BusinessMagazin

Tag: depozitare

  • IKEA recheamă stâlpii pentru sistemul de depozitare ELVARLI ca măsură de precauţie

    Compania IKEA le recomandă clienţilor care au cumpărat stâlpul pentru sistemul de depozitare deschisă ELVARLI să îl dezasambleze şi să îl aducă la magazinul IKEA din Bucureşti, unde vor primi înapoi suma integrală plătită pentru produs. Stâlpul este o parte din sistemul de depozitare deschisă ELVARLI.

    Motivul rechemării produsului este o inserţie incorectă a piuliţei care face dificilă sau imposibilă crearea unei tensiuni suficiente pentru a fixa stâlpul între podea şi tavan. Riscul este ca sistemul de rafturi să se desprindă şi să cadă.

    IKEA nu a primit nicio plângere din partea clienţilor sau sesizări legate de accidentări, şi consideră că riscul producerii unor astfel de incidente este minim. Chiar dacă riscul este considerat scăzut, impactul unui astfel de incident ar putea fi sever şi, de aceea, IKEA ia măsurile de siguranţă necesare şi recheamă stâlpii ELVARLI. Suma plătită pentru produs va fi returnată integral.

    Produsul este rechemat în următoarele ţări: Italia, Olanda, Franţa, Norvegia, Austria, Belgia, Spania, Portugalia, Danemarca, Elveţia, Cehia, Suedia, România, Lituania, Slovacia, Insulele Spaniei şi Finlanda. Nu există produse de la furnizorul afectat în alte ţări. Doar 3.800 de stâlpi au fost vânduţi în toată lumea înainte ca riscul să fie detectat.

    Din magazinul IKEA din Bucureşti au fost cumpăraţi 25de stâlpi pentru sistemul de depozitare deschisă ELVARLI, la preţul de 140 lei, începând din vara anului 2016, cu următorul cod de produs: 402.961.70.

    Magazinul IKEA din Băneasa nu mai are aceste produse la vânzare şi nu a primit nicio sesizare de la clienţi în privinţa niciunuia dintre acestea.
     

  • Se poate prăbuşi avionul dacă nu închidem telefoanele când zburăm?

    Motivul pentru care însoţitorii de zbor solicită închiderea telefoanelor mobile la aterizare şi decolare are legătură cu interferenţa electronică cu echipamentele de zbor pe care folosirea simultană a mai multor dispozitive ar putea-o genera, potrivit declaraţiilor unui fost pilot american citat de Reader’s Digest.

    ”În cazul în care, spre exemplu, 12 persoane decid să sune pe cineva înainte de aterizare, instrumentele mele de ghidare vor oferi indicatori falşi, care ar putea spune că ne aflăm la o înălţime mai mare decât suntem”, spune Jim Tilmon, un fost pilot al American Airlines.

    Pilotul a explicat şi motivele pentru care însoţitorii de zbor solicită depozitarea laptopurilor la aterizare şi decolare.

    „În ce priveşte laptop-urile, nu vă punem să le depozitaţi  din cauza interferenţei electronice, ci din cauza faptului că acestea s-ar transforma în adevărate proiectile dacă le ţineţi în braţe, în cazul unor turbulenţe. Nu cred că îşi doreşte cineva să fie lovit de un MacBook cu 200 de mile/oră. Nu încercăm să vă întrerupem distracţia când vă cerem să vă scoateţi căştile din urechi. Vrem doar să ne auziţi în cazul unei urgenţe.”

  • Silozul Carani, un nou jucător în zona agrobusiness

    Deşi judeţul Timiş are cele mai multe unităţi de stocare a bunurilor agricole din întreaga ţară, a atras o nouă investiţie într-un siloz, la Carani. Depozitul a fost preluat de SIF1 în urmă cu doi ani şi redeschis acum, după investiţii în retehnologizare, iar miza este să ajungă într-un an la o cifră de afaceri anuală de 20 de milioane de lei.

