Tag: descentralizare

  • Bitcoin: moneda invizibilă care a îmbogăţit internetul

    BITCOIN, MONEDA VIRTUALĂ CREATĂ ÎN 2009, avea să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri nu de o bancă centrală sau o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi securitatea asigurată de criptografie, Bitcoin a devenit unul dintre cele mai rapid răspândite şi polarizatoare fenomene de pe internet.

    Câteva precizări: Unu – Bitcoin nu arată ca o monedă. Bit-coin este o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, într-un portofel electronic securizat în reţeaua Bitcoin. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Criptografia din spatele sistemului face aparent imposibile frauda şi furtul la nivelul reţelei.

    Doi – Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii. Fiecare utilizator poate stabili cât este de anonim, chiar şi faţă de un partener într-o tranzacţie. De aceea, Bitcoin a devenit cu timpul un sistem de plată preferat de cei implicaţi în activităţi ilegale, de la jocuri de noroc la trafic de droguri.

    Trei – Iniţial, moneda virtuală era utilizată numai de iniţiaţi, de cei care se simt de-ai casei pe internet, de la hackeri la gameri. Spre sfârşitul anului 2011, când Bitcoin a început să pătrundă în mainstream, oferta de bunuri care pot fi cumpărate s-a extins de la iarbă şi „iteme„ din jocuri video la electronice, software şi chiar proprietăţi imobiliare.

    Patru – Monedele Bitcoin sunt „fabricate„ pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreiaîn reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Utilizatorii care au participat primesc în schimb noi Bitcoin-uri pe care le pot utiliza în reţea. În prezent se află în circulaţie peste 11 milioane de Bitcoin-uri.
    Cinci – În ultimii doi ani, una dintre principalele arme ale criticilor împotriva Bitcoin este metoda incorectă în care sunt create unităţile monetare: utilizatorii care deţin computere mai puternice îşi pot creşte suma din cont mai repede decât ceilalţi.

    A PRINS ARIPI. Valoarea unei unităţi Bitcoin a înregistrat variaţii violente pe parcursul ultimilor patru ani, volatilitatea ridicată a pieţei încurajând scepticii să condamne la pierzanie tânăra monedă. Însă reţeaua a persistat, chiar şi după mai multe crahuri. Bitcoin a prins cu adevărat aripi după ce guvernul din Cipru a încheiat un acord de bailout cu statele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional. Confiscarea depozitelor bancare negarantate pentru recapitalizarea băncilor aflate în pragul colapsului a zdruncinat încrederea populaţiei şi a micilor antreprenori în sistemul financiar tradiţional. Deşi nu au fost înregistrate retrageri semnificative de bani din conturile bancare în afara Ciprului, activitatea de pe piaţa Bitcoin a crescut spectaculos, ca şi valoarea monedei virtuale. Bitcoin începuse cu bine anul 2013, pe fondul semnalelor îngrijorătoare care veneau din zona euro. Valoarea monedei virtuale a atins 90 de dolari spre sfârşitul lunii martie, faţă de un maxim de 15,25 dolari în anul anterior, redresându-se după două mini-crahuri care au provocat scăderi de 33%, respectiv 24% în două reprize de câteva minute.

    Spectacolul a început odată cu anunţarea acordului cu Cipru, când a devenit clar că deponenţii din băncile din Cipru aveau să piardă o mare parte din bani, obligaţi să finanţeze rezolvarea crizei. Valoarea unui Bitcoin a atins 266 de dolari pe 10 aprilie, după depăşirea mai multor recorduri în circa două săptămâni, care au atras atenţia presei. În urmă cu două luni, preţul era de numai 20 de dolari. A urmat crash-ul, moneda prăbuşindu-se cu 61% în câteva ore şi revenind la nivelul de la începutul lunii aprilie. Operatorii bursei Mt.Gox din Tokio, principala platformă de tranzacţionare a Bitcoin, au suspendat joi, săptămâna trecută, activitatea, declarându-se victime ale propriului succes: creşterea subită a popularităţii Bitcoin a atras în piaţă atât de mulţi jucători, încât sistemul nu a mai făcut faţă.

  • Dragnea: Ghemul de putere care este acum la Bucureşti trebuie să fie rupt

     “În ceea ce priveşte descentralizarea, ghemul de putere care este acum la Bucureşti, pe care îl ştim cu toţii, pe care îl simţim cu toţii, trebuie să fie rupt. Nu se va pune problema niciodată ca un proces de regionalizare să pună sub semnul întrebării caracterul naţional al statului român. Nu trebuie să ne fie frică de lucrul ăsta, pentru că transferul de competenţă către autorităţile locale înseamnă, de fapt, să ducem puterea mai aproape de oameni”, a spus Dragnea.

    El a arătat că instituţiile judeţene ale căror conduceri sunt numite de la Bucureşti nu vor fi interesate de percepţia cetăţenilor asupra serviciilor pe care le oferă şi a pledat pentru trecerea acestor instituţii în subordinea primăriilor sau a Consiliilor Judeţene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Teodorovici: Guvernul vrea să reducă numărul organismelor intermediare şi a programelor operaţionale

     “Vom discuta în şedinţa de Guvern de mâine (miercuri, n.r.) câte organisme intermediare şi câte programe operaţionale vom avea pentru exerciţiul 2014-2020. Acum avem câte şapte din fiecare, dar vrem să reducem numărul acestora”, a spus Teodorovici.

    Oficialul a precizat că ministerul pe care îl conduce are în vedere descentralizarea procesului de accesare a fondurilor europene, astfel că la nivel central vor fi menţinute doar proiectele mari, derulate de companii mari, în timp ce cele mai mici vor fi transferate la Agenţiile Regionale de Dezvoltare.

