Tag: derulare

  • În semestrul 1 2017 piaţa de publicitate online din România a crescut cu 15% faţă de perioada similară din 2016

    Publicitatea în regim Programmatic reprezintă 19% din totalul veniturilor din prima jumătate a anului 2017, iar publicitatea pe mobil, 42%.

    Formatele Display embedded (încadrate în conţinut sau neintruzive ) rămân de departe cel mai utilizat mod de a face reclamă, alături de formatele de Display Social Media şi Publicitate în motoarele de căutare; aceste 3 formate având o pondere de  53% din valoarea totală a pieţei de publicitate digitală.

    Ponderea formatelor intruzive & video a fost de 17% din totalul volumului de publicitate rulat în H1 2017 faţă de 13% în H1 2016.

    Ca referinţe pe industrii se remarcă o creştere semnificativă a bugetelor advertiserilor din industria Food (+52%), sectorul Financiar arata o uşoară creştere +8%, timp în care Telecomul putem spune că îşi menţine bugetele (+1%).

    Segmentele de advertiseri cu o pondere de 25% din totalul veniturilor din publicitate în cadrul H1-17 arata o uşoară creştere de bugete în acest semestru fie înregistrează scădere de bugete ca de exemplu: Cosmetics & toiletries (-15%), Personal Hygiene (-24%), Online retail (+2%) şi Auto-Moto (+4%). Alte industrii cu creşteri semnificative de la semestru la semestru ar fi  Entertainment & the media (+49%), Household appliances (+62%) şi Retail (+84%).

    Valoarea totală raportată în studiul ROADS este calculată pe baza cifrelor facturate de către participanţi – atât site-uri şi publisheri locali cât şi agenţii media (raportând ceea ce facturează atât în reţele internaţionale cât şi în alte site-uri locale decât cele care participă independent).

    Tendinţe şi evoluţii pentru semestrul 1 2017:

    ● În topul industriilor în funcţie de investiţia în publicitatea digitală, categoria Food se remarcă atât din punct de vedere al creşterii bugetelor (52%), dar şi ca pondere din totalul bugetelor investite (+7.7% în H1-17 faţă de 5.8% în H1-16). Pe de altă parte, investiţiile dinspre Entertainment & the Media se afla într-o creştere constantă, iar domeniul Auto-Moto îşi menţine poziţia în Top 5 industrii din punctul de vedere al bugetelor alocate mediului digital.

    ● Programmaticul se afla în tendinţa de creştere de la 14% în semestrul 2 2016 la 19% în semestrul 1 2017.

    ● Investiţia în publicitatea pe Mobile îşi aloca 42% din piaţa locală, fiind aliniată la tendinţele europene (unde mobile-ul reprezintă 41,4% din totalul investiţiilor în publicitate digitală). Pentru prima dată, în acest an, Mobile a fost declarat în studiul ROADS că platformă, nu că format, aşa cum s-a procedat în anii anteriori, generând o imagine mai bună asupra direcţiei de alocare a bugetelor.

    ● La nivel European, creşterea pieţei de publicitate online este bazată în special pe mobile şi Video. Pentru întreg anul 2017 se previzionează o creştere cu aproximativ 10% a industriei Europene – ajungând la o valoare aproximativă de 46 miliarde de euro.
     

  • Tinerii din România sunt încrezători în perspectiva de a avea o carieră în economia digitală

    Peste jumătate dintre ei  (53%) sunt convinşi că vor găsi un loc de muncă pe măsura abilităţilor, rezultat care plasează România pe primul loc în clasamentul ţărilor, înaintea unor state ca Italia, Germania, Republica Cehă, Spania sau Marea Britanie.

    Sondajul arată, de asemenea, că tinerii români se numără printre cei mai optimişti în privinţa viitorului lor în economia digitală, mai mult de 30% afirmând că aceasta le va spori oportunităţile de angajare, în timp ce doar 10% cred că nu îşi vor putea permite niciodată aceeaşi calitate a vieţii ca generaţia părinţilor lor.