    „170.000de tone“ este o exprimare care nu spune neapărat multe, dar vizitarea silozului de la Carani, în judeţul Timiş, inaugurat recent, aduce dimensiunea într-un plan concret: fiecare dintre cele nouă celule ale silozului este similară, ca mărime, cu un bloc de patru etaje. Silozul de la Carani este cel mai mare depozitar independent din România, fără a lua în calcul spaţiile existente în porturi. Termenul „independent“, explică reprezentanţii SIFI, divizia imobiliară a SIF1, se referă la faptul că la Carani nu se desfăşoară activităţi de producţie sau de trading – toată activitatea se rezumă la servicii. „Este mai uşor să lucrezi cu traderii atunci când nu tranzacţionezi“, explică, la inaugurarea depozitului, Dan Dolghin, director general al SIFI TM Agro.

    SIF Banat-Crişana (SIF1), cel mai mare SIF după active, controlează unul dintre cele mai importante portofolii în imobiliare şi agricultură. SIF1 a înfiinţat în vara lui 2013 SIF Imobiliare (SIFI), transferând în portofoliul noii companii participaţii în valoare de aproximativ 100 de milioane de lei. SIF Imobiliare a constituit apoi mai multe firme, printre care şi SIFI TM agro, societate prin care a cumpărat spaţii comerciale şi active agricole. Astfel, unitatea de stocare a aparţinut iniţial de compania Aton Transilvania, intrată în faliment după 2011, şi a fost achiziţionată de către SIFI TM Agro în 2014; valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, dar potrivit informaţiilor din piaţă aceasta s-ar putea plasa între 9 şi 12 milioane de euro.

    Potrivit datelor centralizate la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, România are 4.691 de depozite autorizate pentru cereale, cu o capacitate totală de peste 22 milioane de tone; din aceste spaţii, 1.141 sunt silozuri, cu o capacitate de depozitare de aproape 11 milioane de tone, diferenţa fiind reprezentată de magazii. Cele mai multe unităţi de stocare se găsesc în Timiş, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa şi Teleorman. Cu alte cuvinte, sunt destule spaţii pentru a depozita producţia agricolă: în 2015, spre exemplu, producţia a fost de 19 milioane de tone, iar în 2014 de 21 de milioane de tone, sub capacitatea totală de stocare. Asta doar în teorie, pentru că împărţirea pe regiuni nu este conformă cu producţia locală, iar spaţiile de depozitare nu pot deservi decât o anumită suprafaţă, de regulă pe o rază de câteva zeci de kilometri.

    Potrivit ZF, în Timiş s-a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie a anului care a primit avizul final al Ministerului Agriculturii: compania Agro Nevada Tim, controlată de antreprenorul român Mateiu Corvin Petru, a achiziţionat circa 260 de hectare de teren în localitatea Voiteg, judeţul Timiş, în perioada ianuarie-martie 2016, pentru 2,4 milioane de euro. Preţul de achiziţie a fost de 9.180 euro pe hectar, de două ori mai mare decât valoarea medie a tranzacţiilor realizate de la începutul anului, deoarece pe terenul respectiv există o baltă pentru irigaţii.

    Silozul Carani este situat strategic în una din cele mai importante zone agricole din ţară, la câţiva kilometri de Timişoara. Cifrele arată că este cel mai mare hub logistic agricol din ţară, cu o capacitate de recepţie/livrare de 5.000 tone zilnic şi cu o capacitate totală de depozitare de 170.000 de tone. Investiţia beneficiază, de asemenea, de o infrastructură feroviară, dispusă la linia electrificată. Reprezentanţii spun că obiectivul este de a transforma silozul din Carani într-un hub agrobusiness prin reunirea, în acelaşi spaţiu, a tuturor funcţiilor implicate în domeniul tradingului de cereale: producători, distribuitori, furnizori de materiale şi servicii logistice şi cumpărători de produse agricole.

