BusinessMagazin

Tag: deficit bugetar

  • Cinic vobind, războiul din Ucraina este cea mai mare oportunitate economică, politică şi militară pe care o are România pentru următoarele decenii

    În istoria noastră, multe evenimente pozitive sunt legate de războaie şi prăbuşirea unor imperii: rezultatul Primului Război Mondial şi căderea imperiului austor-ungar ne-au adus Marea Unire din 1918, prăbuşirea URSS a dus la căderea comunismului şi eliberarea noastră din punct de vedere politic, războiul din Iugoslavia a reprezentat un moment de cotitură pentru intrarea noastră în NATO în 2004 şi în Uniunea Europeană în 2006, după ce pierdusem primul val.

    Acum, războiul din Ucraina ne-a deschis din nou, după 15 ani de la intrarea noastră în UE, cea mai mare oportunitate militară, politică şi în primul rând economică pe care o avem şi din care putem trăi cel puţin următoarele două-patru decenii.

    Atacarea militară a Ucrainei de către Rusia lui Putin, care caută să recupereze gloria politică şi mediatică a unei superputeri – URSS – pentru că economic a pierdut orice luptă (Rusia, cu toate resursele naturale şi suprafaţa imensă, are un PIB de numai 1.500 de miliarde de dolari, în timp ce Statele Unite au 23.000 de miliarde, China – 17.000 de miliarde, iar Uniunea Europeană are 17.000 de miliarde), ne-a deschis nişte uşi unice:

    Militar – Americanii şi NATO trebuie să întărească din punct de vedere militar România, frontiera de Est a acestei Alianţe, ceea ce implică baze militare în ţară, cu toate investiţiile de rigoare. În joc sunt miliarde de dolari, care vin şi vor veni pentru construcţia şi consolidarea acestor baze militare. România devine punct cheie în strategia NATO referitoare la războiul din Ucraina şi împiedicarea Rusiei de a avansa dincolo de Ucraina.

    Politic – La finalul lui 2021, în plină criză politică internă, nimeni nu a înţeles decizia preşedintelui Iohannis, care a venit cu soluţia “utopică” a unui guvern PNL-PSD, ceea ce era de neconceput. Această soluţie, coroborată cu apariţia războiului, a făcut linişte pe scena politică. Dacă nu sunt sinucigaşe, cele două partide vor conduce ţara şi după alegerile de anul viitor. Mai mult decât atât, cele două partide vor fi ajutate de americani şi europeni să nu se împuşte reciproc, pentru că nimeni nu are interes ca scena noastră politică să sară în aer. Mai mult decât atât, economia, companiile şi liderii de business susţin această soluţie politică care aduce şi linişte în economie.

    Economic – Prin apariţia acestui război, România devine dintr-o dată un punct important pentru investiţii. Nu poţi să ai linişte militară fără linişte politică şi fără linişte economică. Washingtonul şi Bruxellesul au tot interesul ca economia României să fie stabilă şi să crească. Nimeni nu are chef ca România să deraieze din punct de vedere macroeconomic, valutar sau al finanţărilor externe şi interne.

    Pe masă sunt finanţări de 100 de miliarde de euro – fonduri europene şi PNRR, plus fondurile care vor veni din investiţii străine directe, de cel puţin 10 miliarde de euro pe an, investiţiile companiilor româneşti (la fiecare euro investiţie străină apare şi un euro investiţie românească) şi nu în ultimul rând investiţiile publice.

    Cred că aţi remarcat că în ultimul an au luat avânt ca niciodată lucrările de infrastructură. Practic se lucrează la foc automat, iar nordul ţării, cea mai văduvită zonă din punct de vedere al investiţiilor statului şi private, a devenit o prioritate. Cred că dacă Umbrărescu ar avea un număr triplu de oameni ar face în câţiva ani ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Pentru prima dată, principala problemă nu este legată de bani, pentru că bani sunt, ci de oameni care să lucreze.

    Prin reconfigurarea fluxurilor comerciale şi financiare globale din cauza pandemiei şi războiului din Ucraina, România va atrage mai multe investiţii străine. Deja se vede acest lucru, pentru că anul trecut ISD-urile au depăşit, pentru prima dată după 2008 (când am avut ISD-uri de 9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie) 11 miliarde de euro. Iar aceste investiţii străine vor continua să vină.

    Planul de reconstrucţie al Ucrainei va ajunge în prima fază la 1.000 de miliarde de euro/dolari. Chiar dacă războiul este în plină desfăşurare şi o pace nu se vede la orizont, americanii deja fac planurile pentru anii sau deceniile de reconstrucţie.

    În primii ani Ucraina nu va putea acoperi intern necesarul de reconstrucţie pentru că nu are suficiente capacităţi de producţie, multe fiind distruse de război. Aşa că o parte din produse, servicii vor veni din alte ţări. România este cea mai aproape de zona distrusă de război, iar în aceste condiţii s-ar putea să vedem multe investiţii făcute în România care vor avea ca destinaţie de livrare Ucraina. Iaşiul, Suceava, Botoşani, Vaslui devin dintr-o dată puncte importante din punct de vedere logistic şi al locului de amplasare al investiţiilor.

    Din cauza distrugerii capacităţii de export a Ucrainei, pe mare şi pe uscat, porturile de la Galaţi, Brăila, Constanţa, lăsate în urmă din punct de vedere al investiţiilor, vor ajunge să fie o prioritate.