    De asemenea, România se situează pe primul loc în ceea ce priveşte procentul tinerilor care ar prefera să lucreze pentru ei înşişi sau ca antreprenori, mai curând decât într-o companie, 51% dintre aceştia exprimând această preferinţă.

    Potrivit rezultatelor, dintre participanţii din cele 15 ţări, românii între 18 şi 24 de ani par să fie printre cei mai pregătiţi să îmbrăţişeze o carieră specializată în domeniul digital. 27% dintre ei ar prefera să fie programatori, 23% designeri de jocuri, 22% bloggeri şi vloggeri, 17% designeri de aplicaţii şi 14% specialişti în securitate cibernetică.

    Sondajul a fost realizat cu participarea a 6.000 de tineri din Africa de Sud, Egipt, Germania, Grecia, India, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Portugalia, Republica Cehă, România, Spania, Turcia şi Ungaria şi ilustrează opinia acestora despre cât de pregătiţi sunt să participe la economia digitală.

     

  • Câţiva tineri au făcut în Bucureşti un proiect unic în Sud-Estul Europei: “Ne-am dat seama că nu exista aşa ceva” – GALERIE FOTO

    MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.

    Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 

    ”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.

    ”Aici abonamentele variază între 120 şi 190 de euro pe lună, în funcţie de echipamentele pe care le foloseşti. Vedem că în general cam o treime din membrii noştri cresc atât de mult într-un an încât se mută în spaţii mai mari“, precizează Sabina Baciu.
    Din echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz şi Tamina Lolev, ambii arhitecţii. Alături de ei, în proiectul primei biblioteci de materiale din România a venit şi Sandra Bălăşoiu, actual project manager la MATER.

    ”La litere, de exemplu, ai toate cărţile într-o bibliotecă. Noi ne-am inspirat după modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo însă este o tradiţie de peste 20 de ani, partea educaţională este complet acoperită, aşa că acum în astfel de spaţii sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin giganţi precum Nike sau D&G, se uită la ultimele inovaţii, se inspiră şi apoi le inserează în produsele lor. |n ţările nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la fineţea de a-şi face propriile materiale“, explică Sandra Bălăşoiu.
    |n Bucureşti însă, biblioteca are un rol pur educaţional în contextul în care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvoltării industriilor creative.

    ”Acum găzduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune că în prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jumătate din ele fiind livrate de furnizori locali“, explică Sandra Bălăşoiu.

    Efervescenţa din zona construcţiilor obligă la creativitate, astfel încât a ţine pasul cu toate noutăţile din domeniu devine un fel de cursă de viteză. Casele sunt mai prietenoase cu mediul, unele sunt amplasate în locuri absolut neconvenţionale, forma în care se construieşte, criteriile de rezistenţă la fenomene naturale şi altele, toate contribuie la acest univers tot mai complex al tipurilor de materiale.
    ”Este aproape imposibil să ţii pasul. Avem betoane colorate cu inserţii de bile care, folosite în pasaje, de exemplu, exclud necesitatea iluminatului, placaje din seminţe. Sunt vopsele care pot completa un circuit electric. MATER este de fapt mama materialelor“, spune Sabina Baciu.

    Deşi proiectul a fost iniţial gândit pentru membrii comunităţii NOD, care se află un etaj mai sus de MATER, odată deschisă, biblioteca a atras o grămadă de curioşi, lucru care practic a validat iniţiativa fondatorilor săi. ”Cred că la deschidere ne aşteptam să vină la noi doar studenţii de la arhitectură, dar ne-au vizitat oameni de marketing, din resurse umane, profesori, studenţi din alte ţări. Studenţii au acces gratuit. Pentru restul publicului, primele două intrări sunt gratuite, iar în rest, accesul în bibliotecă se face în baza unui abonament de 120 de euro pe an“, explică Sabina Baciu. Până în acest moment, biblioteca a reuşit să vândă 120 de abonamente, iar de la deschiderea din octombrie, anul trecut, mai bine de 2.500 de oameni i-au trecut pragul. Spaţiul nu include însă numai biblioteca, ci şi o zonă de evenimente şi una de co-working.