    „Avem capacitatea de a încărca o garnitură de tren completă în 24 de ore, indiferent de condiţiile atmosferice şi de a asigura manevra vagoanelor prin partida proprie“, explică Dan Dolghin. De asemenea, cele nouă celule din cadrul silozului sunt dotate cu un sistem de răcire care poate modifica temperatura în funcţie de materiile prime păstrate.
    Reprezentanţii silozului se aşteaptă să intre pe profit în doar câteva luni – ulterior, veniturile operaţionale vor susţine funcţionarea silozului, cred ei. Chiar dacă preferă depozitarea pe termen lung, aceasta eliminând într-o anumită măsură costurile legate de încărcare şi descărcare, cei de la Carani spun că vor să ajungă la un rulaj de peste 200.000 de tone pe an. „Vrem să ajungem la o cifră anuală de afaceri de 20 de milioane de lei“, a spus Marius Pantea, membru în consiliul de administraţie al SIFI TM Agro.

    Investiţiile făcute în îmbunătăţirea unităţii s-au rezumat momentan la sistemul informatic şi cel de automatizare a proceselor, dar există deja un plan de investiţii pentru 2017. Silozul Carani are în componenţă două zone de depozitare: silozul metalic, compus din nouă celule în care încap 17.000 de tone de cereale cum este grâul, şi silozul de beton cu o capacitate totală de 19.980 tone, ambele retehnologizate cu echipamente din Germania. Toate utilajele interne (elevatoare, şnecuri sau transportoare cu lanţ) sunt dimensionate pentru o capacitate de transport de 250 tone echivalent grâu, cu trei zone de recepţie cereale. Există de asemenea posibilitatea de a efectua toate operaţiile de condiţionare uzuale pentru industria depozitării de cereale: reducerea conţinutului de corpuri străine, uscarea pentru reducerea nivelului de umiditate sau dezinsecţia produselor ce vin din lan cu insecte dăunătoare. Monitorizarea calităţii cerealelor depozitate se face cu laboranţii gradatori angajaţi ai SIFI TM Agro folosind dotările laboratorului, în care pot fi făcute toate analizele uzuale în industrie.
     

  • O comună din Cluj cere să fie instaurată starea de alertă. Vezi aici care este motivul

    Potrivit unui comunicat al Primăriei Floreşti transmis, luni, semnat de primarul Horea Şulea, operatorul de salubritate din comună a fost notificat de societatea care administrează rampa pe care se depozitau până acum deşeurile de suspendarea contractului, motivând că rampa s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi.

    “Am solicitat Prefecturii Cluj acordul pentru declararea stării de alertă pe raza omunei Floreşti, ca urmare a situaţiei serviciilor de salubritate, situaţie concretizată prin imposibilitatea depozitării deşeurilor menajere de la populaţie într-o rampă autorizată. Operatorul de salubritate din Floreşti, Quatro Eco Salub, a fost notificat de către SC Salprest Rampă de suspendarea contractului care permitea operatorului depozitarea deşeurilor în rampa acestei societăţi. Aceasta a motivat suspendarea contractului prin faptul că rampa pe care o operează s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi. Transportul deşeurilor menajere la rampe din alte judeţe cu autospecialele de colectare este imposibil având în vedere că aceste transporturi ar dura aproximativ 10 ore per autospecială”, se arată în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O comună din Cluj cere să fie instaurată starea de alertă. Vezi aici care este motivul

    Potrivit unui comunicat al Primăriei Floreşti transmis, luni, semnat de primarul Horea Şulea, operatorul de salubritate din comună a fost notificat de societatea care administrează rampa pe care se depozitau până acum deşeurile de suspendarea contractului, motivând că rampa s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi.