    Orice miliard care va cădea de la masa celor care decid modalitatea de reconstrucţie a Ucrainei va susţine România din punct de vedere economic.

    Având în vedere noul context, legat de accesul la resursele Rusiei, România este presată să caute prin sertare, ca să vadă dacă are resurse care au sens din punct de vedere comercial şi care pot acoperi lipsa unor resurse la nivelul ţărilor occidentale. Măcar aşa vom şti şi noi dacă “munţii noştri aur poartă”.

    Deşi este criză pe pieţele occidentale, multinaţionalele şi companiile româneşti nu au tăiat investiţiile, nu au dat oameni afară, nu au redus salariile. Inflaţia ajută companiile, chiar dacă taie din puterea de cumpărare a consumatorilor. Multă lume este conştientă că trebuie să rămână în piaţă cu orice preţ, pentru că sunt şanse mari ca economia să-şi revină mai rapid.

    Spre deosebire de criza anterioară, acum nu există o presiune pe guvern de a reduce drastic deficitul bugetar, adică de a strânge cureaua. Nu se pune problema de disponibilizări şi nici de tăieri salariale, ca în 2009-2010. Marii finanţatori externi au căzut de acord că deficitul bugetar al României va fi redus prin creşterea PIB-ului.

    Schimbarea condiţiilor economice din lumea occidentală – scăderea inflaţiei, mai rapidă decât aşteptările, evitarea recesiunii – a ajutat Ministerul Finanţelor să se împrumute în ianuarie pentru o bună parte din an, asigurându-şi necesarul pentru finanţarea deficitului bugetar din acest an şi a datoriilor care ajung la scadenţă, un necesar de finanţare de 160 de miliarde de lei. Fără presiunea Ministerului de Finanţe de a face rost de bani, piaţa bancară începe să aibă lichiditate, ajutând astfel dobânzile să scadă. Programul de garanţii pentru acordarea de credite de către bănci va continua, ceea ce va susţine acordarea de credite, şi în final economia. Bruxellesul va aproba aproape tot ce vine de la Bucureşti în materie de garanţii şi ajutoare de stat. Numai să avem ce să trimitem spre aprobare.

    Toată lumea este conştientă că România trebuie susţinută din punct de vedere economic pentru a fi o barieră împotriva expansiunii ruşilor şi o trambulină pentru reconstrucţia Ucrainei. Pandemia şi primul an de război ne-au adus 100 de miliarde de euro în plus la PIB, de la 220 de miliarde de euro la 320 de miliarde de euro, în acest an. Sigur americanii şi europenii ne vor ajuta să nu deraiem din punct de vedere politic şi militar, dar acum să vedem ce pun cei de la putere pe masă, astfel încât să profităm de războiul din Ucraina. Dacă nu ar fi venit războiul din Ucraina, nu am fi avut aceste oportunităţi.

  • Noile sancţiuni ale Occidentului încep să muşte din economia Rusiei, în timp ce Moscova este nevoită să recunoască impactul asupra deficitului bugetar

    Cea mai recentă rundă de sancţiuni occidentale împotriva Rusiei, venite ca răspuns la războiul declanşat de Putin în Ucraina, începe să se resimtă în economia ţării, scrie CNBC.

    Ministrul rus de Finanţe Anton Siluanov le-a spus marţi jurnaliştilor că un plafon al preţului petrolului impus de marile economii ale G7 (Grupul celor şapte), precum şi de Uniunea Europeană şi Australia, reduce veniturile din exporturile Rusiei şi ar putea duce la creşterea deficitului bugetar al Moscovei la mai mult de 2%, procentul estimat pentru anul viitor.

    Plafoanele de preţ pentru exporturile de petrol brut şi rafinat ale Rusiei ar putea forţa Kremlinul să reducă producţia cu între 5% şi 7% anul viitor, a declarat vineri agenţia de presă RIA, citată de viceprim-ministrul Alexander Novak. Cu toate acestea, Moscova ar trebui să poată finanţa deficitul prin emisiunea de obligaţiuni interne şi fondul său de rezervă, au sugerat oficialii.

    De asemenea, cele 27 de ţări ale UE au convenit în iunie să interzică achiziţionarea ţiţeiului rusesc începând cu 5 decembrie.

    „Este încă prea devreme pentru a evalua pe deplin impactul plafonului G7 al preţului petrolului şi al interdicţiei UE asupra importurilor de ţiţei rusesc, care a intrat în vigoare la 5 decembrie, dar primele semne sugerează că economia Rusiei începe să se simtă afectată”, a spus Nicholas Farr, economist specializat în dezvoltare la Capital Economics.

    „Cantităţile mari de date analizate arată că exporturile de petrol rusesc au scăzut de când au fost introduse sancţiunile, iar diferenţa dintre preţurile ţiţeiului Brent faţă de preţurile petrolului din Urali s-a extins la un maxim al ultimelor şase luni”.

    Farr a sugerat că acest lucru va agrava impactul asupra veniturilor energetice ale Rusiei din cauza scăderii preţurilor globale din ultimele luni. Benchmark-ul Brent crud a scăzut de la un vârf de aproximativ 98 dolari pe baril în octombrie la aproximativ 77 dolari la începutul acestei luni, revenind la aproximativ 84,50 dolari/baril până marţi dimineaţă în Europa.