    ”Partea de bibliotecă, sala de evenimente şi lobby-ul au o suprafaţă de 600 mp, iar spaţiul de co-working are 400 mp. Din octombrie anul trecut şi până acum am avut 2.500 de vizitatori. Am găzduit multe conferinţe şi workshopuri“, spune Sandra Bălăşoiu.
    Până a-şi deschide porţile pentru primii vizitatori, povestea MATER nu a fost foarte simplă, în contextul în care necesarul de investiţii s-a ridicat la 300.000 de euro.

    ”Primul nostru pas a fost participarea la un concurs. Acolo am câşigat primii 10.000 de euro pentru acest proiect. Proiectul a început în ianuarie 2016, iniţial în acest spaţiu fiind un depozit de hârtie igienică. Spaţiul este închiriat de la Industria Bumbacului, în aceeaşi clădire fiind şi atelierele NOD“, explică Sabina Baciu. Alături de banii de la concurs, au venit şi banii din veniturile generate de NOD Makerspace. Nu au fost suficienţi însă.

    ”O altă parte a finanţării a fost susţinută de producătorii de materiale care au devenit expozanţi. Am avut şi finanţare bancară, dar şi parteneri care ne-au susţinut cu amenajarea sau cu instalaţiile sanitare. MATER nu este o investiţie pe termen scurt, ci un parteneriat pe termen lung făcut mai ales cu cei care au înţeles utilitatea demersului nostru“, mai spune directorul de comunicare al MATER/NOD Makerspace.

    A mai fost însă o componentă de finanţare foarte importantă, o campanie de crowd-funding, cea mai mare care s-a derulat vreodată în România. Carla Szabo, designer de bijuterii, Ştefan Ghenciulescu, arhitect şi redactor-şef la Zeppelin, Dragoş Motica, fondator şi creative designer la UbiKubi, Andrei Borţun, director al The Institute, toţi au participat la efortul de a strânge bani pentru deschiderea primei bliblioteci de materiale din România.

    ”Biblioteca de materiale mi se pare o idee foarte bună pentru că poţi avea contacte cu materiale de care nu ai ştiut. Ca în orice altă bibliotecă, te duci să te inspiri. De duci să stai lângă o bucată de marmură şi să intri într-o anumită stare, să ştii ce să faci cu acea bucată. NOD deţine în acest moment tehnologie, deţine oameni care lucrează pe maşini. |n momentul în care vor avea şi materialele, spaţiul NOD va fi un serviciu complet, rotund, care cu singuranţă îi va ajuta pe cei care lucrează în acest domeniu, pe designeri, pe arhitecţi“, spunea Carla Szabo, într-un film pentru susţinerea campaniei de crowd-funding disponibil pe Startarium, o platformă online pentru susţinerea şi educarea antreprenorilor lansată în 2016 de Impact Hub cu sprijinul ING.

    Chemarea la crowd-funding a funcţionat, aşa că 211 de susţinători au donat 18.722 de euro pentru realizarea primei biblioteci de materiale din Europa de Sud-Est chiar în Bucureşti. Potrivit International Advertising Agency, nouă susţinători au ales pachetul de cofondator de 1.000 euro prin care au acces la toate datele privind planul business MATER şi vor putea contribui cu propria expertiză la dezvoltarea proiectului.
    ”Campania de crowd-funding ne-a validat ideea“, mai spune Sabina Baciu. Odată deschisă biblioteca, planurile nu s-au oprit aici.
    ”La MATER sunt în mare aceiaşi oameni de la NOD. Acum avem trei bibliotecari. Nu este un job pentru care să găsim uşor candidaţi, pentru că nu foarte mulţi oameni sunt obsedaţi de materiale. Avem planuri pe partea de evenimente, dar şi de cursuri practice. De asemenea, ne gândim la un magazin online de unde să poată fi cumpărate produsele realizate de comunitatea NOD“, mai precizează comunicatorul de la NOD/MATER.

    Ideile merg mai departe, chiar peste graniţe.