    “Am solicitat Prefecturii Cluj acordul pentru declararea stării de alertă pe raza omunei Floreşti, ca urmare a situaţiei serviciilor de salubritate, situaţie concretizată prin imposibilitatea depozitării deşeurilor menajere de la populaţie într-o rampă autorizată. Operatorul de salubritate din Floreşti, Quatro Eco Salub, a fost notificat de către SC Salprest Rampă de suspendarea contractului care permitea operatorului depozitarea deşeurilor în rampa acestei societăţi. Aceasta a motivat suspendarea contractului prin faptul că rampa pe care o operează s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi. Transportul deşeurilor menajere la rampe din alte judeţe cu autospecialele de colectare este imposibil având în vedere că aceste transporturi ar dura aproximativ 10 ore per autospecială”, se arată în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spun balcoanele din Bucureşti despre locuitorii Capitalei

    Ce obiecte ţin bucureştenii în balcoane, cum preferă să îşi amenajeze aceste spaţii şi ce activităţi desfăşoară în cadrul acestora sunt câteva din întrebările la care răspunde un studiu desfăşurat între 4 şi 29 aprilie de Cult Market Research împreună cu studenţii practicanţi ai Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială.

     

    Participanţii la studiu au afirmat că obişnuiesc să îşi urmărească vecinii de pe balcon, susţinând că sunt urmăriţi, la rândul lor, de aceştia. Balcoanele bucureştenilor sunt de cele mai multe ori mici, înghesuite, dezorganizate şi mai puţin îngrijite decât celelalte spaţii ale locuinţelor. Balcoanele sunt mai degrabă extensii ale locuinţei, nu spaţii independente ce ar putea fi folosite pentru relaxarea locatarilor. Bucureştenii care au deschis uşa celor care au realizat studiul utilizează balcoanele mai degrabă ca spaţii de depozitare sau de uscare a rufelor. În aceste încăperi se ţin ascunse de ochii curioşilor proviziile de iarnă, produsele de îngrijire a locuinţei şi alte obiecte, cu mai multă personalitate, precum: unelte, biciclete sau narghilele. Uscătoarele de rufe şi dulapurile sunt obiectele cel mai frecvent întâlnite în balcoanele bucureştenilor, acestea având roluri utilitare în cadrul locuinţelor.

    Din vizitele etnografice, cercetarea a scos la iveală patru tipuri de balcoane ce pot fi descoperite în locuinţele din Bucureşti. Balconul ca spaţiu de depozitare este cel mai întâlnit tip, în acest loc fiind adunate obiecte diverse ce pot fi recunoscute rapid. Fratele balconului ”depozit” este balconul dezordonat. Aşa cum îi zice numele, dezordinea este cea care nu îţi permite să identifici cu uşurinţă obiectele depozitate.

    Balconul – spaţiu al relaxării este mai rar întâlnit decât celelalte tipuri, însă odată ce ai intrat în el, privirea îţi este încântată. În interiorul acestor balcoane, fotoliile confortabile şi măsuţele de cafea te invită să iei o binemeritată pauză de relaxare şi să savurezi un ceai sau un pahar de vin la sfârşitul zilei.

    Unii dintre locuitorii capitalei au decis să îşi transforme balconul într-un spaţiu dedicat pasiunii lor, astfel a luat fiinţă categoria balconul – atelier. În aceste spaţii sunt rapid identificate instrumentele şi uneltele ce fac posibile noi creaţii.

    O subcategorie “bonus” este balconul – înghesuit. Unii dintre locuitorii apartamentelor vizitate au menţionat că lipsa spaţiului este principala problemă pentru aceştia. De aceea, indiferent de categoria în care se încadrează balconul bucureştenilor, acesta poate fi identificat ca un balcon înghesuit.