    “Vrem să mergem pe descentralizare spre regiuni, dar şi pe simplificare. Vrem să implicăm mai mult sistemul bancar şi mediul privat în implementarea proiectelor cu fonduri UE. Cred în sistemul bancar mai mult, pentru că cineva mai exigent stă cu ochii pe sistemul bancar”, a adăugat Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Libertatea vine in cutie

    Povestea blocarii accesului la internet in timpul evenimentelor
    din Egipt a demonstrat simultan doua adevaruri contradictorii. Pe
    de-o parte, puterea internetului de a influenta lumea politica si
    rolul de catalizator al unei anumite atitudini, pe care l-a jucat
    in mai multe cazuri. Pe de alta parte, s-a vadit si fragilitatea
    acestui urias edificiu. Cum a fost posibil ca in doar cateva minute
    aproape tot internetul egiptean sa fie pus la pamant? Specialistii
    au investigat detaliile tehnice ale blocadei, insa concluziile la
    care au ajuns nu sunt de natura sa ne linisteasca: Egiptul nu e un
    caz chiar atat de special din punctul de vedere al infrastructurii
    care sustine functionarea internetului si scenariul de acolo se
    poate repeta nu doar in tarile din Orientul Mijlociu. Aspectul
    oarecum special in evenimentele din Egipt l-a reprezentat oprirea
    functionarii retelelor de telefonie mobila, insa este lesne de
    inteles ca marii operatori nu sunt catusi de putin inclinati sa-si
    pericliteze afacerile angajandu-se in dispute politice. Nici in
    Egipt si nici in alta parte.

    Pentru ca nu e loc de detalii tehnice, o sa incerc o “privire
    din avion” asupra problemei. Mai intai trebuie sa ne amintim ca
    proiectul initial al internetului s-a bazat pe descentralizare, o
    caracteristica menita sa confere robustete intregului edificiu.
    Ideea centrala era sa nu existe puncte critice (“single points of
    failure”), astfel incat chiar daca un nod devine indisponibil,
    reteaua sa functioneze in continuare folosind rute alternative. Din
    acelasi motiv, s-a mizat pe conceptul de “retea proasta”, care nu
    inglobeaza inteligenta in infrastructura, ci doar in “capete”, spre
    deosebire de retelele telefonice in care inteligenta este
    concentrata in centrale. Insa lucrurile nu au mers in acest spirit
    si e destul de usor de constatat ca se merge din ce in ce mai mult
    spre centralizare, atat din perspectiva serviciilor, cat si din cea
    a accesului.

    Merita sa ne intrebam in ce masura suntem dependenti de
    serviciile furnizate de Google sau Facebook sau sa observam ca
    numarul furnizorilor de acces la internet s-a redus constant,
    ramanand in joc doar cei foarte mari (nu e specific local, asa se
    intampla peste tot). Parca incepe sa ni se faca dor de retelele de
    bloc, atat de populare cu cativa ani in urma. Chiar si noua
    orientare spre cloud computing este un indiciu al centralizarii,
    iar concluzia majora este ca serverele au acaparat puterea in
    retea, iar clientii (adica noi toti) avem tot mai putina autonomie.
    Incetul cu incetul revenim la modelul retelei telefonice. De fapt,
    autoritatile egiptene (de atunci) n-au avut chiar asa de multe
    comutatoare de inchis.

    Care ar putea fi solutiile? Mai multe proiecte au fost lansate
    in ultima vreme si toate vizeaza intr-un fel sau altul variante de
    a readuce puterea la clienti. De exemplu, retele peer-to-peer (in
    care fiecare computer este si server si client) sau retele mesh, in
    care computerele joaca rolul de routere. Insa cel mai ambitios
    proiect se cheama Freedom Box si isi propune sa aduca in fiecare
    casa un mic server. Cu adevarat mic, nu mai mare decat bateria
    telefonului mobil, dar suficient de puternic pentru a se transforma
    la nevoie in routere mesh care sa permita accesul din aproape in
    aproape pana la punctele de acces disponibile. In plus, criptarea
    datelor este o sarcina de baza, deoarece centralizarea a adus
    amenintari tot mai serioase privind sfera vietii private, pentru ca
    putem fi mai usor monitorizati, fie de unele companii cu interese
    comerciale, fie de organisme guvernamentale. Aceste “plug servers”
    nu sunt doar mici, ci si ieftine: la momentul actual costa 99 de
    dolari, insa daca toata lumea se va dota cu asa ceva pretul poate
    cobori sub 30 de dolari. Consumul foarte redus le permite sa fie
    alimentate cu o simpla baterie.

    Initiatorul proiectului nu este vreun guru al tehnologiei, ci un
    profesor de drept de la Columbia University. Eben Moglen nu este
    insa strain de lumea tehnologiei, daca nu din pasiunea pentru IT
    din tinerete, macar pentru ca a fost avocat la Free Software
    Foundation, unde a colaborat cu Richard Stallman la fundamentarea
    legala a licentelor publice de tip GPL. Chiar daca nu este un
    “geek”, Moglen a fost foarte eficient in a promova ideea, in a
    colecta fonduri (FreedomBox Foundation a adunat in timp record cei
    60.000 de dolari necesari pentru lansarea proiectului) si a atrage
    miscarea free software in proiect. Anvergura proiectului este
    considerabila, insa Eben Moglen este increzator ca miscarea free
    software se poate mobiliza pentru un scop atat de maret.