    ”Credem că acum România are multă nevoie de partea aceasta educativă în zona de industrii creative. Desigur, după ce ne vom îndeplini această misiune putem să migrăm spre consultanţă. MATER este prima bibliotecă de materiale din Europa de Sud-Est, iar planul nostru este de a internaţionaliza acest concept“, adaugă Sabina Baciu.

    Totuşi, în ciuda acestui entuziasm validat de scheme de finanţare solide, lipseşte un lucru. ”Ne lipseşte un partener de dialog la nivelul spaţiului public. Nu există un om care acum să se ocupe de acest domeniu nici la Ministerul Economiei, nici la Ministerul Culturii“, susţine Sabina Baciu.

    În România, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014 un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în Produsul Intern Brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. Până atunci ar fi necesar să apară şi un partener de dialog la nivelul statului.

  • Peste un sfert din populaţia României trăieşte în oraşe cu proiecte Smart City

     
    Pe baza surselor publice care au acoperit subiectul pe parcursul ultimului an, informaţiilor furnizate de primării, companii şi interviurilor efectuate, 38 de oraşe mari, medii şi mici din ţară au, în faza de plan, în derulare sau deja finalizate, peste 200 de proiecte tip Smart City.

    “Suntem prezenţi în piaţa soluţiilor şi serviciilor Smart City şi am simţit, ca parte activă a acestui ecosistem, nevoia unui studiu complex şi a unei raportări actualizate în ceea ce priveşte evoluţia şi adopţia Smart City la nivelul României. Am centralizat şi identificat atât soluţii cu un mare nivel de replicabilitate, cât şi proiecte personalizate unor nevoi unice. Pe lista noastră am reunit nu doar Alba Iulia şi Oradea, adevărate motoare ale industriei, alături de Bucureşti, ci şi oraşe mici, cu proiecte ambiţioase, precum Balş, Mizil, Seini sau Târnăveni”, declară Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.

    Lista oraşelor înscrise în cursa Smart City este într-o continua evoluţie şi include, în prezent, municipalităţi precum Alba Iulia, Arad, Bacău, Balş, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Bumbeşti-Jiu, Călăraşi, Cernavodă, Comăneşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galaţi, Giurgiu, Gura Humorului, Iaşi, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moineşti, Oradea, Piatra Neamţ, Reşiţa, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Târgu Neamţ, Târnăveni, Timişoara, Tîrgu Bujor şi Tulcea.
    “Oraşele din listă însumează, conform ultimului recensământ, o populaţie de 5.631.788, iar faptul că peste un sfert din populaţia României trăieşte într-un oraş ce deja păşeşte în epoca Smart City ne bucură. Pe de altă parte, vedem şi potenţialul uriaş al acestor soluţii, dacă luăm în calcul atât populaţia totală, cât şi populaţia urbană rămasă neacoperită, ori locuitorii din oraşele cu proiecte Smart City ce încă nu se află în raza imediată a acestor beneficii”, spune Bărbuţ.

    Proiectele Smart City identificate au fost segmentate în şase categorii – Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance, clasificate în concordanţă cu raportările recente ale Uniunii Europene.
    Vegacomp Consulting a realizat, în funcţie de categoria sau categoriile bifate de către fiecare proiect în parte, un clasament naţional al verticalelor. Lideră este categoria Smart Governance, acoperită de 49 de proiecte, urmată îndeaproape, pe poziţia secundă, de Smart Living, cu 48 de proiecte. Locul al treilea este împărţit, la egalitate, de Smart Economy şi de Smart Mobility, fiecare cu 46 de proiecte în plan, în curs de implementare sau deja livrate. La distanţă urmează Smart Environment, cu 19 proiecte, şi Smart People, cu 13 iniţiative.

    Solutiile Smart City identificate şi în România şi, în acelaşi timp, scalabile la nivel mondial includ: iluminatul stradal, smart parking, monitorizarea video si furnizarea de servicii publice de WiFi, urmate, pe termen mediu, de sisteme de management al traficului, management al deşeurilor şi diferiti senzori, cum ar fi cei de mediu, folosiţi pentru monitorizarea calitatii aerului.