    Balcoanele vizitate sunt spaţii pe care le împart, în medie, trei persoane. Uneori, bucureştenii intervievaţi privesc de la balcon în “curtea vecinului”, dar nu se simt nicicum vinovaţi pentru că vecinii lor fac acelaşi lucru: „Da, da şi din plictiseală mai fac asta, de distracţie şi da, mai ies, mai ies pe balcon dacă e vremea frumoasă, mai fac asta.” (Femeie, 20 de ani). Cu toate că unele dintre obiectele depozitate pe balcon sunt neimportante, acestea continuă să fie păstrate deoarece, cel puţin declarativ, vor fi supuse unor recondiţionări, vor fi refolosite sau vor fi donate: “Am diverse perechi de tenişi şi adidaşi. Mă gândesc, uneori, că poate o să ajung să le donez cuiva care ar putea să le folosească în continuare.” (Bărbat, 19 ani).

    Chiar dacă dezordinea este unul dintre aspectele care îi nemulţumeşte pe participanţii la studiu, ei recunosc că sunt mai degrabă preocupaţi să cureţe alte încăperi ale locuinţei decât balconul: ,,Asta mi se pare o întrebare-capcană, dar voi răspunde! Să zic… de două ori pe an…  maxim… fac curăţenie generală.” (Bărbat, 24 de ani).

    Mai mult decât atât, pentru unii dintre participanţii la studiu, balconul este un spaţiu al riscului. De la balcon pot fi pierdute diverse obiecte din locuinţă precum telecomenzile sau telefoanele mobile. “Când scutură lumea pilotele şi găseşti jos, pe ciment, telecomenzi, multe telecomenzi…. Şi un telefon a căzut odată. S-a făcut praf, ţăndări şi nu a mai putut fi reparat.” (Femeie, 20 de ani)

    Dacă locuitorii intervievaţi şi-ar renova balconul, ei ar opta pentru vopsele în culori neutre, ar aloca sarcinile unor rude sau unor meşteri pricepuţi şi ar investi, în medie, 1000 de lei.

  • Soluţie inedită de depozitare. Patul care funcţionează şi ca dulap – VIDEO

    Compania franţuzească Parisot s-a gândit la persoanele care trăiesc în apartamente mici şi nu au spaţiu suficient de depozitare. Francezii au creat un pat care funcţionează şi ca spaţiu de depozitare, cu rafturi şi sertare.

    Vedeţi aici şi 30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic

  • 30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Bicicleta şi-a câştigat un loc de prim rang în transportul urban, dar depozitarea sa, mai ales într-o garsonieră sau un apartament mic este o problemă reală. Iată câteva soluţii prin care bicicleta îşi poate găsi un loc, pe tavan, într-un rastel, suspendată de un raft sau chiar de elemente vechi de bicicletă. Şi cele mai multe sunt cât se poate de simple şi le puteţi imporviza singur, fără prea mare bătaie de cap.

  • Piaţa de e-fulfillment a ajuns la 10 milioane de euro în 2015

    Externalizarea prin e-fulfillment începe să devină o practică şi în România, numărul antreprenorilor care vor să reducă semnificativ costurile, prin încredinţarea proceselor operaţionale şi logistice unui e-fulfiller, crescând constant, potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii Frisbo. Astfel, în 2015, piaţa locală de profil a ajuns la 10 milioane de euro, urmând să se dubleze anul acesta, potrivit Frisbo, primul furnizor de servicii complete de e-fulfillment din România.

    E-fulfillment este serviciul prin care un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor.

    Creşterea e-commerce-ului românesc a urcat e-fulfillment-ul local la 10 milioane de euro în 2015. Pe fondul evoluţiei înregistrate în ultima perioadă, specialiştii Frisbo estimează că în acest an valoarea pieţei se va dubla. ”Deşi, în urmă cu doi ani, România nu era obişnuită cu conceptul de e-fulfillment, acum start-up-urile şi magazinele medii din e-commerce-ul autohton au început să ia în calcul tot mai mult externalizarea proceselor operaţionale şi logistice, care asigură reducerea costurilor cu până la 50%. În ţara noastră au început să apară, în ultimul an, soluţii de e-fulfillment care asigură parţial anumite servicii pe care noi le punem la dispoziţie. Din start am stabilit ca Frisbo să fie o soluţie completă de e-fulfillment care să ofere depozitare, pick&pack, factură, AVB şi call center”, declară Bogdan Colceriu, CEO Frisbo.

