea temporară şi eliminarea acestora.

     

  • Când expresia ”un munte de gunoaie” devine realitate: Pe Dunăre, la Galaţi, a apărut o ”insulă” formată din deşeuri

    Deşeurile vin din amonte de la localităţile de pe fluviu, dar şi de pe afluenţii Dunării, în special de pe Siret.
     
    Cele mai multe resturi s-au adunat în jurul punctului de trecere bac Galaţi, unde există un cot al Dunării. Reprezentanţii Gărzii de Mediu au inspectat zona şi i-au informat pe agenţii economici că au obligaţia de a curăţa luciul apei, în caz contrar putând fi sancţionaţi cu amenzi mari.
     
    ”Am transmis notificări către toţi operatorii care sunt pe malul Dunării şi vorbesc de cei cu pontoane, de cei de la Punctul Trecere Bac, toţi cei care au fost notificaţi pentru curăţarea gunoielor din zona respectivă, pentru fiecare zonă pe care o au în administrare.
     
    Le-am lăsat un termen de o săptămână pentru că nu este uşor să le iei de acolo, sunt destul de multe şi este destul de costisitor să le iei din apă, după care vom face o altă acţiune de control. După care vedem ce au făcut sau ce nu au făcut şi vom aplica sancţiuni dacă nu şi-au îndeplinit obligaţiile, sancţiuni sunt, conform OUG 195/2005 cu completările şi modificările ulterioare, de la 50.000 la 100.000 lei pentru operatorii economici”, a declarat şeful Gărzii de Mediu Galaţi, Marian Mocanu.
     

  • Oraşul din România care îşi produce singur curentul electric din gunoi

    Cei mai încântaţi sunt localnicii, mai ales că îi va costa mult mai puţin electricitatea. În plus, mirosul greu care persista până nu de mult în zonă s-a mai atenuat.
     
    Un alt beneficiu adus de acest sistem este acela că va rezolva şi una dintre marile probleme din zonă – poluarea. Aceasta provine de la fermele zootehnice, deoarece oraşul Seini are o lungă tradiţie în creşterea animalelor, dar este şi una dintre cele mai poluate localităţi.
     
    Gunoiul provenit de la fermele zootehnice şi din gospodăriile oamenilor a afectat terenurile agricole. Sprijinite de Ministerul Mediului, prin Banca Mondială, autorităţile locale au găsit o soluţie rapidă: o instalaţie de biogaz. Investiţia se ridică la peste 2 milioane de euro.
     
    Printr-un proces de „digestie anaerobă” într-un container ermetic, bacteriile descompun deşeurile în metan, azot şi dioxid de carbon. Instalaţia captează şi căldura, producând, simultan, şi electricitate. Resturile rămase reprezintă îngrăşământ bio.
     
    Factura pe care primăria o plătea lunar era de peste 40.000 de lei. În plus, dispar şi cheltuielile legate de depozitarea tonelor de deşeuri, scrie identitatea.ro
     
    Proprietarii de ferme din zonă sunt deosebit de încântaţi deoarece au rezolvat problema gunoiului şi primesc, în schimbul lui, îngrăşământ bio.