    Printre oraşele care îmbrăţişează soluţiile Smart City atât într-un mod inovator, cât şi acoperitor la nivelul locuitorilor, putem menţiona: Seini, singurul oraş independent energetic din România, Târgu Neamţ, care a amplasat pe întreaga sa suprafaţă iluminatul public cu LED, dar şi Gura Humorului, cu acoperire integrală cu servicii publice WiFi.

  • O bibliotecă altfel – GALERIE FOTO

    MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.

    Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 

    ”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.

    ”Aici abonamentele variază între 120 şi 190 de euro pe lună, în funcţie de echipamentele pe care le foloseşti. Vedem că în general cam o treime din membrii noştri cresc atât de mult într-un an încât se mută în spaţii mai mari“, precizează Sabina Baciu.
    Din echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz şi Tamina Lolev, ambii arhitecţii. Alături de ei, în proiectul primei biblioteci de materiale din România a venit şi Sandra Bălăşoiu, actual project manager la MATER.

    ”La litere, de exemplu, ai toate cărţile într-o bibliotecă. Noi ne-am inspirat după modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo însă este o tradiţie de peste 20 de ani, partea educaţională este complet acoperită, aşa că acum în astfel de spaţii sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin giganţi precum Nike sau D&G, se uită la ultimele inovaţii, se inspiră şi apoi le inserează în produsele lor. |n ţările nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la fineţea de a-şi face propriile materiale“, explică Sandra Bălăşoiu.
    |n Bucureşti însă, biblioteca are un rol pur educaţional în contextul în care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvoltării industriilor creative.

    ”Acum găzduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune că în prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jumătate din ele fiind livrate de furnizori locali“, explică Sandra Bălăşoiu.

    Efervescenţa din zona construcţiilor obligă la creativitate, astfel încât a ţine pasul cu toate noutăţile din domeniu devine un fel de cursă de viteză. Casele sunt mai prietenoase cu mediul, unele sunt amplasate în locuri absolut neconvenţionale, forma în care se construieşte, criteriile de rezistenţă la fenomene naturale şi altele, toate contribuie la acest univers tot mai complex al tipurilor de materiale.
    ”Este aproape imposibil să ţii pasul. Avem betoane colorate cu inserţii de bile care, folosite în pasaje, de exemplu, exclud necesitatea iluminatului, placaje din seminţe. Sunt vopsele care pot completa un circuit electric. MATER este de fapt mama materialelor“, spune Sabina Baciu.

    Deşi proiectul a fost iniţial gândit pentru membrii comunităţii NOD, care se află un etaj mai sus de MATER, odată deschisă, biblioteca a atras o grămadă de curioşi, lucru care practic a validat iniţiativa fondatorilor săi. ”Cred că la deschidere ne aşteptam să vină la noi doar studenţii de la arhitectură, dar ne-au vizitat oameni de marketing, din resurse umane, profesori, studenţi din alte ţări. Studenţii au acces gratuit. Pentru restul publicului, primele două intrări sunt gratuite, iar în rest, accesul în bibliotecă se face în baza unui abonament de 120 de euro pe an“, explică Sabina Baciu. Până în acest moment, biblioteca a reuşit să vândă 120 de abonamente, iar de la deschiderea din octombrie, anul trecut, mai bine de 2.500 de oameni i-au trecut pragul. Spaţiul nu include însă numai biblioteca, ci şi o zonă de evenimente şi una de co-working.

    ”Partea de bibliotecă, sala de evenimente şi lobby-ul au o suprafaţă de 600 mp, iar spaţiul de co-working are 400 mp. Din octombrie anul trecut şi până acum am avut 2.500 de vizitatori. Am găzduit multe conferinţe şi workshopuri“, spune Sandra Bălăşoiu.
    Până a-şi deschide porţile pentru primii vizitatori, povestea MATER nu a fost foarte simplă, în contextul în care necesarul de investiţii s-a ridicat la 300.000 de euro.