    În 2015, Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România, activă pe piaţă din februarie 2014, a înregistrat un rulaj de marfă de două milioane de euro, dublu faţă de valoarea raportată în anul anterior. Cele mai accesate servicii Frisbo în cursul anului trecut au fost depozitarea şi pick&pack-ul, iar circa 30% dintre clienţi au optat şi pentru call-center.

    ”Recent au început să apeleze la noi comercianţii care fac dropship pentru alte magazine online, aceştia având nevoie de un proces rapid şi simplu incluzând strict depozitare, pregătire de documente, ambalare şi livrare. Acum avem discuţii şi cu antreprenori din regiune, inclusiv din Polonia, o ţară obişnuită cu acest concept, care vor să vândă produse aici prin e-fulfillment”, spune Bogdan Colceriu.

    Un magazin autohton care procesează zeci de comenzi pe zi, plăteşte, în total, pentru externalizarea în regim de e-fulfillment, câteva sute de euro. Chiar şi când numărul comenzilor se ridică la câteva sute pe zi, costul nu depăşeşte 1.000 de euro pe lună, conform CEO-ului Frisbo. În schimb, costurile sunt semnificativ mai mari în afara ţării, cu cel puţin 50% peste costurile din România.

    Chiar dacă tarifele pentru e-fulfillment sunt mult mai mici în ţara noastră, numărul retailer-ilor online care externalizează procesele operaţionale şi logistice este încă destul de redus faţă de cel înregistrat în străinătate, unde circa o treime din piaţa de e-commerce lucrează în regim e-fulfillment, potrivit datelor Frisbo.

    Frisbo este prima platformă de e-fulfillment de pe piaţa locală, lansată la începutul lui 2014 de Okian, unul dintre principalii comercianţi de carte din România, cu o investiţie de 500.000 de euro. Cu sediul central în Braşov, Frisbo deţine o infrastructură de 1.400 de metri pătraţi din care îşi propune să deservească mai multe magazine online. 

  • A apărut o nouă piaţă: cea a spaţiilor de depozitare de lux

    Pentru unii nu numai locuinţa personală, ci şi spatiul  de depozitare trebuie să aibă tot confortul, apărând astfel o piaţă a spaţiilor de depozitare de lux. Principalii clienţi sunt reprezentaţi, scrie Wall Street Journal, de persoanele care se mută din suburbii în case mai mici din cartiere din metropole americane şi, ca atare, nu mai pot ţine acasă tot ce ţineau altădată.

    Se caută astfel locuri de depozitare pentru colecţiile de maşini de lux, pe care proprietarii să le îngrijească, dar şi să le expună. Cum aceştia au şi familii, se preferă spaţiile suficient de încăpătoare cât să permită amenajarea unui loc de relaxare, poate chiar şi de dormit şi chiar şi a unei bucătării destul de mari încât să se poată organiza mese pentru un număr mai mare sau mai mic de invitaţi. Unele sunt prevăzute şi cu pivniţă de vinuri, iar dezvoltatorii au început să le promoveze chiar ca spaţii destinate practicării unor hobby-uri, clienţii având posibilitatea să le aranjeze cum doresc ei, putând instala acolo şi un studiou de înregistrări sau atelier de pictură dacă doresc.

    Există însă şi o altă variantă a depozitului de lux, care se adresează în special doamnelor şi care nu presupune deplasarea la spaţiul de stocare alocat. În aceste locuri se ţine garderoba bogată care nu încape în locuinţă, precum şi accesoriile aferente ei, articolele fiind preluate de la domiciliul clientelor, întreţinute cu grijă, şi aduse acestora când au nevoie de ele chiar şi la mare distanţă.