    Între timp, rubla rusă a scăzut cu aproape 10% faţă de dolar săptămâna trecută, făcând-o de departe cel mai prost performer dintre ţările emergente după ce anterior sfidase aşteptările pentru o mare parte a anului.

    Farr a sugerat că o consecinţă cheie a slăbirii rublei va fi presiunea ascendentă asupra inflaţiei din cauza costurilor mai mari de import. Banca Rusiei (CBR) şi-a încheiat ciclul de reduceri ale ratei dobânzii în octombrie şi, după ce şi-a menţinut politica monetară neschimbată în decembrie, a avertizat că riscurile inflaţioniste „prevalează” asupra celor dezinflaţioniste.

    Dacă rubla continuă să scadă în 2023, Farr a sugerat că CBR ar putea fi forţată să analizeze reintroducerea majorărilor ratelor pentru a menţine inflaţia sub control, iar Capital Economics consideră că erodarea rezistenţei Rusiei la sancţiunile occidentale va apărea ca o temă cheie a anului 2023.

    „Rusia a beneficiat în mod semnificativ de creşterea termenilor săi de schimb (TOT) de la preţurile ridicate ale mărfurilor în 2022, dar… acest sprijin pentru economie pare acum să se estompeze”, a declarat Farr vineri.

    „Credem că economia Rusiei va suferi o nouă contracţie în 2023. Între timp, scăderea veniturilor din energie înseamnă că bilanţul Rusiei va fi supus stresului.”

    Fiind un pilon cheie de putere pentru economia rusă în acest an, Capital Economics se aşteaptă ca excedentul de cont curent să „scadă rapid în lunile următoare”.

    „Există un risc mare ca din 2024 să fie necesară o reechilibrare externă mare, ceea ce va menţine creşterea extrem de lentă”, a adăugat acesta.

     

     

  • Finanţele statului după trei trimestre din 2022: Deficitul bugetar urcă la 42 mld. lei. Veniturile cresc cu 23%, dar şi cheltuielile accelerează la +19%. Jumătate din deficitul de 80 mld. lei din 2022 ar urma să fie generat în ultimele trei luni din an

    Veniturile bugetului de stat au fost de 332 mld. lei în primele nouă luni din 2022, un plus de 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. În acelaşi timp, cheltuielile au crescut cu 19% la 373 mld. lei, rezultând un deficit al bugetului general consolidat de 42 mld. lei, adică puţin peste 3% din PIB. Cu toate acestea, deficitul buegtar programat pentru 2022 este de 80 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că în sfertul rămas din 2022, guvernul ar genera jumătate din deficitul pe tot anul.

    „Evoluţia favorabilă a acestora (veniturilor – n. red.) fost influenţată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), contribuţiilor de asigurări şi impozitului pe profit”, scriu reprezentanţii Finanţelor în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,2%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 103,44 mld. lei în primele nouă luni, în creştere cu 9,7% an/an.

    Creşterea din încasările din impozitul pe profit a fost de 34%, până la 18 mld. lei în primele nouă luni din an „susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (29,3% an/an, respectiv +3,9 mld lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,8 mld lei).” Veniturile din accize au însumat 26 mld. lei în perioada amintită, o creştere de 1,9% na/an.

    Din TVA statul a încasat aproape 70 mld. lei, o creştere de 22% faţă de ianuarie-septembrie 2021.

    Cheltuielile bugetului general consolidat au însemnat 373 mld. lei, în creştere cu 19% faţă de perioada similară din 2021.

    Cheltuielile de personal au însumat 87 mld. lei, în creştere cu 6%, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 49 mld lei, în creştere cu 16%, iar cheltuielile cu dobânzile au fost de 21 mld. lei, în creştere cu 64%. „Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 8,13 mld lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, justifică Finanţele creşterea cheltuielilor cu dobânzile.

    Cheltuielile cu asistenţa socială, pensiile, au fost de 132 mld. lei, în creştere cu 18% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Investiţiile din bugetul de stat, dar şi cele din fonduri europene, au accelerat în a doua parte a anului. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,76 mld lei, în creştere cu 14,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.”

    Din bugetul de stat, guvernul a cheltuit cu investiţiile 19 mld. lei, mai mult cu 14% faţă de primele nouă luni din 2021, mai arată execuţia bugetară la septembrie.

     

     

     

     

  • BREAKING: Guvernul iese pe pieţele externe pentru a se împrumuta pe 4 şi pe 7 ani în eurobonduri

    Ministerul Finanţelor, condus de social-democratul Adrian Câciu, a ieşit pe pieţele internaţionale pentru a se împrumuta în euro în vederea acoperirii deficitului bugetar şi pentru refinanţarea unor datorii. Astfel Ministerul vrea să se finanţeze în euro, pe 4 şi pe 7 ani, la o dobândă formată din nivelul midswap plus 255 puncte de bază respectiv midswap plus 415 puncte de bază, adică 5,13% şi 6,75%, potrivit datelor din platforma Bloomberg şi calculelor ZF.

    Bookrunners ai acestei emisiuni sunt Citi, Erste, JP Morgan, Raiffeisen Bank International şi Societe Generale.

    “Necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental pentru anul 2022 se revizuieşte la suma de aproximativ 148,6 miliarde lei, determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar de 5,8% din PIB (aproximativ 80,1 miliarde lei), urmare a rectificării bugetare aprobată prin Ordonanţa Guvernului nr. 19/2022 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022, precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2022, în sumă de cca 68,5 miliarde lei”, potrivit MFP.​

    Aceasta urmează să fie a patra ieşire pe plan extern a MFP în 2022, până acum sumele atrase fiind de 3,85 mld. dolari plus 2,5 mld. euro.

    La începutul lunii ianuarie MPF a atras 2,1 mld. dolari pe pieţele externe iar peste doar două săptămâni, la finele lunii, a mai împrumutat 2,5 mld. euro prin vânzarea de eurobonduri. În mai statul a atras 1,75 mld. dolari.

  • Execuţia bugetară la iulie: Veniturile statului au frânat uşor, dar cheltuielile au accelerat. Deficitul bugetar a ajuns la 27 de mld. de lei, însă şi cheltuielile cu investiţiile s-au mai revigorat

    Finanţele au avut venituri în valoare de 258 de mld. de lei în primele şapte luni din 2022, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceeaşi vreme, cheltuielile au fost de 285 mld. lei, în creştere cu 16%, un ritm superior faţă de primele şase luni din an (14%). Astfel, deficitul bugetar a crescut la 27 de mld. de lei, adică 1,94% din PIB.

    Creşterile de venituri au venit din inflaţie, aşa cum sugerează şi explicaţia Ministerului de Finanţe:

    „Veniturile bugetului general consolidat au însumat 258,46 mld lei în primele şapte luni ale anului 2022, cu 22,4% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, contribuţii de asigurări şi impozit pe profit”, scriu reprezentanţii Finanţelor în nota privind execuţia bugetară.

    La TVA statul a încasat cu 22% mai mult în primele şapte luni din 2022, faţă de perioada similară din 2021. Creşterea, care este peste inflaţia de 15%, sugerează şi expansiunea consumului, principala ramură a PIB. Din venituri nefiscale, adică din profitul companiilor de stat unde sunt şi giganţii din energie, statul a încasat 26 de mld. de lei în perioada amintită, cu 53% mai mult decât în perioada similară din 2021.

    De asemenea, şi cheltuielile au accelerat în iulie. De altfel, este şi firesc să accelereze, pentru că deficitul bugetar programat este de 80 de miliarde de lei în 2022, iar la mai bine de jumătatea anului deficitul este la o treime (27 mld. lei). Deficitul este însă în scădere, cel puţin la şapte luni, faţă de cât a fost în perioada ianuarie-iulie 2021 (34 mld. lei).

    Cheltuielile cu investiţiile au crescut, după ce, în prima jumătate a anului, nivelul atins era de 21 de mld. de lei, similar cu cel din aceeaşi perioadă din 2021. La şapte luni din 2022 însă, guvernul a cheltuit 26 mld. lei cu investiţiile, în creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Chiar şi cheltuielile de capital, adică investiţiile de la bugetul de stat, au accelerat şi au ajuns la 13 mld. de lei în primele şapte luni din an (+3,3%).

     

     

     

  • Ce soluţii are statul pentru economia României. De salariile uriaşe ale bugetariilor sau de pensiile speciale nu se atinge nimeni, aşadar cel mai probabil este să avem taxe mai mari sau unele noi

    Economia românească creşte peste aşteptări, în ciuda inflaţiei şi războiului din Ucraina, arată datele statistice. Prin contrast, creşte ameţitor şi deficitul bugetar al României, pentru că veniturile bugetului de stat sunt sufocate de cheltuielile care cresc la un ritm mult mai alert.

    În criza inflaţiei, este clar că guvernul nu se poate atinge de salariile bugetarilor sau de pensii, cele mai mari cheltuieli, iar cheia echilibrării bugetului este la venituri. Cea mai uşoară variantă este creşterea taxării sau introducerea de noi taxe, iar întrebarea tuturor este ce se va întâmpla cu sistemul fiscal din România în perioada următoare.

    Până la introducerea de noi taxe, guvernul trebuie să colecteze mai bine taxele din România – este o discuţie veche deja de câţiva ani, dar care a rămas la stadiul de declaraţie, pentru că bătălia cu evaziunea fiscală a fost pierdută sistematic de statul român, care a ajuns să încaseze aproape o treime din TVA-ul care ar fi trebuit colectat într-un an. Pierderile sunt uriaşe, de ordinul zecilor de miliarde de euro anual. Presiunea pe guvern pentru a echilibra este mare şi vine din toate părţile – România, la fel ca restul ţărilor din Uniunea Europeană, are un deficit bugetar anual asumat de maxim 3% din PIB, dar în 2021 a fost mai mult decât dublu, iar pentru 2022 perspectivele sunt la fel de sumbre.

    Deficitul bugetar se răsfrânge direct în datoria publică, care în ultimii doi ani a sărit de la 35% din PIB la 50%, iar România plăteşte dobânzi la această datorie la nivelul a jumătate cât plăteşte pentru investiţii din bugetul de stat. România şi-a asumat prin Tratatul de la Maastricht în faţa Uniunii Europene o datorie publică care nu va depăşi 60% din PIB. Deşi sunt state care au şi datorie publică de peste 100% din PIB, precum Italia sau Grecia, economia României trebuie să stea la un nivel mai mic de îndatorare, sunt de părere economiştii, pentru că, peste un anumit nivel, datoria publică devine o piatră de moară pentru creşterea economică. Înainte de pandemie, economiştii dădeau pragul critic pentru datoria publică la 45-50% din PIB. Care este însă această linie roşie?

    „Ştim că datoria publică nu se va opri la 50% din PIB. Cred că undeva la 60% ar fi punctul critic, dar acest nivel cred că ar trebui să ia în considerare şi demografia, precum şi productivitatea muncii”, răspunde Steen Jakobsen, economist danez, directorul de investiţii al Saxo Bank. Este cert că bugetul de stat în acest moment arată ca un buzunar rupt şi marea întrebare este ce e de făcut, mai ales în condiţiile în care o creştere de taxe ar brusca o economie care oricum se clatină. „Este absolut clar că trebuie să facem ceva cu deficitul bugetar şi trebuie să găsim soluţii. Primul pas este să rezolvi cea mai gravă problemă pe care o ai, care este evaziunea fiscală. Aş spune că este chiar o decizie care se poate lua în CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării – n. red.), necesară pentru a ataca frontal problema aceasta a evaziunii fiscale”, este de părere Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

    O altă problemă, mai sensibilă, este cea a facilităţilor fiscale. Aici părerile sunt împărţite; pe de-o parte, şi aceste scutiri de taxe şi impozite au avut un aport la creşterea sectoarelor în care au fost aplicate, dar, pe de altă parte, se poate pune problema şi a unei inechităţi în sistemul fiscal: „dacă tot plătim taxe, nu ar trebui să le plătească toată lumea?” În acest moment, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, aproape 1 milion de angajaţi beneficiază de aceste facilităţi fiscale. Este vorba de 992.000 de angajaţi din IT, construcţii, cercetare şi, mai nou, din agricultură şi industria agroalimentară. „A doua chestiune pe care trebuie o rezolvăm în ordine logică este problema acestor inechităţi. Aceste facilităţi fiscale care se perpetuează, altele sunt deschise.

    Nu cred că trebuie să avem două categorii de contribuabili. Toată lumea trebuie să plătească taxe şi impozite. După părerea mea, toate facilităţile fiscale trebuie închise”, mai crede Ionuţ Dumitru. De altfel, şi Fondul Monetar Internaţional recomandă eliminarea acestor nişe fiscale. În ultima vizită a FMI în România, una de curtoazie, fiind o vizită anuală, reprezentanţii instituţiei au spus că, pentru a aduce din nou deficitul în marca celor 3% din PIB, guvernul trebuie să modifice legislaţia taxelor şi impozitelor din România şi să elimine facilităţile fiscale. 

    România a colectat, în ultimii 4 ani, 14-15% din PIB ca taxe şi impozite, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Spre comparaţie, în 2008 colecta aproape 19%. Chiar dacă nivelul nominal al veniturilor fiscale a crescut de la criza din 2008 încoace, ca pondere în PIB nivelul de colectare al taxelor şi impozitelor a crescut, ceea ce arată ineficienţa guvernelor de a aduce venituri sănătoase la bugetul de stat. 

    Datele Eurostat, care cuprind şi încasările din contribuţii de asigurări, arată că România colectează din taxe, impozite şi contribuţii sociale 27% din PIB, iar media europeană este la peste 40%. FMI a mai luat în vizor şi impozitul mic pe dividende din România, care este de 5%, dar şi impozitul pe venit al microîntreprinderilor, aplicabil la firmele cu cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro. Acest plafon ar trebui coborât, spun reprezentanţii FMI. Anul acesta nu vor fi creşteri de taxe, promite guvernul, însă este necesară o reconfigurare a Codului Fiscal.

    În coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR se negociază introducerea unei „taxe de solidaritate”, o suprataxare a companiilor care au afaceri mai mari de 100 de milioane de euro, dar şi reintroducerea impozitului progresiv pentru venituri.  Cu toate acestea, atât mediul de afaceri, cât şi economiştii, sunt de părere că modificarea fiscalităţii în sensul creşterii sau introducerii de noi taxe este indezirabilă mai ales în acest moment, având în vedere că discutăm de vremuri de criză. Mai degrabă guvernul ar trebui să se concentreze pe o colectare mai bună a taxelor existente, în special prin digitalizarea autorităţilor fiscale.

     

     

    Steen Jakobsen, directorul de investiţii al Saxo Bank

    „Ştim că datoria publică nu se va opri la 50% din PIB. Cred că undeva la 60% ar fi punctul critic, dar acest nivel cred că ar trebui să ia în considerare şi demografia, precum şi productivitatea muncii.”

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal

    „Este absolut clar că trebuie să facem ceva cu deficitul bugetar şi trebuie să găsim soluţii. Primul pas este să rezolvi cea mai gravă problemă pe care o ai, care este evaziunea fiscală. Aş spune că este chiar o decizie care se poate lua în CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării – n. red.), necesară pentru a ataca frontal problema aceasta a evaziunii fiscale.”

     

  • Dobânzile la care se împrumută statul explodează: Ministerul Finanţelor s-a împrumutat pe 4 ani la peste 8%

    Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în iunie 2026 şi a împrumutat luni de la bănci suma de 365,7 mil. lei, peste nivelul de 300 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 8,02%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 553,7 mil. lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 493 mil. lei, iar cele necompetitive au însumat 60,7 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 365,7 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 305 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 3,25%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 8,04%.

    La începutul anului Ministerul Finanţelor anunţa că România trebuie să împrumute în 2022 aproximativ 145 mld. lei de pe piaţa internă şi externă pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare, având în vedere nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 5,84% din PIB (aproximativ 77 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2022, în sumă de cca 68,4 mld. lei.

     

  • Marile pariuri pentru economie în 2022: expansiunea PIB cu 4,6%, deficit bugetar de sub 6% cu creşterea veniturilor de 13%, ţinerea inflaţiei şi deficitelor macro sub control

    Marile pariuri pentru economia României în 2022 sunt legate de creşterea economică de 4,6% pe care mizează guvernul şi pe care şi-a construit bugetul din 2022. Veniturile trebuie să crească cu 13%, la o creştere a cheltuielilor bugetare cu 11%, astfel încât deficitul bugetar să ajungă la 5,84% din PIB.

    2022 este un an complicat pentru economia României. După un 2021 în care economia a performat mult peste aşteptările de la început de an, urmează un 2021 complicat pentru că avansul economiei a venit cu preţul său şi anume creşterea deficitelor gemene – deficitul comercial cu impact în deficitul de cont curent şi deficitul bugetar.

    De asemenea, inflaţia, care la început de an, în proiecţia pe baza căreia a fost construit bugetul la început de 2021 era de 2,5% la final de an, a ajuns în noiembrie la 7,8% şi este prognozată la 7,7% până la final de an. Dacă guvernul nu venea cu plafonarea preţurilor la energie şi gaze, analiştii financiari sunt de părere că inflaţia se putea duce la peste 9%. Potrivit prognozei Băncii Naţionale a României, inflaţia s-ar putea tempera înspre a doua parte a lui 2022. Guvernul mizează în construcţia bugetară din 2022 pe o inflaţie la final de an de 4,7%, cu o medie anuală de 6,5%.

    Veniturile la bugetul de stat sunt estimate la 440 mld. de lei, în creştere cu 13% faţă de 2021, ajutate şi de inflaţie (încasările statului din TVA, a doua cea mai importantă resursă la bugetul de stat, cresc odată cu inflaţia). Majorarea veniturilor este considerată optimistă de către analiştii financiari, în special pe partea de venituri fiscale, unde guvernul speră să strângă peste 10 mld. de lei în plus din colectarea mai bună a taxelor.

    Deficitul comercial al României, adică valoarea exporturilor de bunuri vs. valoarea importurilor, ajunge la final de 2021 la 23,5 mld. de euro, un nivel record, care pune presiune pe moneda naţională, cu reverberaţii în întreaga economie. În 2022 deficitul comercial al României va ajunge la peste 26 de mld. de euro, iar perspective de reducere, cel puţin pe termen scurt, nu există.

    Peste toate riscurile şi provocările economiei din 2022, se adaugă influenţa crizei sanitare, în toată Europa. De asemenea., evoluţia economiei europene este un factor-cheie pentru performanţa economiei româneşti, întrucât zona euro este de departe cel mai mare partener comercial al României.

     

     

     

     

     

  • Temperaturi record, calamităţi record, infectări record, creşteri economice record, exporturi record, profituri record, preţuri record, demisii record, depresie record, un număr record de oameni au auzit pronunţându-se a 15-a cifră din alfabetul grecesc

    De ceva timp, a discuta despre vreme nu mai este ceva banal, plictisitor. Anul acesta a plouat pe cel mai înalt vârf din Groenlanda. În SUA, o serie de state au raportat cele mai ridicate temperaturi pentru luna decembrie din mulţi, mulţi ani. Şi în unele regiuni din Canada au fost doborâte recordurile de temperatură ridicată. Aceasta în timp ce pe munţii din Hawaii a fost viscol. Iar în St. Petersburg temperatura a coborât la -21 de grade Celsius, cea mai joasă cotă din 1893 încoace. Extremele devin din ce în ce mai extreme, iar efectele s-au văzut anul acesta, din păcate, prea clar. Câteva oraşe din Germania au fost lovite fulgerător de inundaţii puternice, devastatoare, trezind în publicul german interesul pentru lupta cu încălzirea climatică. Acest lucru s-a văzut în alegeri. Epoca prudentei Merkel a apus, iar ecologiştii şi-au făcut loc la guvernarea celui mai puternic şi influent stat european. Ceilalţi doi colegi din coaliţia de guvernare (un guvern tripartit este, de asemenea, ceva neobişnuit pentru Germania) va trebui să-i asculte. La fel şi Europa. Vremea extremă a provocat, de asemenea, incendii record în Grecia, Italia şi Turcia, scoţând la lumină breşele din sistemele de apărare contra calamităţilor roase de nepăsare şi corupţie. Dar aceste lucruri amintesc cât de aproape pot ajunge războaiele pentru apă, ceva ce pentru Europa pare desprins din cărţile SF sau din  poveştile exploratorilor din Africa. De mult timp se spune că singurul mod în care Rusia poate readuce apa în Crimeea, o peninsulă pe care şi-a anexat-o de la Ucraina, este să invadeze Ucraina. Iar ultimele zile au fost sub semnul războiului. SUA au avertizat că Rusia pregăteşte tocmai invadarea Ucrainei. Ar trebui să mai mire că în 2020 vânzările de arme şi servicii militare au atins un nivel record la nivel mondial, de 531 de miliarde de dolari? Cifrele sunt din 2020, dar sunt cele mai recente pe care le oferă Stockholm International Peace Research Institute şi sunt publicate luna aceasta. 2021 a văzut vânzări record la multe lucruri, de ce n-ar fi din nou şi la arme? Dar poate că penuriile care definesc 2021 au afectat şi acest sector, aşa cum au lovit industria auto. 2021 a fost un an al penuriilor cum n-au mai fost niciodată după marele război.

    Ceea ce în decembrie 2019 puţină lume băga de seamă că există, „pneumonia ciudată” din Wuhan, s-a transformat într-o criză care a adus economiile, guvernele şi instituţiile lumii în situaţii cu care nu s-au mai confruntat niciodată. Crize au apărut una după alta, înşirate pe linia timpului ca un lanţ al slăbiciunilor şi se agravează una pe alta. Aşa s-a ajuns ca omicron, denumirea unei litere din alfabetul grecesc cu care a fost botezată o variantă nouă, cu potenţial periculos, a coronaviruslui care produce Covid-19, să le dea fiori şi celor mai tenace şefi de bănci centrale sau executivi de companii. După depresiunea economică din 2020 a urmat o explozie a consumului în 2021, odată cu redeschiderea economiilor, şcolilor, a circulaţiei şi a graniţelor şi cu niveluri record ale creşterilor economice. Cum producţia a rămas parţial paralizată de pandemie, iar boala a continuat să atace în diferite părţi ale lumii, oferta nu mai poate face faţă cererii şi au apărut lipsuri de orice, de la materii prime la cipuri pentru electrocasnice şi autovehicule. Este şi penurie de containere pentru transportul mărfurilor pe mare, ceea ce însemnă costuri cu transportul record. În unele ţări, penuriile au luat dimensiuni de criză. În Marea Britanie, spre exemplu, lipsa şoferilor de tir şi de cisterne a dus la o penurie de carburanţi la benzinării. Astfel, 2021 a adus cozi record la pompe. Ca să remedieze problema, guvernul britanic a făcut, iarăşi, ceva nemaivăzut, a folosit armata. Penuriile în general înseamnă un deficit de ofertă, iar aceasta înseamnă preţuri mari mari. Preţurile în creştere înseamnă inflaţie, iar inflaţia a atins în multe state, dezvoltate şi emergente deopotrivă, niveluri record. În Occident inflaţia este bună când se învârte în jurul cotei de 2%.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor FRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor fRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    În Germania, indicatorul este de două ori mai mare. S-au scumpit toate şi energia cel mai mult, iar Rusia s-ar putea să aibă o vină, sau măcar o contribuţie la acest lucru. Este învinovăţită că nu pompează suficiente gaze în Europa pentru a le permite clienţilor europeni să-şi facă suficiente rezerve pentru această iarnă. Rusia îşi respectă contractele, dar nu face nimic în plus. Unii spun că astfel vrea să forţeze mâna europenilor pentru a-i face şi mai dependenţi de gazele ei. Alţii spun că Rusia n-ar putea pompa mai mult nici dacă ar vrea. A neglijat investiţiile în producţie, iar incendiile din nordul ţării, datorate temperaturilor şi secetei record, s-ar putea să fi afectat sever infrastructura de acolo. Rezultatul este că rezervele din depozitele de gaze europene au stat mult timp la niveluri minime record, iar preţurile gazelor, şi al energiei, sunt la maxime istorice. Energia scumpă şi vremea extremă ar putea însemna că la primăvară preţurile alimentelor pot atinge şi ele niveluri record. Omicron, deşi nou apărută, este responsabilă de un număr record de infectări în ţări precum Germania şi Franţa, care, pentru că sunt mai bogate, ar trebui să fie mai bine pregătite. Sunt analişti care spun că numai o revenire a pandemiei mai poate salva lumea de inflaţie. Dar cine mai poate şti ce aduce 2022? Cine ştie cum se va manifesta varianta omega a coronavirusului? Lumea are deja oarecare experienţă şi se adaptează. Munca de acasă a devenit muncă de la distanţă şi pentru unii munca a devenit doar o pauză în vacanţă. În multe cazuri, statul acasă a schimbat atât de mult viaţa oamenilor, în bine, încât aceştia nu mai vor să se întoarcă la angajator. În SUA, unde salariaţii au în general condiţii mai severe de muncă (concedii neplătite, program inflexibil) decât în Europa, a apărut „marea demisie în masă”. Dar tot în multe cazuri schimbările sunt un coşmar. Sunt experţi care avertizează că izolarea se transformă într-o mare de depresie. Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franţuzeşti, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze ruseşti, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China. Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

    Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

  • Pentru Iohannis, criza politică, de care este şi el responsabil, nu este deloc îngrijorătoare. (Drulă, USR, fost ministru: Florine, România nu te mai vrea! Eşti terminat politic, eşti un premier toxic!) Pentru antreprenori, această luptă politică sterilă nu aduce nimic bun României. Pentru mulţi alţii, este încă un motiv de a pleca din ţară, şi nu din cauza banilor

    De două săptămâni, cu toţii asistăm la o criză guvernamentală, cu rufele spălate în public: este un reality show pe banii voştri, cei care munciţi aproape jumătate din an pentru stat, ca să plătiţi taxele şi impozitele.

    Pentru preşedintele Klaus Iohannis, această criză guvernamentală nu este deloc absolut îngrijorătoare, suntem o ţară stabilă, nu ne abatem de la parcursul nostru european şi transatlantic şi nu deraiem de la valorile şi angajamentele asumate (mesajul pe care ambasadorii noştri trebuie să-l transmită în afară, dacă întreabă cineva ce se întâmplă în România). Preşedintele ne garantează că “vom găsi cele mai potrivite soluţii pentru a depăşi această criză politică. Ţara este stabilă şi nu este afectată de ruptura dintre PNL şi USR/PLUS”.

    Preşedintele este unul dintre cei responsabili de această criză politică, şi prin modul lui de gestiune a situaţiei a dat posibilitatea protagoniştilor să spună cei cred unii despre ceilalţi.

    După demisia din guvernul Cîţu, ministrul transporturilor Cătălin Drulă îi spunea public premierului: Florine, România nu te mai vrea! Eşti terminat politic, eşti un premier toxic!

    Nu ştiu ce înţelege preşedintele Iohannis din această criză, dar Ludovic Orban, fostul lui tovarăş politic din PNL, ajuns acum duşman, spune: Lumea de pe stradă ne umple frigiderul.

    Pentru Florin Cîţu, devenit nefrecventabil de către USR/PLUS, toată această criză se termină după 25 septembrie, când va fi ales preşedinte al PNL, după care va urma o perioadă de “Românie liberală”.

    Pentru antreprenorii români reuniţi în Romanian Business Leaders, ceea ce se întâmplă acum în politică nu va aduce nimic bun, nu se va putea construi nimic durabil.

    RBL, cea mai cunoscută organizaţie antreprenorială din România, îi reaminteşte preşedintelui Iohnnis că în decembrie, la învestirea noului guvern, au fost promise multe lucruri, dar nu s-a făcut nimic, rămânând doar vorbe fără acoperire.

    “Cetăţenilor români li s-a promis restructurarea statului, reforme importante în sănătate, educaţie, în marile sisteme publice, reducerea birocraţiei, relansarea economiei, campania de vaccinarea, respectul pentru contribuabil.“

    RBL îi reaminteşte lui Iohannis că instituţia preşedinţiei, pe care acum o reprezintă, are datoria de a readuce stabilitatea şi încrederea în clasa politică.

    Pentru antreprenori, pentru economie, toată această criză politică înseamnă, într-un fel sau altul, bani pierduţi, pentru că la nivelul administraţiei publice totul se blochează.

    Pentru piaţa valutară, criza politică a reprezentat un bun prilej de a pune presiune pe cursul valutar leu/euro, ceea ce a necesitat intervenţia BNR.

    Pentru analişti, această criză politică  va aduce creşterea cursului la 5 lei pentru 1 euro cât de devreme, octombrie-noiembrie.

    Pentru agenţiile de rating – Fitch – criza politică a fost un bun prilej pentru a reaminti tuturor că România este la limită cu deficitul bugetar şi, dacă o mai ţine mult aşa, ţinta de reducere a deficitului este pusă în pericol (guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 7% la 3% din PIB până în 2024), la fel şi PNRR-ul de 29 de miliarde de euro.

    Premierul Florin Cîţu spune că dacă Bruxelles-ul nu va mai aproba PNRR-ul, principalul vinovat este USR/PLUS, care s-a aliat cu AUR pentru a dărâma guvernul lui.

    Pentru mulţi alţii, această criză la care asistă zi de zi reprezintă încă un motiv de a nu mai rămâne în România, de a pleca din ţară, pentru că nu ne vom mai face bine niciodată. O parte pleacă din ţară nu din cauza banilor, ci din cauza atmosferei toxice în care trăiesc, unde nu văd nimic bun de la clasa politică şi nu cred că promisiunile vor deveni cândva realitate.

    Aceasta este situaţia de astăzi, iar preşedintele Iohannis este unul dintre cei vinovaţi, pentru că guvernul Cîţu este guvernul lui, pentru că a permis extinderea acestei crize politice, pentru că a dat posibilitatea, şi prin lupta din PNL, ca toţi să-şi arate rufele public şi să spună ce cred unii despre alţii.

    Ce respect cere el pentru premier, când foştii lui miniştri îl apelează cu “Florine! Nu mai ai ce să cauţi la Palatul Victoria!” etc.

    Cum mai poate face PNL, şi cu Cîţu la conducere, reformele promise, când gradul de încredere în acest partid este atât de redus.

    Degeaba critică Iohannis asocierea dintre USR/PLUS şi AUR, când el este unul dintre cei vinovaţi că încrederea în AUR este în creştere.

    Iohannis a permis ajungerea în această situaţie, iar rezultatul este o dezamăgire a tuturor faţă de dreapta politică, formată din PNL şi USR/PLUS. Cine s-ar fi gândit că, în numai zece luni, o coaliţie de dreapta pe care românii au votat-o să ajungă într-o asemenea situaţie în care partidele să se porcăiască public între ele.

    Cum va rezista un guvern la Palatul Victoria atunci când creşterea economică va începe să scadă, când facturile la utilităţi nu vor scădea, când cursul valutar leu/euro va creşte, când dobânzile la lei vor creşte, când guvernul va trebui să reducă deficitul bugetar şi nu prin creşterea veniturilor, ca acum, ci prin scăderea cheltuielilor, când agenţiile de rating vor retrograda România la categoria “junk”, nerecomandată investiţiilor, când companiile nu vor mai face angajări ci vor trebui să dea oameni afară pentru că le scad vânzările, când deficitul comercial şi deficitul de cont curent – care se majorează acum – ne va exploda în faţă?