    ”Primul nostru pas a fost participarea la un concurs. Acolo am câşigat primii 10.000 de euro pentru acest proiect. Proiectul a început în ianuarie 2016, iniţial în acest spaţiu fiind un depozit de hârtie igienică. Spaţiul este închiriat de la Industria Bumbacului, în aceeaşi clădire fiind şi atelierele NOD“, explică Sabina Baciu. Alături de banii de la concurs, au venit şi banii din veniturile generate de NOD Makerspace. Nu au fost suficienţi însă.

    ”O altă parte a finanţării a fost susţinută de producătorii de materiale care au devenit expozanţi. Am avut şi finanţare bancară, dar şi parteneri care ne-au susţinut cu amenajarea sau cu instalaţiile sanitare. MATER nu este o investiţie pe termen scurt, ci un parteneriat pe termen lung făcut mai ales cu cei care au înţeles utilitatea demersului nostru“, mai spune directorul de comunicare al MATER/NOD Makerspace.

    A mai fost însă o componentă de finanţare foarte importantă, o campanie de crowd-funding, cea mai mare care s-a derulat vreodată în România. Carla Szabo, designer de bijuterii, Ştefan Ghenciulescu, arhitect şi redactor-şef la Zeppelin, Dragoş Motica, fondator şi creative designer la UbiKubi, Andrei Borţun, director al The Institute, toţi au participat la efortul de a strânge bani pentru deschiderea primei bliblioteci de materiale din România.

    ”Biblioteca de materiale mi se pare o idee foarte bună pentru că poţi avea contacte cu materiale de care nu ai ştiut. Ca în orice altă bibliotecă, te duci să te inspiri. De duci să stai lângă o bucată de marmură şi să intri într-o anumită stare, să ştii ce să faci cu acea bucată. NOD deţine în acest moment tehnologie, deţine oameni care lucrează pe maşini. |n momentul în care vor avea şi materialele, spaţiul NOD va fi un serviciu complet, rotund, care cu singuranţă îi va ajuta pe cei care lucrează în acest domeniu, pe designeri, pe arhitecţi“, spunea Carla Szabo, într-un film pentru susţinerea campaniei de crowd-funding disponibil pe Startarium, o platformă online pentru susţinerea şi educarea antreprenorilor lansată în 2016 de Impact Hub cu sprijinul ING.

    Chemarea la crowd-funding a funcţionat, aşa că 211 de susţinători au donat 18.722 de euro pentru realizarea primei biblioteci de materiale din Europa de Sud-Est chiar în Bucureşti. Potrivit International Advertising Agency, nouă susţinători au ales pachetul de cofondator de 1.000 euro prin care au acces la toate datele privind planul business MATER şi vor putea contribui cu propria expertiză la dezvoltarea proiectului.
    ”Campania de crowd-funding ne-a validat ideea“, mai spune Sabina Baciu. Odată deschisă biblioteca, planurile nu s-au oprit aici.
    ”La MATER sunt în mare aceiaşi oameni de la NOD. Acum avem trei bibliotecari. Nu este un job pentru care să găsim uşor candidaţi, pentru că nu foarte mulţi oameni sunt obsedaţi de materiale. Avem planuri pe partea de evenimente, dar şi de cursuri practice. De asemenea, ne gândim la un magazin online de unde să poată fi cumpărate produsele realizate de comunitatea NOD“, mai precizează comunicatorul de la NOD/MATER.

    Ideile merg mai departe, chiar peste graniţe.

    ”Credem că acum România are multă nevoie de partea aceasta educativă în zona de industrii creative. Desigur, după ce ne vom îndeplini această misiune putem să migrăm spre consultanţă. MATER este prima bibliotecă de materiale din Europa de Sud-Est, iar planul nostru este de a internaţionaliza acest concept“, adaugă Sabina Baciu.

    Totuşi, în ciuda acestui entuziasm validat de scheme de finanţare solide, lipseşte un lucru. ”Ne lipseşte un partener de dialog la nivelul spaţiului public. Nu există un om care acum să se ocupe de acest domeniu nici la Ministerul Economiei, nici la Ministerul Culturii“, susţine Sabina Baciu.

    În România, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014 un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în Produsul Intern Brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. Până atunci ar fi necesar să apară şi un partener de dialog la nivelul statului.

  • Veşti proaste pentru şoferi. Noi reguli dure la inspecţia tehnică auto

    Proiectele au fost discutate de prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Ovidiu Wlassopol, şi de George Adrian Dincă, directorul general al Registrului Auto Român, arată un comunicat al ASF.

    Primul proiect se referă la efectuarea inspecţiilor tehnice de siguranţă pentru vehiculele cu avarii ale sistemelor de siguranţă rutieră. În Strategia pentru Siguranţa Rutieră, precum şi în Planul de implementare a acesteia, este prevăzută creşterea siguranţei rutiere prin îmbunătăţirea stării tehnice a parcului auto, iar una dintre măsuri presupune introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere majore.

    Această măsură presupune ca unui autovehicul, ale cărui sisteme de securitate rutieră sunt grav avariate în urma unui accident, să i se suspende inspecţia tehnică periodică (ITP), urmând ca după efectuarea reparaţiei să i se efectueze o verificare a conformităţii stării tehnice. Dacă în urma acestei verificări, autovehiculul îndeplineşte cerinţele funcţionale şi dimensionale, inspecţia tehnică periodică reintră în valabilitate. Această verificare va fi obligatorie doar pentru autovehiculele care au anumite tipuri de avarii ce pot pune în pericol siguranţa rutieră. Măsura va avea consecinţe asupra tuturor autovehiculelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alt mare producător românesc a intrat în insolvenţă

    Preşedintele Tribunalului Specializat Cluj, Răzvan Costea, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că a fost numit şi un administrator judiciar care va face propuneri în funcţie de stuaţia pe care o constată la SC Clujana SA.

    ”Tribunalul Specializat Cluj a admis cererea de insolvenţă a SC Clujana SA, s-a dechis procedura generală a insolvenţei şi s-a numit administrator judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania. Se va depune un raport, iar administratorul judiciar va face propuneri în funcţie de situaţia pe care o constată la debitoare. Ulterior se va putea discuta despre reorganizarea societăţii sau intrarea în faliment”, a spus Costea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tudose: Guvernul doreşte o colaborare cât mai bună cu mediul de afaceri

    „România este un mediu cu oportunităţi de noi investiţii şi de dezvoltare a proiectelor în derulare. Guvernul doreşte o colaborare cât mai bună şi continuă cu mediul de afaceri în vederea dezvoltării unei economii sustenabile” a afirmat şeful Executivului, Mihai Tudose, după ce s-a întâlnit cu o delegaţie a companiei Ford condusă de vicepreşedintele Andrew McCall.

    Potrivit uni comunicat de presă, premierul a menţionat că infrastructura este una dintre cele trei priorităţi, iar Guvernul se axează asupra accelerării proiectelor de infrastructură rutieră.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tudose: Guvernul doreşte o colaborare cât mai bună cu mediul de afaceri

    „România este un mediu cu oportunităţi de noi investiţii şi de dezvoltare a proiectelor în derulare. Guvernul doreşte o colaborare cât mai bună şi continuă cu mediul de afaceri în vederea dezvoltării unei economii sustenabile” a afirmat şeful Executivului, Mihai Tudose, după ce s-a întâlnit cu o delegaţie a companiei Ford condusă de vicepreşedintele Andrew McCall.

    Potrivit uni comunicat de presă, premierul a menţionat că infrastructura este una dintre cele trei priorităţi, iar Guvernul se axează asupra accelerării proiectelor de infrastructură rutieră.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR transformă 28 de sucursale în unităţi „cashless” cu regim exclusiv electronic, fără casierii

    Reţeaua BCR va dispune, astfel, de 41 de sucursale „cashless”, iar numărul acestora va creşte până la 125 pe parcursul anului 2018. Totodată, BCR va deschide, în acest an, 7 sucursale noi de tip Centru de Dialog Financiar, iar alte 58 vor fi modernizate, în baza unei investiţii totale de peste 50 de milioane de euro în următorii doi ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro